Campania România curată. Azi, datoriile către stat ale politicienilor

Ne-am ocupat, până acum, de traseiști, de contractele cu statul și decolaborarea cu Securitatea sau serviciile secrete. Astăzi vom vorbi despre datoriile pe care politicienii le au către bugetul de stat, fie prin firmele pe care le dețin, fie în nume personal, atunci când sunt foarte mari.

Datoriile companiilor pot să vină, firesc, din cauza slabei capitalizări inițiale, a problemelor trecătoare de flux de numerar (cash flow) sau pot să fie semne prevestitoare ale falimentului. Dar pot și să fie făcute intenționat, prin plata cu prioritate a altor cheltuieli. În ceea ce privește persoanele, marile datorii apar atunci când se fac afaceri în nume personal, pentru a beneficia de un regim fiscal mai blând, cum a fost cazul dezvoltatorilor imobiliari „pe persoană fizică”, pe care statul i-a reîncadrat ulterior ca plătitori de TVA.

Datoriile mari către stat ridică probleme în legătură cu moralitatea politicianului, dar repreintă și un mare risc pentru contribuabili. Și asta pentru că, odată ajuns la putere, politicianul respectiv s-ar putea folosi de poziția sa pentru a obține anumite înlesniri la plată sau chiar o „ștergere” completă a datoriilor, prin lege, cum s-a mai făcut și s-a mai încercat, de-a lungul vremii, prin așa-numitele amnistii fiscale.

Slab administrator sau patriot până la bani

Când un politician ne cere votul, nu ne cere doar să punem ștampila pe un semn electoral, ci și să îi lăsăm pe ei să decidă ce se întâmplă cu circa o treime din ceea ce produc toți cetățenii și toate firmele, cât este bugetul raportat la PIB. Dacă acei bani sunt prost administrați, avem toți de suferit, serviciile publice sunt proaste, datoria publică crește și va trebui s-o plătim mai târziu cu dobândă.

Și chiar dacă am considera că nivelul taxelor este prea mare în România, acele cheltuieli sunt obligatorii, așa că orice întreprinzător și orice persoană sau familie trebuie să și le prevadă în buget și să le plătească. Un politician care a acumulat datorii mari către buget este foarte probabil să fie un prost administrator de bugete – și de ce l-ai mai vota, atunci, pentru că va avea de administrat bugetul țării. Sau, mai grav, să nu fi vrut să le achite, punându-i astfel pe cei cărora le cere votul să plătească și pentru el.

În condițiile în care, anul trecut, Ministerul Finanțelor a acordat o amnistie fiscală (prin anularea unei cote de 54,2% din dobanzil corespunzătoare datoriilor către bugetul de stat), orice contribuabil de bună-credință ar fi putut să-și achite ceva mai ușor datoriile. Dacă nu a făcut-o, iar acum vine și ne cere votul, de ce i l-am da?

Riscuri de corupție

O anchetă publicată de România Curată în urmă cu un an evidenția pericolele unor astfel de amnistii fiscale. Un deputat în Parlamentul României a cerut bani de la contribuabilii cu datorii către bugetul de stat pentru a promova o lege prin care aceste debite să fie stinse. Din fericire, a fost prins și astfel o lege care i-ar fi nedreptățit grav pe ceilalți contribuabili a fost oprită.

Ce pierde contribuabilul

România are unul dintre cele mai mici bugete raportate la PIB și una dintre cele mai reduse cote de colectare dintre țările UE, în parte din cauza nivelului redus al taxelor, necesar pentru competitivitate economică, pentru atragerea investitorilor și stimularea economiei, în parte din cauza slabei calități a legislației în domeniu și a slabei pregătiri sau determinări a celor ce se ocupă de colectarea taxelor.

Numai că din banii care se strâng la buget se achită toate cheltuielile statului, de la salariile bugetarilor și pensii până la lucrările de reparații curente în școli și spitale. Și mereu sunt bani prea puțini pentru ceea ce ne-am dori. În aceste condiții, un politician incorect sau nepăsător în raport cu bugetul de stat – pe care este chemat să-l aprobe în Parlament – ar fi cel puțin ipocrit atunci când s-ar declara interesat de nivelul salariilor profesorilor sau medicilor.

Cum aflaţi dacă aveţi sau nu datorii la stat

Relaţia românilor cu Fiscul este întotdeauna complicată. Experienţa demonstrează că, dacă unele decizii de impunere ale ANAF se mai rătăcesc pe drum, cele de executare a datoriilor ajung întotdeauna la cel care trebuie să plătească. Domnul Ştefănescu, personajul Digi24, ştie cum poate afla din timp un contribuabil dacă are sau nu datorii la stat.

Dl. Ioan  Ştefănescu a descoperit că are o datorie la Fisc de 1.500 de lei.

Suma este pentru plata unei rămăşiţe de impozit din 2012, dar dl Ştefănescu nu a primit nicio înşiinţare şi nici motiv de îngrijorare nu avea.

În anii trecuţi, şi-a depus la timp toate declaraţiile fiscale. Cu toate acestea, după patru ani, poştaşul i-a adus un plic de la Fisc.

Sunt trei metode prin care contribuabilul poate afla ce datorii are:

• Un drum la administraţia fiscală de care aparţine. Acolo, pe baza CNP şi a adresei, funcţionarul îi spune ce are de plătit.
• Varianta doi: cont la ANAF, în spaţiu virtual. Are nevoie de numărul de înregistrare a unei declaraţii de venit mai veche. Există însă şi un incovenient. Va trebui să intre periodic în cont. Se consideră că Fiscul te-a anunţat deja despre sumele datorate. Penalităţile şi dobânzile se calculează din a 60-a zi.
• Telefonul la secţia financiară este cea de a treia metodă. Dl Ştefănescu vorbeşte cu inspectorul fiscal repartizat, care îl anunţa apoi prin email sau poştă ce datorii are.

ANAF poate comunica deciziile de impunere, somațiile sau notificările prin trei modalități: scrisoare recomandată cu confirmare de primire, electronic, dar numai la cererea contribuabilului, şi anunţ la mica publicitate. Sursa  Digi24

Gică Hagi are probleme serioase cu banii: datorii de 5 milioane de euro !

Se pare că lucruruile nu merg deloc bine pentru fostul sportiv, cel puţin din punct de vedere financiar. Gică Hagi a investit foarte mulţi bani în afacere sa de pe litoralul românesc, însă a ajuns să aibă datorii de peste 5 milioane de euro!

Cea mai mare investiţie alui Gică Hagi este un hotel de patru stele din staţiunea Mamaia, considerat unul dintre cele mai mari de pe litoral. O perioadă, afacerea a mers chiar foarte bine, atât de bine încât fostul sportiv a decis să extindă construcţia. Din păcate, şantierul a fost oprit. Motivul? Potrivit libertatea.ro, Hagi a înregistrat datorii foarte mari cu firma care administrează hotelul. Este vorba despre 20 milioane de lei, echivalentul a circa 5 milioane de euro.

În plus, anul trecut, Hagi a decis să vândă apartamentele sale din Poiana Braşov. El le cumpărase în 2012 cu 900.000 de euro pentru copiii săi, Kira şi Ianis, dar s-a hotărât să le vândă pe motiv că nu locuieşte nimeni acolo. Conform SportNews.libertatea.ro, Gică Hagi ar fi negociat vara trecută şi vânzarea hotelului Iaki. Tratativele s-ar fi purtat cu un om de afaceri turc care are strânse legături cu Galatasaray Istanbul, clubul pentru care Hagi a scris istorie. Doar că părţile nu au căzut de acord asupra sumei.

“Apartamentele - da, dar hotelul nu îl vând”, a declarat Hagi pentru site-ul amintit mai sus. Sursa Mediafax

                                                                             Cristi SOMESAN

Veşti pentru românii care nu mai pot plăti datoriile la bănci

Senatorii Comisiei pentru Drepturile Omului au avizat favorabil propunerea legislativă a colegei lor, Steliana Miron, prin care societăţile care se ocupă cu recuperea datoriile pe care le-au românii la bănci să fie impozitate cu 85%. Aleasa a depus această lege după ce, la biroul său de parlamentar au venit zeci de oameni care se plâng că sunt sunaţi zilnic de firme de recuperare, care îi ameninţă că le vor pune poprire pe conturi sau îi vor executa silit.

”În perioada anterioară anilor 2008-2009, românii au fost încurajaţi să ia credite, iar în momentul izbucnirii crizei financiare aceştia, pe lânga bunurile dobandite prin credite, şi-au pierdut si bunurile agonisite anterior.

Banca nu este o societate filantropică ci este un partener de afaceri . Dacă partenerul de afaceri pierde în urma unei afaceri făcute împreună , asta nu înseamnă că celălalt trebuie să- l condamne la " sărăcie veşnică ". În opinia mea, consider că atât banca cât si debitorul au obligaţia să ajungă la înţelegeri rezonabile pentru amândoi, nefiind condiţii normale ci din contra mai mult decât excepţionale. Criza financiar-bancară nefiind imputabilă neapărat oamenilor de afaceri ci contextului socio-economic, consider că este necesară existenţa unui parteneriat de bună credinţă , atât din partea băncilor cât si a clienţilor acestora care sunt în imposibilitatea achitării creanţelor.

În acest sens, consider oportun, la o perioadă de criză excepţională, să luăm măsuri excepţionale în favoarea tuturor partenerilor seriosi şi nu în beneficiul profitorilor, în cazul de faţă a cesionarilor de creanţe bancare care nu fac altceva astăzi decât să îngenuncheze aproape o treime din familiile românilor.

A devenit o problemă de siguranţă naţională presiunea la care sunt supuşi românii datornici firmelor de recuperări creanţe . Legislaţia este net favorabilă acestor firme, acestor instituţii financiar nebancare care funcţionează practic în acelaşi condiţii ca şi societăţile comerciale, plătind un impozit doar de 16%.

Astfel, 3,5 milioane de români împreună cu familiile lor sunt împinşi la periferia societăţii, iar ca să evite executarea silită trebuie să nu mai dobândească alte bunuri sau eventual să plece din România. Pentru a evita acest fenomen dramatic, propun impozitarea cu 85% pentru orice sumă încasată, prin executare silită a cesionarilor de creanţe bancare. Cei 3,5 milioane de români ar putea să-şi răscumpere creanţele la valori până în 15% având deci un beneficiu extraordinar. În schimb, ar fi o palmă dată acestor insitutii nebancare care vor avea profituri sensibil mai scăzute şi nu vor mai putea teroriza familiile românilor cu datorii. În momentul de faţă, aproape 30% din populaţia activă care ar putea aduce plus valoare este împinsă în prăpastie devenind o problemă socială, naţională a României", ne-a spus Miron.Preluare http://www.libertatea.ro/detalii/articol/datorie-banca-credit-ce-se-intampla-516781.html

                                                                          Radu Nistor

Dinamo scapă de datorii de 16,7 milioane de euro, dacă planul de reorganizare va fi aprobat

Datoriile SC Dinamo 1948 SA, de circa 17,5 milioane de euro, vor scădea cu 16,7 milioane de euro, dacă planul de reorganizare a societăţii aflate în insolvenţă va fi aprobat şi respectat în cele şase luni ulterioare confirmării de către judecătorul sindic, conform documentului obţinut de MEDIAFAX.

Negoiţă îşi va recupera datoria pe durata implementării planului de reorganizare, în şase luni de la confirmarea de către judecătorul sindic sau în maximum 24 de luni de la închiderea procedurii.

"Prin prezenţa, declar ferm că mă angajez să dau curs prevederilor planului de reorganizare propus, prin creditarea debitoarei de către subsemnatul, în calitate de acţionar majoritar, fie în mod direct, fie prin intermediul unei societăţi comerciale la care deţin controlul, cu suma de 2.760.000 lei necesară pentru acoperirea deficitului de resurse necesare desfăşurării activităţii curente şi plata parţială a unor creanţe. Menţionez că înţeleg să recuperez suma cu care voi credita debitoarea fie pe perioada de reorganizare, fie după ieşirea din procedura reorganizării judiciare, în termen de maximum 24 de luni de la închiderea procedurii, în funcţie de disponibilităţile băneşti ale societăţii, fără a avea vreun impact negativ asupra implementării planului de reorganizare şi a programului de plăţi a creanţelor către creditori, conform planului", a declarat Negoiţă în actul menţionat.

Totodată, acţionarul dinamovit se angajează ca, în cazul în care adminsitratorul judiciar nu va reuşi vânzarea a şapte apartamente aflate în proprietea clubului, pentru a acoperi creanţa garantată către Veneto Banca, să crediteze societatea cu suma aferentă.

"Prin prezenta declar ferm că mă angajez ca, în cazul în care nu va fi efectuată vânzarea în prima luna de plan a celor 7 (şapte) apartamente, proprietatea Dinamo 1948 SA şi care sunt aduse în garanţie către Veneto Banca, să dau curs prevederilor planului de reorganizare propus, prin creditarea debitoarei de către subsemnatul, în calitate de acţionar majoritar, fie în mod direct, fie prin intermediul unor societăţi comerciale la care deţin controlul, cu suma necesară a fi achitată pentru stingerea creanţei înscrise la masa credală în favoarea creditorului garantat Veneto Banca", se arată în documentul semnat de Ionuţ Negoiţă.

Suma aferentă masei credale este în acest moment de 77.826.649 de lei, aproximativ 17,5 milioane de euro, ceea ce înseamnă că, în cazul în care planul de reorganizare a societăţii aflate în stare de insolvenţă va fi aprobat, Dinamo va avea de plătit doar 4,48 la sută din datoriile actuale, adică 3.486.133 de lei.

Planul de reorganizare, care are o durată de implementare de şase luni de la data confirmării de către judecătorul sindic, a fost depus la Tribunalul Bucureşti, prin adminsitratorul special Valentin Cristian Gheorghiţă şi va fi spus spre aprobare Adunării Generale a Creditorilor în 17 noiembrie.

Categoriile cele mai dezavantajate prin prisma recuperării creanţelor, atât în cazul în care planul de reorganizare va fi aprobat, dar într-o proporţie şi mai mare în cazul declanşării falimentului, sunt cele bugetare şi chirografare.

Conform planului de reorganizare, creanţele garantate (în valoare de 1.042.506 lei ) şi creanţele salariale ( în valoare de 993.627 de lei ) vor beneficia de distribuiri de sume în proporţie de sută la sută din totalul grupei.

Categoria creditorilor cu creanţe bugetare (în valoare de 24.442.264 de lei, conform tabelului defintiv de crenţe) vor beneficia, conform planului de distribuiri, de sume în proporţie de 5,93 la sută din totalul grupei, adică 1,45 milioane de lei.

Conform tabelului comparativ a sumelor estimate a fi obţinute în cazul aplicării procedurii de faliment, din planul de reorganizare, creditorului bugetar i-ar fi atribuit un procent de 5,48 la sută din creanţă, inferioară celei de care ar beneficia prin aplicarea procedurii de reorganizare, respectiv 5,94 la sută.

Pentru categoriile creanţelor chirografare şi creanţelor subordonate, de aproximativ 11,5 milioane de euro, nu va fi achitată de către SC Dinamo 1948 SA nicio sumă prin planul de reorganizare.

Tabelul definitiv de creanţe al SC Dinamo 1948 SA, depus la Secţia a VII-a civilă a Tribunalului Bucureşti, cuprinde creanţe garantate în valoare de 1.249.763, creanţe salariale de 993.627 de lei, creanţe bugetare de 24.442.264 de lei şi creanţe chirografare de 51.348.251 de lei.

Administratorul judiciar al SC Dinamo 1948 SA, Cătălin Dascăl, a declarat, pentru MEDIAFAX, că în practică se întâlnesc situaţii în care creditorii chirografari votează planul de reorganizare chiar dacă nu li se achită nicio sumă. "Chirografarii nu vor primi nicio sumă de bani. Se întâmplă în unele situaţii ca şi aceşti creditori să fie de acord, pentru că orice tergiversare nu face altceva decât să le sporească pierderea prin creşterea unor costuri de administrare a acelei creanţe, inclusiv din punct de vedere fiscal, precum si cu avocaţii, cu reprezentarea, aşa, practic urmare a confirmarii planului, în baza Legii 85, ei îşi vor putea face rectificarea în bilanţurile lor contabile prin eliminarea acestor creanţe. În concluzie, se întâmplă în practică să fie şi voturi pentru, chiar şi într-o astfel de ipoteză, pentru că îşi clarifică poziţiile bilanţiere", a declarat Dascăl.

Plata creanţelor garantate este prevăzută a fi efectuată în prima lună de plan, pentru creanţele salariale în luna a 3-a, iar pentru creanţele bugetare începând cu luna a 4-a de plan şi până la ultima.

Planul de reorganizare a societăţii, depus de către administratorul special Valentin Cristian Gheorghiţă ar putea fi pus în discuţie spre aprobare judecătorului sindic la următorul termen de judecată, dacă actul va fi aprobat în prealabil de Adunarea Generală a Creditorilor, din 17 noiembrie. "Fiecare creditor îşi are dreptul la vot şi poate să şi-l exercite, prin reprezentant. Poate să fie administrator, o persoană împuternicită sau avocat. Fiecare creditor din tabelul creditorilor votează, iar votul este consemnat din categoria din care face parte. Acest vot va avea loc în adunarea din 17 noiembrie. În cazul în care este aprobat, urmează ca la următorul termen de judecată, dacă nu sunt motive de amânare şi principial nu ar trebui să fie motive de amânare, să se pună în discuţia judecătorului sindic confirmarea planului de reorganizare", a afirmat Cătălin Dascăl pentru MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte tabelul definitiv de creanţe, Dascăl a afirmat că Veneto Banca, singurul creditor cu creanţă garantată a recuperat o parte din suma care i se cuvine: "Tabelul definitiv este cel publicat în care creanţa Veneto este înscrisă integral, astfel cum a fost menţionată anterior prin tabelul preliminar, fără să se ţină cont de diminuare, în urma vânzării unui apartament aflat în proprietatea societăţii şi recuperării a unei părţi a crenţei, ca masură de asigurare corespunzatoare a garanţiei cu acordul Comitetului Creditorilor. În momentul în care se va vota, Veneto Banca nu va vota cu suma integrală, ci cu minus distribuirea făcută deja către ei ca pondere. Ponderea finală de vot în adunare se determină prin raportare la valoarea actuală a creanţelor înscrise la masa credală".

Referitor la contestaţia ANAF, aceasta a fost admisă de către instanţă, dar nu influenţează ponderea întrucât e vorba de o creanţă nescadentă. "Contestaţia ANAF-ului a fost admisă de către instanţă, dar acest aspect nu influenţează ponderea, pentru că era trecută parţial ca şi creanţă nescadentă, care dă drept de vot şi de distribuire în integralitate, deci în totalul masei credale era avută în vedere în integralitate. S-a scris în unele publicaţii că nu înregistrasem la masa credală în favoarea ANAF suma de 1.856.454,00 lei, însă acest creditor era înscris cu toată suma solicitată în valoare de 22.006.490,00 lei, din care 20.150.036,00 lei scadentă, iar diferenţa nescadentă. Eu îi inregistrasem creanţa integral, doar că partea de 1.856.454,00 lei era nescadentă la data deschiderii procedurii, pentru că ANAF notificase încetarea valabilităţii eşalonării începand cu data de 1 iulie, deci după data deschiderii procedurii", a mai spus Cătălin Dascăl.

Adminsitratorul judiciar a precziat însă că în procesul de insolvenţă există oricând riscul solicitării falimentului societăţii în cauză: "Într-o procedură de insolvenţă există oricând riscul de a se cere falimentul".

În ipoteza în care faţă de societatea debitoare se va deschide procedura falimentului, activitatea ar fi întreruptă şi activele societăţii debitoare ar fi valorificate. În conformitate cu raportul de evaluare a patrimoniului debitoarei, valoarea de piaţă a patrimoniului societăţii debitoare este de 3.779.700 lei, adică 891.300 de euro.

Din valoarea totală a sumelor obţinute în ipoteza lichidării patrimoniului societăţii, suma de 947.371 lei ar urma să fie distribuită creditorului din categoria creanţelor garantate, acesta fiind îndestulat în proporţie de 90,87 la sută, creditorii cu creanţe salariale ar beneficia de distribuiri de sume în procent de sută la sută din totalul creanţelor deţinute, iar creditorii bugetari ar beneficia de un procent de 5,48 la sută din totalul creanţei deţinute.

Creditorii chirografari nu ar beneficia de distribuiri în procedura falimentului, ca şi în cazul aprobării planului de reorganizare.

Conform unor analize financiare realizate pentru ultimii 4 ani şi prezentate în planul de reorganizare a societăţii, volumul total al datoriilor a înregistrat începând cu anul 2013 (ulterior schimbării structurii acţionariatului) o scădere semnificativă. Acestea au scăzut de la 73,9 milioane de lei, cât s-a înregistrat în anul 2012, la 69 milioane de lei, la finele anului 2013 şi respectiv 65 milioane de lei la 30 iunie 2014.

Veniturile realizate în perioada analizată sunt diferite de la o perioada la alta, cu o scădere semnificativă în anul 2012, urmând apoi cu creştere continuă. Dacă în semestrul doi al anului 2014 se menţine acelaşi trend ca în semestrul unu, veniturile realizate în acest an vor înregistra o creştere de aproximativ 25 la sută faţă de anii 2011 şi 2013 şi de 63 la sută faţă de anul 2012.

În urma analizelor ratelor profitului s-a constatat obţinerea pe primii 3 ani a unor rate negative ale profitului, cu un minim de – 63 la sută în 2012, şi cu o rată pozitivă de 10,9 la sută în semestrul unu al anului 2014.

Realizatorii analizelor financiare şi ale planului de reorganizare a societăţii au ajuns la concluzia că problema primordială cu care s-a confruntat S.C. DINAMO 1948 în anii 2011-2013, înainte de preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către Ionuţ Negoiţă, a fost incapacitatea de a genera profit operaţional. "Cu alte cuvinte, modelul de business a generat cifra de afaceri, însă modul în care au fost gestionate elementele de cheltuieli au decapitalizat societatea. O regândire a modelului de business, în special în ceea ce priveşte reorganizarea elementelor de cheltuieli, a condus societatea la înregistrarea de profit operaţional în primul semestru al anului 2014, însă acest profit nu a putut acoperi pierderile din înregistrare în perioada anterioară", se arată în planul de reorganizare a întreprinderii.

Conform aceluiaşi document, deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva SC Dinamo 1948 SA este o consecinţă a unui cumul de factori, precum investiţiile efectuate pentru extinderea bazei materiale, strategia de salarizare a fotbaliştilor necorelată su posibilităţile reale ale societăţii sau strategia comercială neadecvată.

SC Dinamo 1948 SA are trei acţionari, Ionuţ Negoiţă, cu 381.041 acţiuni, reprezentând 92,9368 la sută din total, Clubul Sportiv Fotbal Club Dinamo, cu 28.831 de acţiuni, reprezetând 7,0319 la sută, şi Cornel Dinu, cu 128 de acţiuni, reprezentând 0,0313 la sută.

Dosarul prin care clubul Dinamo 1948 SA solicita deschiderea procedurii de insolvenţă a fost înregistrat în 13 mai, la Tribunalul Bucureşti.

                                                                      Adrian Ţone