Începe noua stagiune la Teatrul Municipal Baia Mare

 

Dragi prieteni,

Avem programul lunii septembrie pregătit pentru voi! Noua stagiune începe la Teatrul Municipal Baia Mare cu reACȚIUNE – o fandacsie muzicală inspirată de I. L. Caragiale, regia Adina Lazăr, spectacol care va participa în 5 septembrie la cea de VIII-a ediție a Festivalului „Curtea artiștilor” organizat de Asociația Pro TEATRU din Zalău.

Pregătim și prima premieră a stagiunii, spectacolul APROAPE MÂINE de John Cariani, regia Andrei Han, programată duminică 21 septembrie, de la ora 19.00, la sala mare cu publicul pe scenă.

Sâmbăta dimineața ne reîntâlnim cu cei mici la Teatrul de Păpuși, iar în curând, vom începe organizarea atelierelor de jocuri teatrale pentru ei.

Biletele au fost puse în vânzare, vă așteptăm cu mare drag. Stagiune fericită vă dorim!
 

____________________
Bilete disponibile online sau la casierie, conform programului:
Luni și Marți: ÎNCHIS (doar rezervări telefonice)
Miercuri și Joi: 12.00 – 14.00
Vineri, Sâmbătă și Duminică: 17.30 – 19.30 și cu o oră înainte de începerea spectacolelor

Programul rezervărilor telefonice:
Luni - Vineri: 11.00 - 16.00
Sâmbătă: 12.00 – 13.00

Rezervările se ridică cu cel puțin 30 de minute înainte de începerea spectacolului.
Informații și rezervări: tel. 0736216437 (Dramă și Revistă) / 0730270926 (secția Păpuși)

Examenul de Bacalaureat începe azi cu proba orală la Limba şi literatura română

Peste 134.000 de candidaţi sunt aşteptaţi să susţină examenul la toate probele sau doar la cele nepromovate în sesiunile anterioare. Dintre aceștia, 119.000 sunt din promoţia curentă. 

Potrivit Ministerului Educaţiei, sesiunea iunie-iulie 2024 a examenului naţional de Bacalaureat din acest an începe luni, 17 iunie, cu probele de evaluare a competenţelor.

„Potrivit datelor înregistrate şi furnizate de comisiile judeţene/comisia ISMB de organizare a examenului, peste 134.000 de candidaţi (119.000 din promoţia curentă şi 15.000 din seriile anterioare) sunt aşteptaţi să susţină examenul în această sesiune (toate probele sau, în funcţie de rezultatele obţinute în sesiunile anterioare şi recunoscute ca atare, doar probele nepromovate)”, a precizat Ministerul Educaţiei.

Calendarul de desfășurare a probelor:

·        17 - 19 iunie: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A);

·        19 - 20 iunie: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B);

·        19 - 21 iunie: evaluarea competenţelor digitale (proba D);

·        25 - 27 iunie: evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C);

 Rezultatele obţinute de fiecare candidat la probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător, în concordanţă cu grilele naţionale sau europene. În aceeaşi manieră, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au mai precizat că probele sunt monitorizate audio-video. Nu este permis accesul candidaţilor în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare.

Afişarea primelor rezultate va avea loc în 8 iulie (până la ora 12:00), iar contestaţiile se pot depune în intervalul orar 12:00 - 18:00, în aceeaşi zi. Rezultatele finale vor fi comunicate în 12 iulie 2024.

GDL

Începe

Probabil că mâine vom vedea dacă începe Ultimul Război Mondial.

După ce consulatul iranian din Damasc a fost distrus cu rachete de Israel (practic, o declarație de război), Iranul a așteptat finalul Ramadanului și a trimis spre Israel, chiar acum, un număr neprecizat de drone.

Se așteaptă impactul acestora în câteva ore, dată fiind viteza mai mică față de rachete.

În mod cert vom vedea în scurt timp implicarea SUA, a Marii Britanii și a Franței, așa cum s-a întâmplat în Libia și Irak.

Acest scenariu era, pentru cine e atent la politica externă, extrem de previzibil. Întrebarea noastră, a tuturor cunoscuților mei conectați la realitatea zonelor geopolitice fierbinți, era doar CÂND se va întâmpla.

O mare necunoscută va fi Turcia, care începuse deja un dur război al declarațiilor și chiar un început de embargo economic împotriva Israelului, în urma măcelului din Gaza. Turcia are a doua armată ca dimensiune din NATO.

Rusia se va poziționa pro- Iran, relațiile dintre cele două state fiind de cooperare strânsă, inclusiv în domeniul militar.

Mâine, la Sf. Liturghie, să ne rugăm fierbinte ca toată nenorocirea escaladării conflictului să nu ne atingă Țara.

Doamne miluiește!

 

Autor: Iulian Capsali

În faţa unui viitor incert

  

de Dumitru Păcuraru

Războiul din Ucraina a trecut de o sută de zile. Şi nu sunt semne că va înceta prea curând. Chiar şi Marcel Ciolacu, aflat într-o vizită în Republica Moldova, şi-a exprimat opinia în faţa preşedintelui Maia Sandu că va fi un război de durată. Ce înseamnă un război de durată? O criză în primul rând economică şi politică manifestându-se în diverse forme, cu mari consturi sociale, pe plan mondial.

Ceea ce îngrozeşte lumea, parcă mai mult decât bombele nucleare cu care se laudă Rusia, este foametea anunţată de la cel mai înalt nivel, de guverne şi instituţii, precum şi de bogaţii lumii, acţionarii giganţilor tehnologici.

Pandemia de coronavirus, cu toate costurile ei, multe inutile, nu poate fi comparată cu situaţia creată de Rusia prin declanşarea acestui război care ţine strict de o decizie politică. Nu ţara în sine, nu Federaţia Rusă era sufocată având nevoie de un nou spaţiu vital, ci conducătorul ei. Vladimir Putin este singurul vinovat.

Dacă Rusia s-ar fi străduit după dezmembrarea URSS-ului să-şi construiască propria democraţie, întreaga civilizaţie mondială ar fi luat un curs nou. Poate că, încă, este o utopie să vorbeşti despre democraţie într-un stat ca Federaţia Rusă.

S-ar putea face o comparaţie între China şi Rusia, dar nu s-ar ajunge la niciun rezultat dacă unitatea de măsură este libertatea individuală, drepturile omului.

Din punct de vedere economic, tehnologic, Rusia a rămas o ţară înapoiată. Poate că acesta este şi norocul democraţiilor vestice.

Dacă Vladimir Putin ar dispune de forţa economică, de tehnologia Chinei, armata rusă ar fi ocupat cele două regiuni, Donbasul şi Luganskul, printr-o operaţiune militară fulger, pentru ca apoi să ajungă la Kiev. De asemenea, ar fi ocupat nordul Mării Negre şi nu ar fi ezitat să-şi anexeze Republica Moldova.

În faţa unui viitor incert, cu o economie şi o viaţă socială afectată pe de o parte de pandemie, pe de altă parte de războiul ruso-ucrainean, fiecare ţară se descurcă aşa cum crede de cuviinţă. Fiecare guvern vede în felul său criza şi ia măsuri pentru limitarea efectelor generate în primul rând de criza energetică. Nu se poate spune că Rusia este singura vinovată. Uniunea Europeană îşi are partea ei de vină.

Federaţia Rusă a transformat petrolul şi gazele naturale într-o adevărată armă economică. Germania şi Franţa îşi au partea lor de vină bazându-se prea multă vreme pe resursele provenite din Rusia, la un preţ care le asigura prosperitatea.

Pe de altă parte, deşi nu a ocupat Ucraina, Rusia se foloseşte de resursele ei ca de bunurile proprii. Tăind legăturile cu porturile, armata rusă a început să exporte rezervele de cereale ale Ucrainei.

Cum pot reacţiona, de fapt cum reacţionează ţările europene, Uniunea Europeană, NATO, în faţa acestui agresor care nu respectă nicio regulă, niciun principiu înscris în Carta ONU? Este clar că se poate reacţiona doar prin înarmarea armatei ucrainene şi printr-un set de sancţiuni economice.

Un embargou total mai degrabă ar fi pus în dificultate Vestul decât Rusia. Sancţiunile au un cost şi pentru cei ce le iau. Ungaria, de exemplu, nu poate renunţa la gazul şi petrolul rusesc. România are o situaţie ceva mai lejeră. Are gaz şi petrol, însă până acum nu l-a exploatat în măsura în care ar fi putut-o face. Într-un fel, războiul a trezit România dintr-o lungă letargie economică, dintr-o delăsare ce durează de peste 30 de ani. Sub ameninţarea foametei poate se va acorda mai multă atenţie şi agriculturii.

Petrol avem, gaz avem, teren agricol avem. Ce ne mai lipseşte? Voinţa de a face. În faţa acestui viitor din ce în ce mai incert să sperăm că ne vom pune pe muncă.