Anunț pentru jurnaliști

 

Mai sunt doar câteva zile în care te poți înscrie la concursul editorial DigiTup, lansat de CJI, cu susținerea Edge Institute*. În cadrul concursului vor fi oferite 10 burse de 1.000 de euro pentru articole și produse media care acoperă impactul digitalizării în România. 

Cine poate aplica?

Jurnaliștii din orice tip de redacție, locală sau centrală, indiferent de dimensiunea lor, inclusiv cele de limba maghiară pot depune aplicații până pe 16 aprilie 2025, ora 17.00, la adresa de email contact@cji.ro.
 
De ce? 
Românii susțin digitalizarea, dar percep întârzieri majore în administrația publică.
Un studiu amplu realizat de Ipsos* pentru Edge Institute și ANIS arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare.

• 59% dintre români consideră digitalizarea benefică
• 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții

În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administrația publică și competențele digitale ale populației necesită îmbunătățiri, subliniind importanța unor investiții în educație digitală și modernizarea serviciilor statului.

Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate de români se numără lipsa competențelor digitale (43%), pregătirea insuficientă a angajaților din sectorul public (37%) și corupția sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.

Cum se traduc toate acestea în viața de zi cu zi a oamenilor? Cum se construiesc soluții? Multe întrebări și 10 răspunsuri jurnalistice care pot fi premiate. 

Care sunt criteriile 
Propunerea propusă spre evaluare (și finanțare) în cadrul acestei sesiuni poate conține:un material de tip long form sau două materiale de mai scurtă întindere. Ele pot fi articole explicative, reportaje, portrete, materiale din sfera jurnalismului de date etc., indiferent de mediul de publicare (text, audio, video).

Prioritate au aplicanții care au participat la trainingul din 11-12 martie organizat de CJI și Edge la București.

Dosarul de înscriere va conține:

• O descriere a materialelor care să conțină subiectul ales și relevanța lui, precum și planul de activități pentru documentarea și publicarea materialelor (maximum 1500 de semne cu tot cu spații/fiecare material);
• CV-ul jurnalistului/jurnalistei sau al echipei editoriale, dacă este cazul;
• Date de audiență ale instituției care urmează să publice/difuzeze proiectul editorial; 
• Acordul de publicare semnat de responsabilul editorial al instituției media.

Propunerile înaintate spre evaluare vor viza producția de conținut jurnalistic independent, supus doar normelor și exigențelor editoriale uzuale (documentare solidă, verificarea informațiilor, corelarea datelor factuale, consultarea tuturor părților implicate, relatare obiectivă), a căror aplicare va fi asigurată, în cazul tuturor proiectelor selectate, de coordonatorul editorial al programului, Bianca Oanea. 

Calendar:

• 4-16 aprilie depunerea aplicațiilor
• 24 aprilie anunțarea câștigătorilor
• 28 aprilie - 20 iunie documentarea (cu cel puțin o sesiune de mentorat) și publicarea materialelor

Conținutul produs în cadrul proiectelor selectate spre finanțare nu poate fi rezultatul unor înțelegeri comerciale, a unor acțiuni de PR sau publicitate, a unor sponsorizări sau trocuri.

Selecția celor 10 proiecte editoriale va fi realizată de Cristina Lupu, Director executiv la CJI, și jurnalista Bianca Oanea, trainer și mentor în cadrul proiectului.

CJI și Edge au dreptul de a distribui, traduce și republica materialele realizate de către organizațiile media în cadrul proiectului. 

*Edge Institute este un Think Tank format dintr-un grup independent de experți, uniți de viziunea comună de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României și implicit calitatea vieții cetățenilor săi prin dezvoltare și evoluție digitală.

 CJI&Edge

Jurnaliștii din Serbia sunt amenințați cu moartea și agresați în public pentru anchetele lor

Jurnalistul sârb Dragan Marinkovic aștepta cu nerăbdare o masă la restaurantul său preferat. Apoi s-a apropiat un străin și a început să-l amenințe pe jurnalistul care este redactor al site-ului de știri sârb Resetka. Motivul, după afirmațiile jurnalistului citat de „Voive of America”, este un articol despre moartea unui bodyguard care a fost repartizat unui oficial al orașului.

Amenințările nu sunt neobișnuite pentru jurnaliștii din Serbia. „Oricine poate veni la tine pe o stradă sau oriunde, să te pălmuiască, să te amenințe, chiar când ești însoțit de prieteni sau de familie”, a spus Marinkovic. Jelena Zoric, un reporter de investigație premiat care contribuie la Balkan Investigative Reporting Network, a primit amenințări la adresa familiei sale, după ce a relatat despre presupuse conexiuni ale oficialilor de securitate de stat cu ceea ce este cunoscut sub numele de cazul Jovanjica, în care o fermă ecologică a fost folosită ca front pentru o operațiune cu marijuana.

În aceste condiții, Platforma Consiliului Europei (COE) de promovare a protecției jurnalismului a citat cazul lui Marinkovic și pe cele ale altor doi jurnaliști sârbi amenințați în ultimele luni. Dragojlo Blagojević, editorul revistei DrvoTehnika, a primit amenințări cu moartea într-un apel anonim, după ce a relatat despre industria forestieră; huliganii l-au amenințat pe Brankica Stankovic, de la Insajder TV, în timpul unui meci de baschet.

Marinkovic, care a mai trecut prin incidente similare, a scris un editorial despre episodul de la local, iar asta a generat o investigație a poliției, dar până în prezent fără rezultat, deși au trecut mai multe luni și totul s-a întâmplat ziua, într-un loc public.

Pe de altă parte, potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, grupurile pentru drepturile mass-media au subliniat un climat care se deteriorează pentru jurnalism în țara vecină. O bază de date a Asociației Jurnaliștilor Independenți din Serbia a înregistrat 60 de cazuri de atacuri, amenințări sau intimidare de la începutul anului. De asemenea, organizaţia Reporteri fără frontiere notează în dreptul Serbiei provocări la adresa profesioniștilor media, inclusiv presiune politică. Serbia se numără printre țările europene în care jurnaliștii sunt amenințați frecvent, afirmă și Institutul Internațional de Presă (IPI), din Viena. „Există o creștere constantă a atacurilor, amenințărilor cu moartea și a campaniilor defăimătoare împotriva jurnaliștilor. Eșecul de a rezolva aceste cazuri sporește un mediu ostil și periculos pentru jurnaliști”, a declarat Jamie Wiseman, de la IPI, pentru „Voice of America”.

 

Redacția UZPR

Foto: pixabay.com

Jurnaliștii care nu s-au vândut puterii autoritare și structurilor secrete cer transparență totală privind criza Covid 19 din România

Centrul de Jurnalism Independent cere public în numele a zeci de jurnaliști și instituții de presă informații despre Criza Coronavirus din România.

”Cerere de informații de interes public

În baza legii accesului la informațiile de interes public nr. 544/2001

Către:

Guvernul României,

Ministerul de Interne, Grupul de Comunicare Strategică

Data: 02.04.2020

Vă solicităm să ne transmiteți, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, următoarele informații:

Numărul de cazuri, vârsta și sexul persoanelor infectate Covid-19, al celor vindecate, carantinate, izolate, precum și numărul, vârsta și sexul persoanelor decedate, defalcate pe localități.
Numărul la zi al medicilor infectați, carantinați sau izolați, precum și, dacă va fi cazul, numărul medicilor decedați din cauza infecției Covid-19, defalcate pe localități.
Informații actualizate privind situația spitalelor în contextul pandemiei Covid-19 (secții în carantină, secții închise pentru dezinfecție etc).
Numărul de teste preluate și procesate, cu menționarea localității din care au fost preluate, precum și a locului în care respectivele teste sunt procesate.
Numărul de pacienți unici testați, defalcat pe localități.
Informații actualizate privind necesarul de aparate și echipamente de protecție pentru personalul din spitale (măști chirurgicale, măști de protecție (FFp2 și FFp3), combinezoane, halate impermeabile, șorțuri impermeabile, mănuși de unică folosință și echipamente pentru protecția ochilor, necesarul de dezinfectanți), la nivel de spital.
Informații actualizate privind numărul de aparate și echipamente de protecție pentru personalul din spitale achiziționate, la nivel de spital.
Vă solicităm să numiți purtători de cuvânt în toate instituțiile publice, așa cum stipulează Legea 544/2001 la articolul 16. Numele și contactele acestora trebuie să fie publice.
Numele și funcția membrilor Grupului de Comunicare Strategică.
Solicităm ca informaţiile să ne fie furnizate cel puțin o dată pe zi, pe toată durata situației de urgență, atât pe website-ul Ministerului de Interne, cât și prin comunicatele de presă distribuite la nivel național și local de autoritățile competente.

Este vital ca la nivel local să fie înființate, la nivelul celulelor de criză locale, departamente de comunicare care să fie mandatate să ofere jurnaliștilor informații în timp real.

Blocada informațională instituită de autoritățile publice din România este fără precedent. Legea accesului la informațiile de interes public este încălcată și prin aceasta, se încalcă și dreptul fundamental al cetățenilor de a fi informați. Într-o perioadă de criză, obligația autorităților de a fi transparente și de a oferi cetățenilor, și prin intermediul mass-media, informații este una fundamentală.

Practicile Guvernului de a oculta informația au stârnit deja îngrijorarea OSCE, care transmite României că: «[…] Dispozițiile decretului de urgență, așa cum arată astăzi, prezintă un risc de restricționare nejustificată a activității jurnaliștilor, de autocenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul, și ar putea fi chiar contraproductivă. Mass-media și jurnaliștii independenți au un rol important în lupta împotriva dezinformării, în special online, și nu ar trebui să fie restricționate în mod necorespunzător în raportarea lor asupra pandemiei».

Tăcerea și ascunderea informațiilor nu sunt compatibile cu o societate democratică, chiar și în perioada stării de urgență.

Cetățenii au, fără echivoc, obligația de a respecta solicitările autorităților. Dar, autoritățile au la rândul lor obligația de a acționa transparent, în numele cetățenilor. Punerea sub sechestru a informațiilor publice, sub amenințarea dosarelor penale, precum și oferirea de informații parțiale și formulate astfel încât să creeze beneficii de imagine aparatului de stat, sunt periculoase prin susceptibilitatea de dezinformare și sunt apanajul unor vremuri de la care vrem să credem că România s-a îndepărtat.

Considerăm că aceste practici nu fac decât să îndepărteze România de valorile europene și de angajamentele sale internaționale.

Vă mulţumim”

ÎNŞTIINŢARE JURNALIŞTI MARAMUREŞENI

                                               Dragi jurnaliști,

Mâine, miercuri, 29 iunie, de la ora 9, în sala mare a Palatului Administrativ, va avea loc o nouă ședință a Colegiului Prefectural Maramureș. Ordinea de zi a întâlnirii cuprinde următoarele teme:

- Raport de activitate al Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş pe anul 2015. Monitorizarea modului de implementare al programelor naţionale de sănătate publică la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş şi spitale.

Prezintă: Rareş Dorin Pop-Director Executiv, Direcţia de Sănătate Publică Maramureş

- Maramureşul bogat, Maramureşul sărac-raport asupra activităţii Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Maramureş pe anul 2015.

Prezintă: Marius Ovidiu Morar-Director Executiv, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Maramureş

- Prezentarea „Planului general de măsuri pentru menţinerea şi asigurarea ordinii publice, creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului pe timpul sezonului estival în perioada 15 iunie-15 septembrie 2016”.

Prezintă: Prefectul judeţului Maramureş

- Programul Colegiului Prefectural Maramureş pe trimestrul III 2016.

Prezintă: Prefectul judeţului Maramureş

                                                    Anca Goja

Din înţelepciunea poporului român provine zicala: "Cine zice, ăla e !"

Premierul Victor Ponta îi face "proşti" pe jurnalişti !

   

Primul ministru Victor Viorel Ponta îi face "proşti" pe jurnalişti: "Am aflat că doamna ministru, deşi e musulmană, are un nas creştin." ( mai cunoaştem unul ca acesta ) !!!

Premierul Victor Ponta a sarit miercuri in apararea lui Liviu Dragnea, numindu-i "prosti" pe jurnalistii care au spus ca Sevil Shhaideh, care ii va lua locul la Ministerul Dezvoltarii, ii este fina."Doamna ministru Shhaideh", si-a inceput Ponta pledoaria, intreband daca a pronuntat corect numele acesteia, dupa ce a fost criticat in presa ca evita sa il rosteasca, intrucat este dificil. "Doamna ministru Shhadeh - am pronuntat corect? - va continua proiectele incepute de Liviu Dragnea la Ministerul Dezvoltarii", a spus Ponta, in sedinta de guvern la care a participat si Liviu Dragnea, avertizand ca vor urma multe atacuri nefondate.

"Am aflat ca doamna ministru, desi e musulmana, are un nas crestin. Nu stiu daca sa rad sau sa plang cand aud atatia prosti care publica stiri. Ii multumesc (lui Dragnea - n.red.) si ma bazez in continuare ca toate proiectele incepute le vom putea duce la bun sfarsit", a subliniat prim-ministrul.

La randul sau, Liviu Dragnea, prezent la sedinta de Guvern, a spus ca premierul Victor Ponta a facut o alegere "inteleapta" atunci cand a nominalizat-o pe Sevil Shhaideh in functia de ministru al Dezvoltarii, precizand ca o cunoaste de 15 ani, dar nu i-a fost nas la cununie, doar "martor".

Dragnea dezminte ca e nasul viitorului ministru al Dezvoltarii

Intrebat despre relatia personala pe care o are cu Sevil Shhaideh, Liviu Dragnea a criticat presa, sustinand ca nu ii este nas.

"Presa a scris si a vorbit multe in aceste zile si sunt unii cetateni care lucreaza in presa care si-au permis sa isi bata joc si de unii membri din familia mea (...) In religia musulmana nu exista termenul de nas, sunt martori (...) Nu exista termenul de nas si fin", a sustinut Liviu Dragnea.

Sevil Shhaideh s-a casatorit in 2011, la Constanta, iar presa locala a scris ca nasi i-au fost Nicusor Constantinescu si Liviu Dragnea. Conform Radio Islam, la Constanta, in cazul unei nunti musulmane "martorii sunt musulmani", in schimb "nasii de cununie civila pot fi romani".

Liviu Dragnea a demisionat, vinerea trecuta, din functia de ministru al Dezvoltarii dupa ce Inalta Curte l-a condamnat in prima instanta la un an de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumului, decizia nefiind definitiva.

                                                                                                 C.S.

Jurnalistii interesati de interculturalitate si migratie se pot inscrie la un curs online tematic

Jurnalistii interesati de interculturalitate si migratie se pot inscrie pana pe 10 noiembrie la un curs online ce abordeaza aceste teme, informeaza un comunicat remis Agerpres. Cursul are o durata de doua luni, noiembrie-decembrie, si este online, in limba romana, pe platforma educationala accesibila din site-ul www.migrant.ro. Presupune aproximativ 24 de ore de lucru, ce pot fi repartizate de participanti conform propriei disponibilitati.

Obiectivele cursului sunt intelegerea diversitatii, a provocarilor si oportunitatilor ei, cu accent pe cunoasterea nuantata a fenomenului migratiei si a implicatiilor acestuia pentru societate, in Romania si la nivel european, si oferirea de instrumente si resurse pentru deconstructia stereotipurilor si reflectarea corecta a grupurilor minoritare in mass-media.

Sunt vizati jurnalistii ce activeaza la o institutie media sau ca freelancer interesati de domeniul migratiei si care doresc sa se specializeze in relatari pe teme de diversitate culturala, migratie, integrarea migrantilor si minoritatilor in comunitate, interculturalitate.

Participantii la curs vor realiza, pana cel tarziu in 15 iunie 2014, cel putin patru articole referitoare la migrantii din Romania, aplicand principiile invatate la curs. Participantii la curs au oportunitatea de a participa timp de doua zile la conferinta nationala privind integrarea imigrantilor, Bucuresti, mai-iunie 2014 (costuri de transport, cazare si masa acoperite). De asemenea, acestia au ocazia de a participa la seminarii locale pentru integrarea migrantilor alaturi de reprezentati ai comunitatilor de migranti, autoritati publice si membri ai societatii civile; seminariile locale au loc in localitatile Cluj-Napoca, Iasi, Constanta, Timisoara si Bucuresti.

Cursul este realizat in cadrul proiectului Migrant in Romania interculturala, gestionat de Institutul Intercultural Timisoara, in parteneriat cu Asociatia ADIS Bucuresti, Centrul pentru Resurse Civice Constanta si Liga pentru Apararea Drepturilor Omului filiala Cluj.  Este finantat prin programul general "Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii", administrat de Inspectoratul General pentru Imigrari / Directia Schengen a Ministerului Afacerilor Interne, in calitate de Autoritate Contractanta. Obiectivul general al proiectului este crearea unui mediu intercultural adecvat pentru facilitarea integrarii strainilor in Romania si pentru intarirea coeziunii sociale, prin mentinerea unor mecanisme de consultare a comunitatilor de straini create prin programele anterioare.

Activitatile se desfasoara in localitatile: Timisoara, Iasi, Constanta, Cluj-Napoca si Bucuresti, avand ca grup tinta persoanele din afara Uniunii Europene, cu drept de sedere in Romania.

                                                                                                   GDL