Superstiții și tradiții de sfinții Constantin și Elena

Pe 21 mai, conform calendarului creștin-ortodox, sunt sărbătoriți Sfinții Constantin și Elena. Există numeroase superstiții și tradiții pe care românii le respectă în această zi. Sunt și câteva lucruri interzise în datinile strămoșești. Biserica Ortodoxă îi cinstește pe acești sfinți cu slujbe speciale în toate lăcașurile de cult și în mănăstiri, fiind una dintre sărbătorile la care se strâng pelerini în multe locuri din țară.

Această sărbătoare este legată de taina și mărirea Sfintei Cruci, principalul simbol al religiei creștine. Sfântului Constantin i s-a arătat Sfânta Cruce, iar de la acel eveniment istoric, consemnat și de cărțile sfinte, este celebru dictonul ”Sub acest semn vei învinge, în latină, ”in hoc signo vinces”).

Cu ajutorul credinței în Dumnezeu și în Fiul acestuia, Constantin cel Mare a reușit să ducă numeroase bătălii. Mama acestuia, Elena, este cea care a descoperit la Ierusalim crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Elena a trecut de-a dreapta Tatălui în anul 327, iar fiul ei, împăratul Constantin, în anul 337, după ce a domnit 31 de ani.

Este una dintre cele mai importante zile pentru podgoreni. În această zi de sărbătoare, atât la catolici cât și la ortodocși, există o serie de tradiții și superstiții pe care oamenii le respectă. Este o zi în care casnicele este bine să nu spele rufele, să nu facă nici curățenie și nici să coacă bucate. Este una dintre zilele cele mai importante din punct de vedere religios pentru comunitatea creștină.

De Sfinții Constantin și Elena nu e bine să te cerți cu cei din jur, în special cu părinții, căci Dumnezeu s-ar putea mânia. Totodată, ziua de 21 mai marchează un moment important din punct de vedere agricol, în special la sate. Agricultorii nu muncesc pe 21 mai, conform supersitiției, pentru a evita pagubele aduse de păsări.

Totodată, este ultima zi în care în multe țări se poate semăna porumbul și ovăzul. Se spune că tot ce se seamănă în această zi se va usca imediat, iar natura va distruge recoltele. Nici podgorenii nu muncesc în această zi sfântă, căci se spune că insectele și păsările le vor distruge strugurii dacă nu respectă sărbătoarea.

Păstorii hotărăsc pe 21 mai cine le va fi baci. Se decid unde se vor amplasa stânele și traseul ciobanilor în viitorul plan al transhumanței. Femeile trebuie să stropească ogoarele cu agheasmă sau să pună tămâie în toate locurile blestemate din casă pentru a alunga duhurile necurate. Țăranii aprind un foc mare în ogradă și dănțuiesc în jurul lui pentru a alunga spiritele rele.

Totodată, se spune că la țară oamenii nu au voie să lase câinii pe uliță pentru că aceștia nu se vor mai întoarce niciodată acasă și nu va fi cine să le păzească locuințele. Mai mult, se spune că nu este bine să ceri bani împrumut, dar nici să dai cui îți cere. Printre celelalte treburi complet interzise astăzi se numără și activitățile legate de construcție sau croitorie, în cazul femeilor (nu se coase, nu se peticesc haine etc).

                                                                                                         C.L.

Ce să faci până la Bobotează, ca să îți meargă bine. Trebuie să începi de azi!

Poporul român este plin de tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce trebuie să faci până la Bobotează, dacă vrei să-ți meargă bine tot anul și norocul să-ți zâmbească.

 Începând cu 2 ianuarie până pe 5 ianuarie este perioada umblatului cu crucea. Părintele, însoțit de cantorul care poartă o găletuşă cu apă sfinţită și busuioc, umblă pe la locuințe cu Iordanul sau cu Boboteaza, potrivit alba24.ro. După ce pleacă preotul, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an. Lumânarea trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari.

De asemenea, în Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, se spune că se deschid Cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli.

E bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă să mături după el ca să nu ai purici peste vara. O altă tradiție spune să nu arunci gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul.

Tot de Bobotează, se spune că dacă fetele se duc la râu înainte de ivirea zorilor, se băgă în apă şi își pun apă în cap de nouă ori, descântând „Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească", vor avea noroc la peţitori. Se mai crede că cei ce vor vedea un cal alb în această zi, vor avea  noroc tot anul. Dacă o fată nemăritată vede un cal alb de Bobotează, sigur se va căsători în acel an. Sursa DCNEWS

                                                                                      C.L.L.

Superstiții de Duminica Floriilor

Pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.