31 octombrie 2025 - Lacul de acumulare FIRIZA - Galerie foto Gelu DRAGOȘ, UZPR

 

Lacul de acumulare Firiza se află lângă localitatea componentă Firiza pe râul cu același nume, în județul Maramureș.

Firiza este un cartier al municipiului Baia Mare, judeţul Maramureş, Transilvania, România.

Se găsește pe drumul de la Baia Mare spre Firiza, la aproximativ 23 km de Baia Mare.

Accesul se face de la km 3 pe DN 18 Baia Mare - Sighet, de unde pana la baraj sunt 8 km.

Barajul a fost dat in funcțiune in 1964, are o înăltime de 52 de metri si o suprafata de 113 hectare.

Construit pentru alimentarea cu apa a orasului Baia Mare, in prezent acest lac este folosit si in scop recreativ si de agrement fiind unul din locurile preferate ale populatiei din Baia Mare.

Lacul de acumulare Firiza - un loc excelent de relaxare, ce ofera turistului peisaje desavarsite, cu posibilitati de pescuit.

Lacul de aculumare de la Firiza ofera diferite specii de pesti, cum ar fi: carp, somn, pastrav de lac, platica, clean, caras, oblate, șalău.

Pe aici trece drumul catre statiunea Izvoare si catre carierele de piatra Blidari (andezit).

Peisajul este deosebit, pădure de conifere dar si foiase de jur împrejur, dealuri cât vezi cu ochii, aer curat si mai ales multa liniște.

Terenurile si pădurile din zona lacului au un potențial enorm de dezvoltare fiind o șansă extraordinară de investiție pentru cei cu o viziune largă asupra viitorului turismului în zonă.

Posibilități de petrecere a timpului liber:

Plimbari cu barca pe lac

Pescuit

Plimbari cu ATV-uri

Ofera odihna din plin;

Revista „Muzeul Presei Românești”, nr. 1 (13) / ianuarie-martie 2024

 

Aflată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, revista „Muzeul Presei Românești” a ajuns la nr.13/2024, oferind spre lectură date istorice inedite, informații din lumea presei,  reportaje și comentarii despre evenimente și aspecte ale fenomenului cultural-științific din România.

Editorialul se referă la frumoasa tradiție a Mărțișorului iar primul material, în semn de omagiu, este cu și despre magnificul Eugen Doga, născut de 1 martie, și care la începutul acestui martie și-a lansat în premieră națională la București volumul „Viața e ca și o gamă în Do major”. Prezentându-și cartea, maestrul Eugen Doga subliniază: „Cele mai multe valsuri ale mele nu sunt numai pentru dans, ci sunt mai degrabă istorii, povestiri, trăiri. Creaţia este o mare fericire, o mare bucurie.”.

Biografia poetului Mihai Eminescu comportă multe pete albe, generate fie de penuria de documente relevante, fie născute din existența unor narațiuni provenind din epoci diferite, din surse diverse, ceea ce a dat naștere unor controverse sau semne de întrebare. Dan Toma Dulciu prezintă în acest număr repere biografice eminesciene în acte de stare civilă.

Dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics expune în acest număr al revistei detalii privind Ordinul „Carol I”, decernat în 1922 Mitropolitului Primat al României. Cu ocazia Încoronării Suveranilor României,  regele Ferdinand I a semnat în Sinaia, la 14 octombrie 1922, decretul prin care îl numea membru al Ordinului „Carol I”, în gradul de Mare Cruce, pe I.P.S.S.D.D. Miron Cristea, Mitropolit Primat al României.

Un mesaj botoșănean la moartea lui Aron Densușianu este înfățișat cititorilor de Ionel Novac.

Dr. Marian Nencescu adnotează, sub titlul „Zorii zilei neo-elene, la București”, pe marginea unui  roman uitat al principelui Mavrocordat, cu sublinierea contribuției prof. Jacques Bouchard – unul dintre specialiștii mondiali ai literaturii perioadei iluministe timpurii, din Grecia și din România.

Istoricul dr. Ion Constantin glosează pe marginea unui document istoric deosebit – Raportul politico-economic despre Basarabia al căpitanului John Kaba din armata SUA, acesta fiind un român transilvănean emigrat în Statele Unite la începutul secolului XX. „Raportul politico-economic despre Basarabia” al căpitanului american John Kaba este un document istoric deosebit, un exercițiu de memorie autentică, care a captat stările de spirit din Basarabia anilor 1918-1919, conține aprecieri personale, devenite argumente incontestabile întru susținerea adevărului că Unirea Basarabiei cu România s-a făcut în conformitate cu dreptul popoarelor la autodeterminare, într-un context de liberă exprimare a voinței provinciei. Lucrarea este scrisă cu obiectivitate, onestitate și credibilitate, favorabilă românilor și pozițiilor guvernului român care desfășura în acea perioadă o adevărată bătălie diplomatică pentru Basarabia.

Prof.univ.dr. Ioan N. Roșca vine în fața cititorului cu o analiză de mare finețe a volumelor de poezie originală semnate de Passionaria Stoicescu, poezie ce corespunde mai multor curente literare, cum ar fi romantismul, clasicismul, simbolismul, realismul, avangardismul, și care reunește trăsături stilistice diferite.

În reportajul semnat de Dumitru-Tudor Tănăsescu ne sunt prezentate date inedite despre renașterea Cazinoului din Constanța. Superba clădire a fost inaugurată la 15 august 1910, prin ample ceremonii care au inclus: serviciu divin, cuvântări, banchet și tradiționale întreceri și demonstrații nautice.

Aflăm despre „Singurătățile Marinei Stroici” de la Mihai Maxim, aceasta fiind o descendentă a uneia dintre cele mai vechi familii boierești, originară de pe meleaguri botoșănene, care a scris cu sensibilitate și talent poezii apreciate de critica vremii. „Lasă sufletul să cânte,/ Nu-l opri! / Numai aşa ies ghioceii din zăpadă / Și îngerii nu se sfiesc să cadă / De-acolo de pe prispa lor cu stele. / Numai aşa se-nvoaltă trandafirii / Ca la-nceputul limpede al firii/ Când se iveau minunile cereşti.”

Din lucrările scriitorului chinez Cen Shen sunt tipărite o inedită traducere și prezentare făcute de celebrul sinolog Constantin Lupeanu. Aflăm astfel că Shen a compus lucrări istorice, didactice, teatru și proză de ficțiune, șapte dintre poemele sale fiind incluse în „Culegerea 300 de poeme Tang” din anul 1764, lucrare compilată de cărturarul Sun Zhu.

„România și prima extindere a NATO” este subiectul prezentat de dr. Constantin Corneanu. Veți citi despre speranța unui dialog deschis și sincer cu SUA, despre NATO și realitățile strategice dar și despre studii și preocupări privind viitorul NATO.

Un studiu inedit, semnat de prof. univ. dr. Alexandru Oșca ne prezintă date importante despre dinamica Regimului Strâmtorilor și impactul asupra colaborării militare româno-turcă (1933-1936). „Aparent, fenomenul globalizării nu favorizează solidaritatea balcanicilor; în perioade trecute, însă, popoarele din Balcani – chiar entităţile statale din regiune – au acţionat în comun şi s-au sprijinit pentru apărarea intereselor specifice. La fel de corectă este şi afirmaţia potrivit căreia, adeseori, zona a fost cuprinsă de conflicte şi tensiuni, de războaie interne ceea ce i-a atras renumele de «butoiul cu pulbere al Europei». Încărcătura peiorativă pe care o „transportă” conceptul în sine (lumea balcanizată) îi face pe balcanici – plecaţi cu treburi prin Europa – să treacă sub tăcere apartenenţa lor la acest spaţiu, din teama de a nu fi percepuţi ca generatori de conflicte, incapabili să se adapteze la nou sau să producă valori superioare. Situaţia actuală din Balcani este şi mai complicată. S-a deschis o competiţie în cursa pentru integrarea în structurile euroatlantice şi, din păcate, nu sunt semnale că statele balcanice ar fi dispuse să acţioneze unit şi solidar în această cursă. Dimpotrivă! Cursa către acest obiectiv este – mai degrabă – singulară, fiecare aleargă pe cont propriu, caută să-şi afirme identitatea în opoziţie cu vecinii, ceea îi vulnerabilizează pe toţi şi îi lasă la discreţia organismelor suprastatale europene.”  

Ca artist talentat, dar mai ales ca restaurator de pictură veche religioasă, Dumitru Norocea a avut un mare respect pentru picturile religioase, realizate în tehnica „fresco”, ajungând la nivel de perfecțiune. La o sută de ani de când acesta și-a construit casa la Curtea de Argeș, Tanța Tănăsescu vă prezintă date inedite atât din viața artistului cât și a imobilului – veritabilă bijuterie a orașului.

Avram Iancu, născut în urmă cu 200 de ani, este un erou al neamului nostru ce își înscrie jertfa printre cele mai emoționante dovezi ale dragostei profunde față de neamul românesc. Un excepțional material dedicat vieții, luptei și jertfei acestui erou național este prezentat în acest număr de către prof. univ. dr. Aurel David. Povestea vieţii lui Avram Iancu este un crâmpei din istoria vetrei însângerate a neamului românesc. Numele și persoana lui au devenit legendă încă din timpul vieţii, iar odată cu scurgerea implacabilă a timpului s-au transformat într-un mit păstrat cu sfinţenie de români în altarul sufletului. Avram Iancu, personalitate legendară a secolului al XIX-lea, ne-a lăsat dorul nestins de libertate și iubirea nețărmurită față de țară.

Poeme semnate de Mihai Prepeliță ne prezintă viziuni și noi orizonturi de exprimare.

Și pentru că în acest an se împlinesc o sută de ani de la Conferința româno-rusă de la Viena, Nicolae Tănăsescu prezintă un amplu material despre acest eveniment. Conferința începe în după-amiaza zilei de 25 martie 1924, ședința inaugurală fiind prezidată de ministrul de externe austriac, care își exprimă speranța într-un deznodământ pozitiv al tratativelor. După ziua inaugurală, care are un caracter protocolar, urmează deschiderea ei oficială la 28 martie, când este fixată și ordinea de zi care cuprindea probleme economico-financiare, politico-juridice și teritoriale. Delegația U.R.S.S. voia să solicite organizarea unui plebiscit în Basarabia, în timp ce delegația română era instruită să respingă o eventuală abordare a acestui subiect, evident cu argumente de natură juridică și istorică. O pagină de istorie care a marcat cursul vremii.

Imagini din presa românească de altădată completează unele din subiectele prezentate.

Vă invităm la lectură, mulțumind colaboratorilor revistei pentru contribuțiile lor valoroase.

Revista poate fi citită online la următoarea adresă: https://tantatanasescu.blogspot.com

 

Autori:

 Tanța Tănăsescu, Redactor-șef

Dan Toma Dulciu, Director editorial

Journalism Film Fest, în Kitchener, Canada. Despre puterea presei

 

Fără mass-media care să examineze, să monitorizeze și să sancționeze, nu ar exista nicio supraveghere, nici o responsabilitate, nici o modalitate de a ține în alertă politicul și corporațiile. „Încercăm să sensibilizăm oamenii cu privire la importanța jurnalismului local”, spune Mirko Petricevic, un fost reporter Record, care a recrutat foști colegi pentru a forma Ink-Stained Wretches, un grup de advocacy de voluntariat de bază dedicat creării „ unei culturi a aprecierii”.

Jurnalismul, așa cum știe orice om preocupat de starea democrației, a fost puternic afectat în ultimii ani de scăderea veniturilor din reclame, de creșterea internetului – și de „știrile false” aferente – și de criza financiară a pandemiei.

Pentru a puncta puterea jurnalismului local, grupul a lansat recent o nouă inițiativă, „The Journalism Film Festival”, drame cinematografice și documentare care ilustrează puterea presei și își propun să implice și să dezvăluie publicului că nu se poate imagina nico zi fără informare, potrivit therecord.com.

Programul festivalului a inclus „Writing With Fire”, un documenart puternic, din 2021, despre funcționarea interioară a singurului ziar independent, deținut și administrat de femei din India. Proiectat în ajunul Zilei Internaționale a Femeii, este primul film indian nominalizat la Premiul Oscar ca fiind cel mai bun lungmetraj documentar și a fost citat de The Washington Post drept „cel mai inspirat film de jurnalism”. Pe 4 aprilie este programat „Whiskey Tango Foxtrot”, o docu-dramă din 2016, în care o reporteră TV îndrăzneață (Tina Fey) devine corespondent străin în Afganistan, unde este încorporată într-o unitate marină și se ocupă de viața în tranșee. Iar pe 2 mai va rula „Toți oamenii președintelui”, docu-dramă premiată cu Oscar din 1976, film bazat pe povestea jurnaliștilor Bob Woodward și Carl Bernstein, a căror investigație în scandalul Watergate a dus la demisia unui președinte american în exercițiu și a inspirat sloganul „Ia urma banilor”. Proiectat în ajunul Zilei Mondiale a Libertății Presei, acesta va fi prezentat de Jim Poling, redactor-șef al Waterloo Region Record. „Network”, programat pentru 6 iunie, este o satiră mediatică usturătoare despre pofta „de sânge” a știrilor TV.

Toate filmele vor fi proiectate la Kitchener’s Apollo Cinema, din Ontario.

 

Autor: Redacția UZPR

Foto: Wikipedia

Aviz renegaților din presă

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, singura uniune de creație și utilitate publică a breslei jurnaliștilor români, prima asociație înființată, în urmă cu 100 de ani, în România reîntregită, ia act cu amărăciune și indignare de atacurile îndreptate împotriva ei chiar din interiorul breslei. În condițiile în care drepturile câștigate, cu eforturi mari, de UZPR, pentru membrii săi, sunt puse în pericol (în rând cu toate celelalte uniuni de creație) de inconștiența sau cinismul politicienilor, există jurnaliști care subscriu și contribuie la această vendetă politică pe seama creatorilor, lovind în propria breaslă. Unul dintre aceștia este Cornel Nistorescu, fost jurnalist în presa comunistă (Scânteia Tineretului, Viața Studențească, Echinox, Steaua, Flacăra) și jurnalist (dar mai mult om de afaceri) în presa actuală. În editorialul său din 20 decembrie din Cotidianul, intitulat „Lupta pentru privilegii domină țara”, prosperul om de afaceri Cornel Nistorescu își manifestă indignarea împotriva tuturor uniunilor de creație, dar în primul rând împotriva UZPR, pentru că membrii acestora primesc acea amărâtă de indemnizație. Cu o ipocrizie demnă de un politician, domnia sa „moare de grija altuia”, mai exact de grija drumurilor, spitalelor și școlilor, lamentându-se levantin: „nimeni nu se gîndește că în cele din urmă banii vor veni tot din contribuția fiecăruia și din reducerea cheltuielilor pentru treburile publice, mai ales pentru sănătate, școală și drumuri”, calificând ca înșelătorie faptul că UZPR este uniune de creație, întrucât – zice domnia sa, „majoritatea ziariștilor nu au făcut creație de nici un soi”. Și mai zice, prosperul om de afaceri, că „această UZPR este o uniune a ziariștilor de modă veche, în special de la ziarele percepute mai comuniste”. Ce înseamnă „percepute”, domnule Nistorescu? Și de cine? Ce înseamnă „mai”? Dumneavoastră la ce fel de publicații comuniste ați scris, înainte de 1990? La unele „mai”, sau la unele „mai puțin”?

Confundați, domnule Nistorescu (ceea ce este inadmisibil pentru un jurnalist cu pretenții), noțiunea de „privilegiu” cu cea de „normalitate” într-o societate corectă. Faptul că un jurnalist ajuns la pensie, după o viață profesională în care a fost plătit mizerabil de patronii din presă (ceea ce chiar dumneavoastră recunoașteți, în deplină cunoștință de cauză, desigur, căci sunteți unul dintre ei), primește o sumă de bani cu care poate măcar să-și cumpere medicamentele cărora le duceți grija, chiar vi se pare un „privilegiu”, așa cum v-ați exprimat? Chiar nu știți ce viață duce un ziarist, la ce pericole se expune rostind adevărul și denunțând minciuna? Mă refer la ziariștii adevărați, cinstiți, nu la mercenarii plătiți de acei patroni printre care vă numărați… Iar dacă există lucruri discutabile în această evaluare, lăsați UZPR-ul să și le asume, după criterii din care nu lipsește omenia, nu emiteți dumneavoastră judecăți de valoare despre lucruri despre care n-aveți habar!

„Nu sunt membru în nici o uniune de creație din nici un domeniu, cu atît mai puțin al uneia din domeniul jurnalisticii, mai ales că activitățile comunității profesionale sunt ca și inexistente” – mai scrieți dumneavoastră, cu aerul de superioritate al unui guru blazat. Nu știu dacă e cazul să vă faceți un titlu de glorie din asta, dar ferească-vă Dumnezeu să aveți vreodată nevoie de solidaritatea breslei. Cât privește afirmația dumneavoastră că „activitățile comunității profesionale sunt ca și inexistente”, referindu-vă, evident, la UZPR, aici ori nu sunteți informat (ceea ce nu e bine, pentru un jurnalist care se pretinde formator de opinie), ori mințiți cu nerușinare. Documentați-vă! Sau autodenunțați-vă, ca să ne scutiți pe noi! Citiți pagina web a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, o să aveți neplăcute surprize vizavi de afirmațiile dumneavoastră aberante. Una din aceste „surprize” este aceea că Uniunea cuprinde acum, în baza de date, peste 3.500 de membri, din toate trusturile de presă de radio, televiziune sau presă scrisă și mediul on-line și doar mai puțin de 30 la sută sunt jurnaliști pensionari. 

Și încă o întrebare, de principiu sau poate doar retorică, la care nu așteptăm răspuns: dumneavoastră, în calitate de ziarist care folosește „aceleași instrumente ca și scriitorii (pix, stilou, mașină de scris, calculator)”, considerați această activitate încadrabilă în noțiunea de creație?…

Dincolo de aspectul strict cazuistic al demersului dumneavoastră, sunteți, domnule Nistorescu, prin felul în care vă raportați la comunitatea profesională din care faceți sau ați făcut parte, un renegat. Nu vă interesează și, probabil, nu v-a interesat niciodată, condiția existențială a gazetarilor din mijlocul cărora v-ați desprins și pe care i-ați folosit doar ca instrumente de câștig. Fără empatie, fără scrupule, fără milă. E ușor să te poziționezi critic și visceral față de o comunitate care încearcă să resusciteze demnitatea profesiei de jurnalist, dacă nu faci parte din ea, dar considerându-te deasupra ei. Dumneavoastră sunteți mai bogat decât marea masă a condeierilor, fotoreporterilor, realizatorilor de televiziune sau radio, a tuturor truditorilor din această breaslă, dar numai atât. Sunteți mai bogat, dar nu deasupra lor. Sunteți în afara lor. De aceea, a denigra, ca ziarist, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, este o impostură strigătoare la cer. Pentru că nu e opinia unui ziarist, ci a unui patron. A unui patron cu atitudini reminiscente de politruc comunist, care a găsit de cuviință să mai tragă și el o copită unei comunități vizate că piardă acea indemnizație nenorocită prin „lucrarea” iresponsabilă a unor politicieni agramați, care nu fac distincție între „pensie specială” și indemnizație. Pentru dumneavoastră, ca și pentru ei, oamenii sunt simple jetoane de cazino, pe care le aruncați în jocul de ruletă al intereselor de moment sau de perspectivă. Sau poate doar al unor umori necontrolate.

Am dori să fim bine înțeleși, de cititorii noștri: noi nu avem vreo problemă cu persoana lui Cornel Nistorescu, ci cu el ca exponent al inamicilor declarați ai UZPR, fie ei din afara sau din interiorul Uniunii. Cornel Nistorescu e un dușman „sub acoperire”, ca să zicem așa, adică un ziarist care-și urăște breasla. Iar noi, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, avem datoria morală (și statutară) de a ne apăra membrii, împotriva oricărei agresiuni. Atitudinea noastră, respectiv textul de față, se numește spirit de breaslă, noțiune al cărei sens și conținut îi sunt străine, se pare, fostului ziarist…

Este degradant, domnule Nistorescu, să lovești în comunitatea din care lumea crede că faci parte. Nu faceți parte din ea, ci dintr-o alta, care nici măcar nu e comunitate. E mai degrabă o specie profesională mutantă și extrem de periculoasă pentru cei pe care aparent îi reprezintă: SPECIA RENEGAȚILOR.

U.Z.P.R.

UZPR: Atitudinea oficialităților austriece, o gravă încălcare a dreptului publicului din România de a fi informat

 

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România consideră condamnabilă atitudinea dispreţuitoare a oficialităţilor de rang înalt din Austria – cancelar, ministru de Externe, ministru de Interne – care au ignorat jurnaliştii români prezenţi la Bruxelles, la Consiliul JAI, care urma să voteze aderarea României la Spaţiul Schengen – se arată într-un comunicat al UZPR.

UZPR consideră că opacitatea şi deficienţele de comunicare la adresa jurnaliştilor din România manifestate de reprezentanţii statului austriac constituie nu doar un tablou al dublei măsuri cu care demnitarii Austriei au tratat mass-media, în condiţiile în care jurnaliştii austrieci au beneficiat de atenţia şi explicaţiile necesare, ci şi o gravă încălcare a dreptului publicului din România de a fi informat.

UZPR condamnă public acest tip de atitudine, care nu face decât să arunce o pată pe standardele şi modelul de comunicare transparentă aşteptate de la oficialităţile austriece, dat fiind faptul că în toată lumea democratică, presa este cea dintâi chemată să informeze publicul corect şi din surse avizate. În aceste condiţii, ignorarea de către oficialităţile din Austria a jurnaliştilor români şi refuzul de a detalia pe marginea unei teme de largă preocupare în societatea românească denotă deopotrivă o condamnabilă aroganţă şi o lipsă de consideraţie sfidătoare faţă de cetăţenii români, direct interesaţi de explicaţiile referitoare la motivele pentru care Austria a avut o anume poziţie în cadrul Consiliului JAI.

 

Doru Dinu Glăvan, comemorat în filialele UZPR, la un an de la dispariție

 

Conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România face un apel la toți președinții de filiale din țară și din Diaspora care vor marca memoria regretatului președinte al UZPR Doru Dinu Glăvan, la un an de la trecerea la cele veșnice, ca toate evenimentele și materialele legate de aceste manifestări să fie făcute publice, prin intermediul mass- media.

UZPR îi va aduce astfel un omagiu jurnalistului care a promovat la un nivel fără precedent Uniunea și care a avut un aport decisiv la obținerea de către jurnaliștii membri ai UZPR a statutului de creatori.

Întâlnirile, mesele rotunde, colocviile, prelegerile și rememorările se vor regăsi, de asemenea, în publicațiile Uniunii, ca o pioasă aducere aminte despre profesionistul, președintele UZPR și omul care a fost Doru Dinu Glăvan.

 

Departamentul Comunicare

Malta introduce protecția constituțională a jurnaliștilor

 

Ministrul Justiției din Malta, Jonathan Attard, a elaborat trei proiecte de lege care vor fi prezentate Parlamentului, după ce a primit feedback de la o comisie numită de guvern pentru a analiza starea jurnalismului în țară. Noile reglementări nu vor fi prezentate spre consultare publică, așa cum au cerut, într-o scrisoare adresată prim-ministrului, redactorii ziarelor și jurnaliştii. „Prim-ministrul a purtat discuţii cu Institutul Jurnaliştilor Maltezi, cu ONG-uri internaţionale, precum şi cu familia Caruana Galizia… aceasta a fost consultarea guvernului înainte de elaborarea proiectelor de lege. Aceste proiecte de lege au fost, de asemenea, prezentate în public comisiei de experți în mass-media, care avea toată libertatea de a organiza propriile consultări cu alte partide”, a spus Jonathan Attard când a fost întrebat despre motivul pentru trimiterea proiectelor de lege direct în Parlament.

Comisia de experți în presă a fost înființată conform recomandărilor Anchetei Publice privind asasinarea lui Daphne Caruana Galizia. Legile propuse vor cere Parlamentului să recunoască protecția constituțională a surselor mass-media, un principiu sacru de mult timp al jurnalismului, care se bucură acum de cea mai înaltă formă de protecție. Vor exista reparații ale jurnaliștilor pentru vătămare corporală, recunoscută drept infracțiune agravată în Codul Penal, dar nu pentru amenințări și hărțuiri.

Legile propuse vor include înființarea unui comitet permanent pentru securitatea presei, împreună cu poliția și Serviciul de Securitate.

Pe de altă parte, deși tarifele instanței pentru cazurile de defăimare nu vor fi plătite la prezentarea inițială a unui răspuns de către jurnalistul inculpat, propunerea nu abordează încă procesele abuzive. Instanțele vor avea dreptul de a considera că procesele pentru defăimare sunt „vădit nefondate”, pentru a respinge astfel de procese; să refuze executarea proceselor SLAPP în Malta atunci când acestea încalcă dreptul la libertatea de exprimare; să limiteze executarea oricărei sentințe judecătorești străine pentru daune, astfel încât acestea să fie echivalente cu ceea ce este permis prin lege în Malta. De asemenea, potrivit maltatoday.com.mt, un nou amendament constituțional va recunoaște libertatea presei ca tutore public, împreună cu exercitarea liberă a jurnalismului.

 

Sursa:  UZPR

Foto: pixabay.com

Jurnaliștii din Serbia sunt amenințați cu moartea și agresați în public pentru anchetele lor

Jurnalistul sârb Dragan Marinkovic aștepta cu nerăbdare o masă la restaurantul său preferat. Apoi s-a apropiat un străin și a început să-l amenințe pe jurnalistul care este redactor al site-ului de știri sârb Resetka. Motivul, după afirmațiile jurnalistului citat de „Voive of America”, este un articol despre moartea unui bodyguard care a fost repartizat unui oficial al orașului.

Amenințările nu sunt neobișnuite pentru jurnaliștii din Serbia. „Oricine poate veni la tine pe o stradă sau oriunde, să te pălmuiască, să te amenințe, chiar când ești însoțit de prieteni sau de familie”, a spus Marinkovic. Jelena Zoric, un reporter de investigație premiat care contribuie la Balkan Investigative Reporting Network, a primit amenințări la adresa familiei sale, după ce a relatat despre presupuse conexiuni ale oficialilor de securitate de stat cu ceea ce este cunoscut sub numele de cazul Jovanjica, în care o fermă ecologică a fost folosită ca front pentru o operațiune cu marijuana.

În aceste condiții, Platforma Consiliului Europei (COE) de promovare a protecției jurnalismului a citat cazul lui Marinkovic și pe cele ale altor doi jurnaliști sârbi amenințați în ultimele luni. Dragojlo Blagojević, editorul revistei DrvoTehnika, a primit amenințări cu moartea într-un apel anonim, după ce a relatat despre industria forestieră; huliganii l-au amenințat pe Brankica Stankovic, de la Insajder TV, în timpul unui meci de baschet.

Marinkovic, care a mai trecut prin incidente similare, a scris un editorial despre episodul de la local, iar asta a generat o investigație a poliției, dar până în prezent fără rezultat, deși au trecut mai multe luni și totul s-a întâmplat ziua, într-un loc public.

Pe de altă parte, potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, grupurile pentru drepturile mass-media au subliniat un climat care se deteriorează pentru jurnalism în țara vecină. O bază de date a Asociației Jurnaliștilor Independenți din Serbia a înregistrat 60 de cazuri de atacuri, amenințări sau intimidare de la începutul anului. De asemenea, organizaţia Reporteri fără frontiere notează în dreptul Serbiei provocări la adresa profesioniștilor media, inclusiv presiune politică. Serbia se numără printre țările europene în care jurnaliștii sunt amenințați frecvent, afirmă și Institutul Internațional de Presă (IPI), din Viena. „Există o creștere constantă a atacurilor, amenințărilor cu moartea și a campaniilor defăimătoare împotriva jurnaliștilor. Eșecul de a rezolva aceste cazuri sporește un mediu ostil și periculos pentru jurnaliști”, a declarat Jamie Wiseman, de la IPI, pentru „Voice of America”.

 

Redacția UZPR

Foto: pixabay.com

PAȘTE LUMINOS ȘI LINIȘTIT! HRISTOS A ÎNVIAT!

 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România întâmpină Sărbătorile Pascale cu smerenie în fața minunii Învierii Domnului și cu speranță în renașterea unei lumi mai bune.

În vremuri dificile pentru toată societatea românească, oamenii presei sunt alături de compatrioți, pentru a-i informa, a-i sprijini, a le apăra interesele și a le spune poveștile lumii întregi.

Jurnaliștii UZPR păstrează, în aceste zile sfinte, un moment de reculegere pentru colegii de breaslă plecați prea curând dintre noi, fac un bilanț al eforturilor puse în slujba binelui public, căruia i s-au dedicat, și celebrează în liniște, alături de apropiați, cel mai mare moment al creștinătății.

UZPR urează tuturor membrilor săi, jurnaliștilor din toată țara și din toată lumea pace, lumină interioară, echilibru sufletesc, putere de a continua în slujba binelui și speranțe împlinite.

HRISTOS A ÎNVIAT!

A apărut antologia „Opera și personalitatea scriitorului Al. Florin Țene în opiniile scriitorilor contemporani”

 

Într-o ținută grafică, estetică și tipografică deosebită a apărut antologia „Opera și personalitatea scriitorului Al. Florin Țene în opiniile scriitorilor contemporani”, de scriitoarea Liliana Moldovan, carte apărută la Editura Vatra Veche, din Târgu Mureș.

Volmul având 381 de pagini cuprinde studii, cronici literare și eseuri despre cărțile scriitorului, criticului, eseistului și promotorului cultural Al. Florin Țene, ctitorul și președintele Ligii Scriitorilor Români, scrise de scriitori, critici literari și de artă, jurnaliști de-a lungul celor 65 de ani de activitate în slujba culturii române. Materialele fiind  extrase cu acribie din presa vremii  de Liliana Moldovan.

Fiind volumul unu, sperăm ca Liliana Moldovan să cerceteze în continuare presa vremii, pentru volumul doi, începând cu anul 1958, an în care elevul din clasa X-a Țene Florinel Sandu din Drăgășani a debutat într-un număr din luna mai al revistei clujene „Tribuna”. „Nașul de botez” care i-a acordat pseudonimul Al. Florin Țene fiind poetul Negoiță Irimie, redactor cu poezia la renumita revistă clujeană.

Cartea de care facem vorbire cuprinde 87 de autori cu 117 lucrări despre poezia, proza, romanele, filosofia, articolele de critică literară și eseurile lui Al. Florin Țene. Descoperim studii și articole despre scriitorul clujean semnate de Laurențiu Ulici, Alex Ștefănescu, Magda Ursache, Ion Cristofor, Adrian Țion, Vochița Tulcan Macovei, Geantă Constantin, Theodor Damian, Vochița Pălăcean Vereș, Mircea Daroși, Rodica Râpeanu, Ion Istrate, Ion N. Oprea, Florentin Smarandache, Radu Vida, Galina Martea, Anton Ilica, Dumitru Velea, Menuț Maximinian, Constantin Cubleșan, Mircea Popa, Constantin Zărnescu, Ionuț Țene, Mariana Zavati Gardner,  Elena Buică-Buni, Ionel Bota, Ioan Barbu, Dumitru Hurubă, Negoiță Irimie, Petru Scutelnicu, Ion Oarcăsu, Petre Petria, Ionel Marin, C. Stănescu, Anișoara Dobre, Gelu Dragoș,  Livia Ciupercă etc.

O parte din opera scriitorului despre care scriem a fost tradusă în Anglia, SUA, Serbia și Rusia.

Remarc prefața semnată de Liliana Moldovan, care face o analiză pertinentă a acestui „colos pe două picioare” (pag.111 ), cum scrie Rodica Râpeanu, din care redau un paragraf: „Alcătuirea unei antologii despre opera și activitatea scriitorului, criticului literar și profesorului Al. Florin Țene vine să confirme faptul că operele maestrului s-au bucurat, încă de la primele apariții, de atenția publicului, a criticilor literari, dar mai ales aucunoscut o receptare pozitivă din partea confraților întru artă și creație literară. Scriitor prolific, președintele Ligii Scriitorilor Români a abordat toate genurile literare și a pătruns pe piața editorială din România cu o multitudine de volume de proză, poezie, teatru, publicistică și critică literară. Acestea sunt rodul unui talent desăvârșit, dar și al unei munci titanice pe tărâmul creației literare, fiind vorba, în acest caz, de un autentic și nestăvilit efort literar, fără de care nu și-ar fi putut manifesta vocația de scriitor. Iar Al. Florin Țene a scris mult, lăsând în urma sa o bibliografie extrem de vastă și de valoroasă însumând peste 90 de volume de autor, la care se adaugă vreo 70 de antologii, în care a apărut, și un număr impresionant de articole semnate de domnia sa”. Iar Voichița Pălăcean Vereș subliniază: „Spirit neliniștit, creator fervent și scriitor fecund, Al. Florin Țene – ce a debutat și s-a impus în literatura română ca poet – abordează o mare varietate de genuri literare, exersând nenumărate formule de expresie artistică, primenindu-se în permanență, oferind de fiecare dată imaginea unui scriitor modern, deschis la nou, deși se evendică, structural, din clasicism”. Iar Constantin Cubleșan subliniază: „Interesant în principal prin formula sa epică abordată, romanul «Chipul din oglindă », de Al. Florin Țene recomandă un scriitor anxios, care încearcă să interpreteze, prin explorări ale conștiinței, dimensiunea realității sale existențiale dintr-o perspectivă istorică, dar nu în ultimul rând artistică. Este un roman incitant, capabil să impună în realitate personalitatea unui scriitor desăvârșit”.

Această antologie, pot spune: este o bornă ce marchează perimetru unei mari opere a scriitorului Al. Florin Țene, ce și-a dedicat întreaga viață culturii române și promovarea acesteia pe meridianele lumii, marcând pentru eternitate o personalitate din istoria culturii române.

prof. Elena Poroșanu

Preluare https://uzp.org.ro/57524/a-aparut-antologia-opera-si-personalitatea-scriitorului-al-florin-tene-in-opiniile-scriitorilor-contemporani/

 

 

Aforisme pentru înțelepciunea ziariștilor

 Creațiile literare au arătat cititorilor calea spre adevăr.

A ierta este de a înțelege diferența dintre două negații.

Judecata justiției în a face dreptate nu e dreaptă, după cum mila excesivă nu face dreptate.

Un neam omenesc nu este înțelept dacă nu are indivizi înțelepți.

Nu există țară bogată și locuitorii ei săraci și nici oameni bogați în țară săracă.

E mai ușor să manipulezi masele decât un individ.

Geniul  nu trebuie să combată  creatorul de alături, ci a-l apropia.

Cel care gândește mai înainte decât societatea este neînțeles și condamnat. Numai viitorul îi dă dreptate, dar e prea târziu pentru el.

Pentru a nu greși, e bine să nu depășești gândirea medie a societății dintr-un timp dat.

Greșelile existente ale societății de azi nu se pot rezolva cu ideile care le-au promovat.

Al. Florin Țene / UZPR

Testamentul lui Avram Iancu – Memorandum pentru Jurământ parlamentar – Eveniment susținut de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

 

În data de 4 Octombrie, împreună cu forul de conducere al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, primari, moți și moațe din Apuseni, toți… urmași demni ai Martirilor și Eroilor Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, mergem în Parlamentul României să depunem oficial Testamentul lui Avram Iancu, Jurământ parlamentar, înregistrat și oficializat în Parlament!

Vom fi în portul național românesc, încălțați în opinci… Vom cânta cântece revoluționare iar tricolorul va fi înțeleapta noastră călăuza.

Mariana Gligor şi grupul de tulnicărese ,,Apuseni ” vor face ca tulnicele să vuiască în Parlament de dorurile aprinse ale Apusenilor, prin chemarea lor îndurerată, pe care curge năvalnic istoria scrisă și nescrisă a seminției noastre… !

Memorandumul pentru Jurământ parlamentar e înregistrat și oficializat în Parlamentul României cu numărul 3b-23/a/30612/07.09.2021. Autori: dr. Mădălina Fărcaș, scriitor și jurnalist, Președinte al Asociației Cultural-Istorice „Testamentul lui Avram Iancu”; Laurian Stănchescu, scriitor și jurnalist, Președinte al Asociației Culturale „Trăiască Nația și Societatea Transilvană Carpații 24.01.1882 Sus cu Dânsa”.

Expunere de motive:

Dacă AVRAM   IANCU nu se năștea în mitologia românească, să mențină românismul în Transilvania, astăzi curgea pe aici o istorie străină pe o albie românească.

Țebea este Catedrala cristică a Românismului, pereții ei sunt ca ai unui abis ceresc, se înalță în jos, în pământ, mormintele cu mucenici și martiri sunt acoperișul acestui sanctuar, iar mormântul lui Avram Iancu este potirul care păstrează divinitatea românismului, în el se află crucifixul și chivotul în care se vor boteza cruciații neamului românesc din vecia de mâine.

„Nebunia” lui Avram Iancu a fost una dintre cele mai frumoase iubiri biblice închinate de cineva Naţiunii sale, iar sacrul său Testament nu este cu nimic mai prejos decât scrierile din vechile papirusuri ale antichităţii. Homer l-ar fi făcut zeu, iar zeii l-ar fi făcut nemuritor într-o constelaţie cerească. Autorii greci l-ar fi făcut eroul cărţilor şi al antichităţii. Noi am pus peste el o piatră neînstelată, plină cu neant!

Avram Iancu a fost ales de ursitoarele neamului românesc să fie strigătul de înviere al unei istorii străvechi şi care începuse să-şi piardă idealul în nisipul mişcător al unui veac tulburat de patimi şi prezis şi de Scriptură. Doar un trimis al lui Dumnezeu mai putea fi deasupra lucrurilor, ca să le dea fiinţă nouă, el fiind Crăişorul Munţilor Apuseni, Avram Iancu.

Venise Mesia istoriei noastre dar, ca orice sfânt trimis de Domnul, el însuşi avea să fie jertfa învierii Naţiunii noastre, întru Slava lui Dumnezeu şi a Poporului Român! Îşi cunoştea menirea, şi-a asumat destinul şi a făcut din viaţa sa un rug de pe care a ars ca o tămâie biblică, pentru spiritul neamului. Crăişorul şi-a sanctificat viaţa şi moartea, crucificându-se pe nevoile şi suferinţa compatrioţilor, singura lui avere şi bucurie fiind fericirea Naţiunii sale, care din nefericire nu s-a împlinit în timpul său şi nici după aceea.

Testamentul lăsat de Erou, şi neîmplinit de noi, este o rană veche, uriaşă, vie, stă deasupra noastră ca un cer mustrător, aşteptând răspunsul de un veac şi ceva. Văd cu tristeţe că şi generaţia mea se stinge, fără a lua în seamă unul dintre cele mai sacre îndemnuri pe care le poate simţi un om faţă de ţara sa, Testamentul lui Avram Iancu!

LAURIAN STĂNCHESCU

Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România

Au primit DISTINCȚIA „Centenarul UZPR – ACTA non verba

• Secțiunea PUBLICAȚII – REVISTE-CARTE, Cornel Cepariu Ștefan Radu Victor Eugen Mihai Ana-Cristina Popescu Dumitru Buțoi
• Secțiunea PRESĂ SCRISĂ

Miron Manega, Dumitru Țimerman, Vasile Vulpașu, Livia Ciupercă

• Secțiunea TELEVIZIUNE

Nicolae Dinescu Sorin Burtea Petru Frăsilă

• Secțiunea ONLINE

Șerban Cionoff, Al.Florin Țene

• Secțiunea DIASPORA

Alex Cetățeanu, Mircea Popi, Daniela Gumann, Dan Toma Dulciu, Theodor Damian

• Secțiunea FOTOJURNALISM

Florin Eșanu Virgil Jireghie

• Invitat special Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar IULIANA GOREA COSTIN
• Desene în nisip în viziunea artistei MARIANA PACHIS Redactor Roxana Istudor
• Voci cărți de vizită RĂZVAN ONESA OVIDIU ZANFIR Muzică Cristian Botgros și Orchestra Lăutarii – Balada Ciprian Porumbescu Regie și concept Teodora Marin Montaj OVIDIU ZANFIR Producător DORU DINU GLĂVAN Serata „Eminescu, jurnalistul” – 28 iunie 2020

3 mai - Ziua Mondială a Libertăţii Presei

 Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertăţii Presei pe 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, ca o componentă fundamentală a drepturilor omului.

În 2020, tema campaniei mondiale pe care UNESCO o lansează pe canalele media şi social media, pune accentul pe "Jurnalismul fără teamă sau favoruri" într-un peisaj mediatic din ce în ce mai complex. De asemenea, organizaţia supune atenţiei subiecte, precum: asigurarea siguranţei jurnaliştilor, atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor şi a lucrătorilor din mass-media, susţinerea activităţii în mass-media independentă şi profesională, fără implicare politică şi comercială, respectarea egalităţii de gen în toate aspectele mass-media, potrivit https://en.unesco.org/.

În condiţiile create de pandemia COVID-19, UNESCO recomandă ca marcarea Zilei mondiale a libertăţii presei la nivel naţional şi la nivel local, în întreaga lume, să se desfăşoare sub formă de dezbateri şi ateliere online.

Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) este gazda evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertăţii presei în 2020. Conferinţa dedicată acestei zile, care fusese programată, iniţial, în perioada 22-24 aprilie, la Haga, a fost reprogramată în perioada 18-20 octombrie. Atunci va fi o celebrare comună a Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai) şi a Zilei internaţionale de încheiere a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor (2 noiembrie). Decizia de a amâna conferinţa a fost luată pentru a reduce costurile şi riscurile pentru toţi cei implicaţi, ca urmare a deciziei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a declara COVID-19 o pandemie globală.

Conferinţa mondială a libertăţii presei este cea mai mare sărbătoare la nivel global a libertăţii presei şi a fost organizată de UNESCO în cooperare cu statele membre încă din 1993. Atât UNESCO, cât şi Regatul Ţărilor de Jos doresc să se asigure că această tradiţie şi moştenire să continue, potrivit menţiunilor de pe site-ul https://en.unesco.org/.

                                                                             GDL

CONVOCATOR

București, 11 septembrie 2019 

SECRETARIATUL GENERAL AL UZPR TRANSMITE URMĂTORUL CONVOCATOR

 Conform art. 24 din Statutul UZPR se convoacă Adunarea Generală Extraordinară pentru data de 27 septembrie 2019.

Întrunirea va avea loc în București, în Aula Academiei de Științe Economice, str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, cu începere de la ora 10,00

  Ordinea de zi este următoarea:

   1.   Prezentarea și supunerea la vot a Statutului UZPR, revizuit.

   2.  Prezentarea și supunerea la vot a Regulamentului Comisiei de Atestare, revizuit.

   3.  Prezentarea și supunerea la vot a Regulamentului Juriului de onoare, disciplină și arbitraj, revizuit.

   4.  Probleme diverse, de actualitate și de interes general.

                                                      Președinte,

                                                 Doru Dinu Glăvan

                                              secretar general al UZPR,

                                             Mădălina Corina Diaconu 

Șerban Cionoff: ”UZPR, partener în relansarea unui prestigios eveniment cultural”

Recent, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România(UZPR) și Electrecord Production SRL au perfectat Protocolul exclusiv de colaborare pentru organizarea Festivalului Național  de Muzică Ușoară Mamaia- 2019, care urmează să aibă loc în luna septembrie. Obiectivul principal al acestui demers îl reprezintă concentrarea forțelor celor două instituții în vederea promovării tinerelor artiști și a creației de gen,iar, prin aceasta, descoperirea și promovarea valorilor autentice, reprezentative ale artei și culturii noastre.

Se readuce, în acest fel, în atenția publicului o manifestare de prestigiu, ale cărei începuturi datează din anul 1963, dar care, din păcate, în ultimii ani a lipsit din peisajul artistic românesc. Așa după cum aprecia Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, semnificația deosebită a implicării directe a uniunii în acest parteneriat cu casa de producție Electrecord în vederea relansării festivalului de la Mamaia decurge din însuși caracterul legal și statutar al uniunii noastre, acela de instituție de utilitate publică și uniune de creație jurnalistică. Această nouă inițiativă înscriindu-se în practica UZPR de a organiza, în direct sau în parteneriat, evenimente de înaltă ținută artistică și culturală, atât în țară cât și în străinătate.

Scriu aceste rânduri și nu îmi pot ascunde emoția și bucuria cu care am primit această frumoasă veste. Aparțin, recunosc, acelei generații aflată, cu cinci decenii, la vârsta marilor întrebări și a primelor iubiri. Tineri care urmăream, unii la fața locului, iar cei mai mulți la radio sau la televizor, ediția inaugurală a festivalului. Eram în anul 1963, iar primele semne ale relativei, dar realei, deschideri politice și culturale începeau să apară. Pasionat fiind,ca de altfel mai toți cei din generația mea,știam că, de pildă, la San Remo, se ținea un festival de creație și de interpretare, iar multe dintre șlagărele lansate acolo le fredonam și noi, învățându-le de pe discurile Electrecord sau chiar de pe partiturile care începeau să se găsească în librării sau în recent înființatele magazine ,,Muzica’’. De data asta, însă, eram foarte mândri că un festival de o asemenea anvergură se ținea aici, la noi, în România.

Am plecat la drum, noi prima generație de entuziaști susținători cu încrederea că o dată, cu debutul Festivalului de la Mamaia, tezaurul muzicii ușoare românești își va adăuga performanțe în domeniul compoziției muzicale și poetice , ca și în cel al interpretării. Un domeniu impresionant, în care  se aflau la loc de cinste creațiile lui Ion Vasilescu, Gherase Dendrino, Elly Roman, Nicolae Kirculescu,Henri Mălineanu, Noru Demetriad sau Aurel Giroveanu, la care se adăugau cele ale mai tinerilor Radu Șerban, Marius Mihail,Vasile Veselovski,Camelia Dăscălescu  sau Temistocle Popa, care i-au  dăruit frumuseți și prețuri noi. Așa după cum eram foarte încrezători că, alături de interpreți consacrați ai genului, Festivalul de la Mamaia va reuși să impună talente noi. Și trebuie să o spunem, fără nici-o rezervă, că așa s-a și întâmplat! Încă de la prima sa ediție, festivalul a consacrat un talent componistic de excepție, Florin Bogardo, precum și o voce de neegalat, cea a lui Aurelian Andreescu. Așa după cum edițiile următoare ale festivalului aveau să consacre personalități marcante ale artei interpretative, precum Doina Badea, Angela Similea, Dan Spătaru, Sergiu Cioiu, Constantin Drăghici sau Pompilia Stoian, Anda Călugăreanu, Corina Chiriac , Dida Drăgan, Cornel Constantiniu, Laura Stoica, Cornel Fugaru și  Mădălina Manole, dimpreună cu o pleiadă de compozitori tineri precum Vasile Vasilache jr, Ion Cristinoiu,Horia Moculescu, Ionel Tudor, Cornel Fugaru, Dumitru Lupu, Marcel Dragomir, Jolt Kerestely. (Desigur, enumerarea este, prin natura împrejurărilor restrânsă, palmaresul festivalului fiind mult mai bogat și perfect edificator pentru a înțelege și a aprecia valențele artistice și educative ale manifestării.)

Din păcate, în ultimii ani- din motive despre care o dată și odată va trebui să discutăm fără eufemisme de circumstanță- Festivalul de la Mamaia a intrat într-un con de umbră,așa după cum valorilor autentice, trainice și cu ales și generos mesaj educativ și estetic, le-au luat locul, cu o agresivă aroganță,subproduse și non valori crase, având pretenția că exprimă ,,altceva’’ decât am fost noi- generația expirată zice-se!- să apreciem și să promovăm. Nimic mai fals! Iar dovada convingătoare că Festivalul de la Mamaia se adresează în primul rând tinerelor generații și dorește, foarte sincer, să vină în întâmpinarea așteptărilor lor,o avem în însuși faptul că  în cadrul acestei ediții a festivalului, alături cele două secțiuni consacrate(interpretare și creație) a fost introdusă o secțiune nouă. Este vorba despre secțiunea de creație și compoziție fusion electronic, al cărei scop este acela de a aduce în atenția tinerilor cele mai fumoase melodii din toate genurile muzicale. ,,Ne-am bucura foarte mult- îmi mărturisea Doru Dinu Glăvan- dacă , după ce a căzut cortina finală a apropiatei ediții a festivalului, tinerii vor fredona și vor aprecia melodii nemuritoare, care, în acest fel, cunosc, ele însele, o nouă tinerețe’’.

Demn de remarcat mi se pare,  de asemenea, faptul că Gala laureaților Electrecord, din seara finală a noii ediții a Festivalului de la Mamaia, unde se vor decerna premiile pentru creație și interpretare- cel mai disputat fiind ,,Trofeul Festivalului’’-, va include și un spectacol extraordinar gândit ca un veritabil dialog al generaților de creatori și de interpreți,reuniți sub însemnele valorii estetice și ale idealurilor Frumosului, Armoniei și Binelui. Valori și idealuri de care societatea românească a zilelor noastre are vitală, neîntârziată nevoie.

Iată numai câteva dintre motivele pentru care consider că  parteneriatul convenit de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Electrecord Production SRL  în vederea relansării  Festivalului de creație și interpretare Mamaia transmite un convingător mesaj de colaborare, de sinceră susținere colegială a actului creator, sub însemnele promovării și afirmării valorilor autentice, reprezentative ale peisajului muzicii ușoare românești. Compozitori, textieri și interpreți care sunt adevărații exponenți și promotori ai vocației umaniste a artei și culturii românești și(de ce nu?) competitori cu solide atu-uri la viitoarele festivaluri europene sau   internaționale de muzică ușoară.

Autor: Șerban Cionoff

Sursa: Jurnalul.ro