Nicolae BREBAN – 85

 Academia Română l-a omagiat de curând pe Nicolae Breban la împlinirea respectabilei vârste de 85 de ani. Un gest explicabil pentru tot românul care ştie prea bine cine este Breban în literatura română, în cultura română. Un motiv în plus pentru noi, maramureşenii, să ne bucurăm pentru onoarea de care se bucură conjudeţeanul nostru ajuns în vârful scrisului literar românesc.

Cei care ne-am aflat împreună cu sărbătoritul, în aula Academiei Române din centrul Capitalei, am ascultat lucruri de cel mai mare interes, ca să pricepem mai bine aprecierea deosebită de care astăzi se bucură scriitorul pornit în lume de pe plaiurile băimărene. Am auzit noutăţi prin glasul vorbitorilor urcaţi la tribună. Ne-am reamintit lucruri deja ştiute. Dar dincolo de orice am putut reţine câte ceva din zestrea recunoscută de contemporani drept contribuţia sa la întâlnirea cu eternitatea.

Ni s-a reamintit, aşadar, de tatăl său, preot greco-catolic din Recea, de mama sa, nemţoaică, ai cărei părinţi proveneau din îndepărtata Alsacie, stabiliţi în Banat, de bunicul lui, protopot unit în Cicârlău, unde a şi construit o impunătoare biserică de zid în 1911. După Diktatul de la Viena, părinţii viitorului mare scriitor se stabilesc la Lugoj, unde copilul începe să înveţe carte, scrisul şi cititul. Un adevărat roman poliţist e soarta lui Nicolae Breban şi a familiei sale în deceniile care au urmat. Nu ne e greu să deducem câte i s-au tras de la statutul bisericii greco-catolice şi prigonirea slujitorilor ei. Studiile superioare s-au văzut zdrenţuite de hachiţele cadriştilor la îndemâna cărora ajungea punerea notelor şi propunerea deciziilor contondente, neiertătoare. La vârsta la care se vedea studiind filozofi de seamă, ajunge strungar la fosta uzină din Bucureşti a lui Malaxa şi va fi tentat să urmeze şcoala de şoferi…

Condeiul nu iartă pe nimeni din cei care îi simt dogoarea între degete. Debutează în revista Viaţa studenţească. Prieteniile literare înfiripate în epocă, dau expresie cotei sale intelectuale: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu, Matei Călinescu.

Prin cărţile de început a atras atenţia asupră-i. Cititorii statornici l-au urmărit îndeaproape, apreciindu-i scrierile în ritmul în care ajungeau în librării, în biblioteci: „Francisca”; „În absenţa stăpânilor”; „Animale bolnave” i-au deschis poarta de intrare în istoria literaturii. Voi menţiona din titlurile care au urmat, desfăşurate în timp în lungul deceniilor care au urmat, doar câteva: „Bunavestire”, trilogia „Amfitrion”, tetralogia „Ziua şi noaptea”. Plus volumele de teatru, poezie şi publicistică.

Profesorul Eugen Simion, ani în şir preşedintele Academiei Române, a ţinut în dizertaţia sa să contureze efigia în contemporaneitate a sriitorului, prezenţa în grupa de elită a scriitorilor din ţara noastră, pregătită şi capabilă să abandoneze literatura anilor ‘50. Au fost menţionate marile valori ale acelor ani: Marin Preda, Petru Dumitriu, Eugen Barbu. S-au pronunţat numele colegilor de generaţie alături de care a servit inconfundabil scrierea noului capitol din istoria noastră literară: Fănuş Neagu, Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Dumitru Radu Popescu. Renumitul critic a exprimat evaluări pe cât de flatante pe atât de realiste cu privire la rolul novator al creaţiei sale în decorul culturii româneşti de la sfârşit şi început de veac, de la sfârşit şi început de mileniu.

L-am urmărit pe Nicolae Breban vorbind de la microfonul sesiunii omagiale ce îi era dedicată. Un discurs elaborat, desfăşurat, argumentat. A reuşit să capteze atenţia sălii prin abundenţa ideilor, prin claritatea poziţiilor, prin consecvenţa faţă de el însuşi. S-a înţeles de toată lumea ce a vrut să apună: Acesta sunt eu!

La mulţi ani, Nicolae Breban!

                                                                  Dr. Nicolae BUD

Zilele Revistei „Nord Literar”

• cu participarea romancierului Nicolae BREBAN 

Aflată în cel de-al treilea lustru de viaţă, revista „Nord Literar”, care apare sub oblăduirea Consiliului Judeţean Maramureş, a cunoscut cu fiecare an care a trecut calitate şi notorietate.

De numele ei se leagă manifestări care au adunat în Maramureş nume de rezonanţă ale literaturii române. Simpozioanele au fost un cadru adecvat pentru a discuta probleme ale literaturii actuale. Schimbul de idei a fost energia fiecărei întâlniri. Şi în acest an, revista „Nord Literar” vă invită la cea de-a XII-a ediţie a Zilelor Revistei, acţiune sprijinită de Consiliul Judeţean Maramureş. Invitat de onoare este romancierul Nicolae Breban, născut în Baia Mare, fiind autorul unei opere impresionante, contribuind într-un mod esenţial la construcţia romanului românesc modern.

Manifestarea va începe joi, 7 decembrie, ora 10,30, în Sala „Bogdan Vodă” a Consiliului Judeţean Maramureş. Prezentarea invitaţilor va fi oficiată de criticul literar Săluc Horvat, directorul executiv al revistei. În acest cadru, se va desfăşura simpozionul „Marea Unire de la 1918”. Va fi lansată lucrarea „Marea Unire 1918”, despre Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş. Albumul face parte din suita de 100 de lucrări închinate Centenarului Marii Uniri, proiect al Editurii TipoMoldova din Iaşi (director Aurel Ştefanachi), proiect coordonat de istoricul Ion Scurtu. Va urma momentul aniversar pentru prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu (directorul revistei). Decernarea premiilor revistei „Nord Literar” va fi secţiunea aşteptată de participanţi. Şi-au anunţat venirea în Maramureş, pentru a onora Zilele Revistei „Nord Literar”, scriitorii: Nicolae Breban, Ion Pop, Ion Mureşan, Ion Groşan, Mircea Popa, Vasile Igna, Mircea Petean, Ioan Moldovan, Ion Simuţ, Cornel Cotuţiu, George Vulturescu, Dumitru Păcurar, editorul şi poetul Aurel Ştefanachi.

Autor: Gheorghe Pârja

Sursa: Graiul Maramureşului

Academicianul Nicolae Breban atacat de Theodor Paleologu şi alţi susţinători ai lui Gabriel Liiceanu şi Horia Roman Patapievici

Theodor Paleologu a scris, vineri seară, pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook, că îl felicită pe Radu Boroianu că s-a delimitat de "scandaloasele declaraţii ale lui Nicolae Breban din ultima vreme", precizând că aşteaptă acelaşi gest din partea conducerii Academiei Române.

"Îl felicit pe Radu Boroianu, preşedintele ICR, pentru delimitarea neechivocă de scandaloasele declaraţii ale lui Nicolae Breban din ultima vreme. Aştept acelaşi gest din partea conducerii Academiei Române, după apelul la asasinat lansat în plină şedinţă a secţiei de filologie şi literatură: „Patapievici şi Liiceanu”, a spus el, “ar trebui împuşcaţi.” Dacă Nicolae Breban ar delira pe cont propriu, ar fi un caz relativ banal de demenţă senilă cu puseuri de violenţă verbală dusă la extrem. Dar nu e acceptabil să angajeze instituţii precum Institutul Cultural şi Academia Română".

Afirmaţiile lui Theodor Paleologu au venit în contextul în care Radu Boroianu a scris, într-un text publicat vineri, 29 mai, pe site-ul Institutului Cultural Român, că "se desparte" de atitudinea lui Nicolae Breban, după ce, într-o conferinţă de presă care a avut loc pe 5 mai, preşedintele ICR a anunţat că academicianul şi scriitorul Nicolae Breban va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR, din care vor face parte maximum şapte persoane.

"Din păcate, academicianul Nicolae Breban a crezut de cuviinţă să răstălmăcească propunerea mea de a conduce onorific un consiliu consultativ, repet, consultativ, al Preşedintelui ICR şi s-a închipuit instalat ca Despot al instituţiei. Oricât de luminaţi, despoţii nu pot fi acceptaţi ca ambasadori culturali. Oricât te-aş preţui, oricât m-aş fi opus şi altor excluderi aberante apărute din orgoliile altora şi citez excluderile lui Mihai Eminescu, Adrian Marino, Cezar Ivănescu, Augustin Buzura, Nicolae Breban şi Liviu Antonesei sau Corneliu Baba şi chiar Horia Bernea, mă despart şi de atitudinea Domniei Tale", a spus Radu Boroianu, adăugând că poate "îndura şi absenţa unui Consiliu Consultativ care nu a existat în istoria ICR decât pe hârtie", fiind convins că nu va rămâne singur.

Pe de altă parte, despre "apelul la asasinat" pe care l-ar fi făcut Nicolae Breban au mai scris, tot pe reţeaua de socializare Facebook, poetul Radu Vancu, dar şi criticul literar Daniel Cristea-Enache.

"Breban a cerut, în şedinţa Academiei, ca Patapievici şi Liiceanu să fie împuşcaţi. Mă tem că tocmai şi-a tras ultimul glonţ în ruina propriei statui. Poate că mă înşel, dar nici măcar Eugen Barbu nu ajunsese la asemenea violenţe de limbaj. ( Corneliu Vadim Tudor, însă, da )", a scris Radu Vancu pe pagina de Facebook.

La rândul său, criticul literar Daniel Cristea-Enache a spus: "Aflu (de pe wall-ul lui Radu Vancu) că Nicolae Breban, într-o şedinţă a Academiei, a spus că Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici ar trebui împuşcaţi. Şi că numai doi academicieni ( Grigore Brâncuş, fostul meu profesor, şi Ileana Mălăncioiu ) ar fi protestat. De unde se vede că poţi să fii un scriitor foarte bun, academician, director de revistă ş.a.m.d. cu caracter zero. A trage o concluzie cu valoare de adevăr e singurul beneficiu al acestei incredibile mizerii".

Nicolae Breban a mai făcut afirmaţii care au scandalizat opinia publică şi la conferinţa de presă, din 5 mai, în care Radu Boroianu l-a anunţat ca viitor preşedinte de onoare al Consiliului consultativ al ICR.

"Eu cred că ICR şi-a câştigat un şef pe care îl aştepta şi îl merita, eu l-am susţinut, am vrut să-l susţin şi pe amicul meu Andrei Marga, regret că a fost dislocat atât de repede şi de brutal. Institutul Cultural Român, cultura, Radu Boroianu a spus foarte bine, este unul dintre obiectele noastre cele mai preţioase de export, dar şi de structurare, de stabilizare (...) a acestei naţiuni, care este ameninţată de foarte multe lucruri, printre altele de dezmembrare", a spus la momentul respectiv Nicolae Breban.

"George Soros, în America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, (Gabriel, n.r.) Liiceanu, (Horia Roman, n.r.) Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că noi, ăştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, că Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p...ă (...), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism", a mai spus atunci Nicolae Breban.

Adevărul se pare este ca întotdeauna, “undeva la mijloc!”

                                                                                    C.L.