marți, 4 februarie 2014
A apărut nr. 34/ ianuarie 2014 al Revistei SINGUR
Semnează în acest număr:
Alexandru Petria, Alexandra Mihalcea, Camelia Iuliana Radu,
Ştefan Doru Dăncuş,
Mădălina Maria Dăncuş, Mihai Antonescu, Nicolae Doboş,
Cezara Răducu, Ioan Radu Văcărescu, Ion C. Gociu, Mirela Ispăşoiu, Marina
Popescu, Mariana Cabel, Maria Dobrescu, Mircea Monu, Ion Popescu Brădiceni,
Darie Lăzărescu, Alexandru Berzovan, Dan Bodea, Cristian Bodnărescu, Luca
Cipolla, Melania Cuc, Silviu Dachin, Daniel Dăian, Dan Goglează, Liviu
Antonesei, Emilia Dănescu, Lucian Gruia, Ştefan Teodor Cabel, Constantin
Predescu-Neacşu, Grigorie M. Croitoru, Maria V. Croitoru, Ştefan Mardale, Liviu
Andrei, Felix Nicolau, Abie Elena, Gabriel Cojocaru, Elena Matei, Ottilia
Ardeleanu.
Revista costă 15 lei, taxe poştale pentru România incluse.
Pentru achiziţionare accesaţi: dorudancus@gmail.com
GDL
Care sunt joburile viitorului în Statele Unite ale Americii
Cele mai bune locuri
de muncă sunt considerate cele unde se
câştigă bine şi există oportunităţi de promovare. Business Insider a alcătuit o
listă de joburi care vor fi căutate în viitor, cu salarii medii mai mari decât
în anii anteriori. Salariile şi numărul de posturi libere sunt calculate pentru
SUA. Datele au fost furnizate de Biroul
de Statistică a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al Statelor Unite.
10. Avocaţi
Până în 2022 se estimează că vor apărea 74,800 de joburi
Salariul mediu anual în 2012: 113.500 de dolari
Ce fac: reprezintă din punct de vedere legal clienţii în
diverse situaţii şi redactează documente legale
Cerinţe: studii de specialitate
De ce se caută: economia se redresează şi odată cu ea îşi
revin şi afacerile, ceea ce va duce la creşterea cererii de avocaţi acreditaţi.
9. Tâmplari
Până în 2022 se estimează că vor apărea 218.200 de joburi
Salariul anual mediu în 2012: 39.940 de dolari
Ce fac: construiesc case şi alte structuri din lemn
Cerinţe: diploma de liceu sau echivalentul acesteia
De ce se caută: industria construcţiilor se va extinde rapid
în următorii ani.
8. Dascăli
Până în 2022 se estimează că vor apărea 167.900 de joburi
Salariul mediu anual în 2012- 53.400 de dolari
Ce fac: Îi învaţă pe elevi competenţe elementare şi concepte
de bază
Cerinţe: diploma de licenţă
De ce se caută: odată cu creşterea populaţiei Statelor Unite
va creşte şi cererea pentru educatori şi învăţători care să le predea copiilor.
7. Analişti
informaticieni
Până în 2022 se estimează că vor apărea 127.700 joburi
Salariul mediu anual în 2012: 79.680 de dolari
Ce fac: analizează şi ajută la creşterea performanţei
sistemelor de informaţii
Cerinţe: studii de licenţă
De ce se caută: la fel ca domeniul construcţiilor şi cel al
sănătăţii, tehnologia este un câmp în continuă dezvoltare.
6. Analişti manageri
Până în 2022 se estimează că vor apărea 133.800 de joburi
Salariul mediu anual în 2012: 78.600 de dolari
Ce fac: evaluează organizaţii şi dezvoltă strategii de
creştere a eficienţei
Cerinţe: studii de licenţă
De ce se caută: companiile încearcă să maximizeze
productivitatea, iar acest lucru se poate realiza
prin angajarea unor specialişti.
5. Contabili şi
auditori
Până în 2022 se estimează că vor apărea 166.700 de joburi
Salariul mediu anual în 2012: 63.550 de dolari
Ce fac: analizează înregistrările financiare şi se asigură
de conformitatea cu cerinţele şi standardele financiare.
Cerinţe: studii de licenţă
De ce se caută: pe fondul crizei care a început în
2008/2009, guvernul a instituit noi reglementări ce impun standarde financiare
stricte.
4. Terapeuţi
specialişti şi medici chirurgi
Până în 2022 se estimează că vor apărea 65.300 de joburi
Salariul mediu anual în 2012: cel puţin 187.200 de dolari
Ce fac: asigură îngrijirea medicală a pacienţilor. Câteva
exmple de specialişti: alergologi, dermatologi şi neurologi
Cerinţe: doctorat
De ce se caută: sectorul medical se va dezvolta rapid în
următorii ani. Mai mult, doctorii specialişti au cele mai mari salarii.
3. Programatori de
aplicaţii
Până în 2022 se estimează că vor apărea 139.900 de joburi
Salariul mediu anual în 2012: 90.060 de dolari
Cerinţe: studii de licenţă
De ce se caută: programatorii de aplicaţii sunt similari cu
programatorii de software-uri, dar se concentrează mai mult pe nevoile
consumatorilor, mai degrabă decât pe componentele sistemelor calculatoarelor.
2. Directori generali
şi de operaţiuni
Până în 2022 se estimează că vor apărea 244.100 de joburi
Salariul mediu anual în 2012: 95.440 de dolari
Ce fac: conduc şi coordonează operaţiunile şi angajaţii unei
organizaţii
De ce se caută: directorii de operaţiuni sunt necesari în
aproape toate industriile. Odată cu dezvoltarea economiei, organizaţiile vor fi
nevoie să angajeze directori operaţionali pentru a se asigura de buna
funcţionare a afacerilor.
1.Asistente medicale (foto)
Până în 2022 se estimează că vor apărea 526.800 de joburi
Salariul mediu anual în 2012: 65.470 de dolari
Ce fac: oferă
servicii de îngrijire pacienţilor
Cerinţe: certificat de asistentă medicală
De ce se caută: sectorul medical se va dezvolta rapid în
următorii ani, iar cererea de personal medical care să aibă grijă de nevoile
populaţiei îmbătrânite va creşte tot mai mult.
dr.
Iulian COZA
COMUNICAT DE PRESĂ
Senatorul Ciprian
Rogojan a intrat în Partidul Mișcarea Populară (PMP), alături de Elena Udrea.
Pentru că nu am dorit să stau în băncile Parlamentului
jucându-mă de-a Opoziţia, am considerat că PMP are o viziune clară şi o cauză
precisă, în care cred şi eu. Este foarte important ca atunci când eşti în
Opoziţie, vocea ta să fie auzită. Corul vocilor din PDL, ca presupus opozant al
stângăciilor şi grosolăniilor puterii, este „dirijat” de actuala conducere
într-o direcţie foarte comodă pentru guvernarea USL.
Noi, cei 15 parlamentari care ne-am înscris în Partidul Mișcarea Populară, nu am venit după funcții sau după privilegii.
PMP s-a născut ca partid de opoziție şi va acţiona în consecinţă. Putem funcţiona ca un grup
parlamentar care nu va mima lupta cu puterea şi ne vom respecta credințele și
valorile.
Nu dorim să-i considerăm adversari politici pe foştii colegi
din PDL pentru a nu spori confuzia politică şi doctrinară în care se scaldă
conducerea acestui partid, care identifică adversari în opoziţie, în loc să-i
găsească în zona puterii.
Am convingerea că implicarea mea în Partidul Mișcarea Populară îmi poate amplifica
activitatea parlamentară şi consider că echipa ambiţioasă din care fac parte
acum, mă poate ajuta să reuşesc să-mi fac datoria faţă de maramureşeni, faţă de
băimăreni.
Cu respect,
Ciprian Rogojan
senator de Maramureş
SCRISOAREA UNEI SERI DE IARNĂ
la CINA CEA DE TAINĂ a fiecărei joi
Se simte lipsa pentru-ntâia oară,
Singurătatea mă împarte-n
două,
Zăpada îmi e dragă şi pe-afară
Eu aş călca smerit ca peste rouă.
Că poate am călca pe paşii tăi
Şi poate ai simţi pe suflet apăsare,
Atâta rău să nu ne facă răi,
Dar prea, iubirea cade-n
nepăsare.
Ca şi ninsoarea, cade a uitare,
Peste murdarul devenit curat,
Cad cununii şi nu mai cer iertare,
Că pân` la moarte
ele au jurat.
Fulgul
nu cade, e experienţă,
Eroul meu pe geam sacrificat,
El înfloreşte şi e existenţă
Şi nici o glastră nu a abdicat.
Iarna iubeşte, îşi trimite fii
Precum şi Domnul, pe-al
său Fiu, Iisus,
Cine omoară, nu mai vreau să ştii,
Iarna sau noi, pe Cel trimis de Sus.
Cum cade-acum, parcă e răzbunare,
Dar fulgii-s stele, albe stele,
L-am răstignit şi ne-a
adus iertare,
Cine
pe cine vrea să mai
înşele ?
Când Ceauşescu dărâma biserici,
N-am fost
potrivnici, nici pe baricade,
Informatori
erau atâţia clerici
Şi
ne feream credinţa de iscoade.
Deci,
iată, de ce-mpuşcă şi
Crăciunul,
Ca Zi de Naştere a Lui Christos
Şi iată de ce-ntoarce
faţa, Bunul
Când intră geru`-n
noi până la os.
Se
intră în Biserici ca
acasă,
De parcă e a Conferinţei Presă,
Creştinii parcă-s
câini şi n-au sub masă,
Stăpânii
lor îi ţin cu-aceeaşi lesă.
E
Casa Domnului atât de primitoare
Şi
vii, femeie, ca şi
îmbrăcată,
Iar
tu, bărbate, care ai răzoare,
Vorbeşti
că vremea e ne-nduplecată.
Şi crezi că Dumnezeu ar fi de
vină,
Că tu eşti credincios, fără prihană,
De-aceea-n
fiecare joi, la cină,
Sunt ucenic, mă bucur de-a
mea hrană.
Mă bucur, Doamne, să m-aşez
la masă,
Cu toate ce-s lăsate de la Tine
Şi nici o răstignire nu-mi
mai pasă,
Decât a Ta, că vine de la mine.
Te-am răstignit cu fel şi fel păcate,
N-am apucat născut şi le-am făcut,
Mi-ai dat gândire, Doamne, cum se poate ?
Fără bărbat, femeia n-a
născut !
Doar Fiul Tău, trimis spre Jertfa
Crucii,
Dar pentru cine ?
Asta nu-nţeleg
!
În
suflet eu mai am doar cucii
Ce-mi
cântă-n ore timpul să-l
reneg.
Câtă intoleranţă către toleranţă,
Câtă-nchinare fără un gând sfânt !
Îmi cer iertare pentru cutezanţă :
Eu
vreau pământ în Cer, nu
pe Pământ !
Că voi plăti pentru ce-au
făcut neamuri,
Că sângele nu se mai face apă,
Eu sunt un mugur pe-ale
Tale ramuri,
De
ce o geruială să nu-nceapă
?
Atâţia proşti îşi pun zălog credinţa
Că moartea mea ar fi un zbor
spre moarte !
Ce
viaţă am, când nu mai am
putinţa,
Spre Cerul Tău şindrile să mă poarte ?
Până la moarte, moarte am de dat,
Dar cui ? De draci nu
îmi e frică,
Eu în credinţă n-am
sector privat,
Răspund şi la-ntrebări, la o adică.
De ce mi-ai dat-o, luând-o înapoi,
Mi-ai dat copil şi nu ştiu până când,
Sunt ucenic, când vine-o zi de joi
Aşa simt lacrimi care cad râzând.
Vor luptă dracii ?! Înger renăscut,
Pasărea Phoenix n-a
uitat cenuşa,
Din plămădeală de-aş fi fost făcut,
Un drac nu ar fi aruncat mănuşa !
Pe poarta iadului mă voi întoarce
Să intru-n poarta
nici vreunui veac,
Ca
vârsta mea cu ani să nu
se-ncarce,
Să simt odihna adunată vrac.
Nu vreau să înţeleg ce este viaţa,
Că mi-ai luat-o de
la început,
Dându-mi părinţi, soţie, fiu şi ceaţa,
Eu n-am vrut să trăiesc, de ce ai vrut ?
Tu
dai copii infirmi ca o pedeapsă,
Pe cine pedepseşti până la urmă ?
Pleacă un glonţ, cartuşul de-are
capsă,
Am morţi în neam ce pot să facă
turmă.
Îmi iei cu-o mână sau îmi dai cu două ?
La
ce să mai fiu, Doamne,
cel iubit ?
M-ai
pus pe ouă şi nu am scos
ouă,
Degeaba cânt lui Petru răsărit.
Nu eu te-am pus să-ţi faci o jertfă Fiul,
Când ai făcut Omul, Mama Lui era,
Degeaba-ncearcă dracu-a-mi lua
pustiul,
Tu
mi l-ai dat în Tine a
spera.
Eu cred în Fiu, încerc către vecie
Să fiu în viaţă când ajung la El
Şi cred şi în a mea nimicnicie,
Când moartea pe mobil îmi dă apel.
CONSTANTIN MÎNDRUŢĂ
Editorial - Drumurile noastre viscolite duc spre Bruxelles !
Acestea fiind
spuse, să intrăm în „lăturile” noastre zilnice. Băsescu nu vrea să renunţe la
Marcel Opriş de la STS, iar Victor Ponta îi răspunde obraznic acestuia. Poate o
fi făcând parte din protocolul semnat de cei doi, când Crin Antonescu mai mult
ca sigur dormea. În schimb Elena Udrea nu doarme, ci şi-a tras un partid. La ea
totul este foarte uşor, ceva în genul achiziţionării poşetelor de la Paris ori
a bărbaţilor cu bani, cu funcţii sau unii chiar frumuşei. Partidul se numeşte
PMP, dar Mircea Badea, la „În gura presei” a spus că e PLM, acuma nici noi nu
ştim, până vom vedea rezultatele din mai la Europarlamentare. Şi apropo de europarlamentare,
am auzit că din Maramureş vor candida printre alţii: Liviu Marian Pop, dr. Nicolae Bud şi Emil
Ambruş. Mult succes tuturor, salariul este bun, transportul spre Bruxelles îl
plătim noi votanţii, iar Belgia e o ţară cel puţin interesantă. Să ne "auzim" cu bine! Generalul
Opriş de la "STF"are grijă în acest sens!
Gelu Dragoş
Publicarea primului raport privind combaterea coruptiei in statele membre UE
Corupția continuă să
fie o provocare pentru Europa. Corupția
este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE și costă economia europeană aproximativ 120
de miliarde de euro pe an. Statele membre au avut numeroase inițiative în ultimii ani, însă rezultatele sunt
inegale și ar trebui să se intensifice
eforturile pentru prevenirea și
pedepsirea faptelor de corupție.
Acestea sunt câteva dintre concluziile primului raport al UE privind combaterea
corupției, publicat de Comisia
Europeană. Comunicatul de presă integral este disponibil în pagina:
http://ec.europa.eu/romania/news/03022014_raport_ue_combaterea_coruptiei_ro.htm
Partea din raport care se referă la România se găsește în pagina:
http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/organized-crime-and-human-trafficking/corruption/anti-corruption-report/docs/2014_acr_romania_chapter_ro.pdf
În Eurobarometrul publicat pe subiect se arată că 93% din
populația României consideră corupția a fi larg răspândită în țară (față
de 76% media UE), cu doar 27% dintre respondenți
considerând că eforturile guvernului de a o combate sunt eficace și numai 34% dintre ei apreciind că sunt
suficiente condamnări ale faptelor de corupție
care să constituie un factor de descurajare pentru comiterea acestora. Alte
date statistice pentru România sunt publicate în fișa de țară, disponibilă
în pagina:
http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/organized-crime-and-human-trafficking/corruption/anti-corruption-report/docs/2014_acr_romania_factsheet_en.pdf
Înregistrarea conferinței
de presă susținute de comisarul
european pentru afaceri interne Cecilia MALMSTRÖM poate fi urmărită în pagina:
http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I086077
Înregistrarea sesiunii de întrebări și răspunsuri se găsește
în pagina:
http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I086078
Roxana Morea
Consilier de Presă
Reprezentanţa CE în România
Str. Vasile Lascăr, nr. 31, Bucureşti sector 2, cod 020492
Tel.: +40-21-203 5432, fax: +40-21-316 8808
E-mail: Roxana.MOREA@ec.europa.eu
Pagina de internet: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm
Părinți de succes: Află dacă ai calitățile unui părinte model !
Orice părinte își
dorește să aibă o relație excepțională
cu proprii copii și de multe ori se
instalează nesiguranța că nu acționează corect. Însă, poate factorii esențiali în relația
părinte-copil sunt sinceritatea și
eliminarea stresului în situații
problematice. În plus, profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele
Educație, aduce în atenția părinților
de succes și lista întocmită de
Departamentul de educație – Statele
Unite ale Americii, cu reguli care pot fi utilizate cu succes pentru a cimenta
legătura cu cei mici.
Părinții de succes:
1. Să-şi
exprime cu orice ocazie iubirea faţă de copii, însă asta nu implică ca părinții să nu acționeze
atunci când copiii greșesc.
2. 2.
Trebuie să oferiți suport. Nu uitați că ceea ce părinților li s-ar putea părea obstacole minore, cel mic să nu aibă
aceeași percepție. Atunci, copilul trebuie să primească sprijin, laude și încurajări din partea părinților lor.
3. Stabilirea limitelor. Este responsabilitatea părinților de le stabili, deoarece sunt
responsabile de siguranța fizică și emoțională
a copiilor.
4. Trebuie să deveniți
un model de rol. Copiii imită, iar primul model îl oferă proprii părinți.
5. Trebuie să le predați
copiilor lecția responsabilității. Se poate pleca de la responsabilități minore, precum curățenia în propria cameră, aranjarea jucăriilor sau ajutor la
treburile familiale.
6. Oferirea unui evantai larg de experiențe de viață.
Nu uitați că cel mic trebuie ghidat și sprijinit
pentru a-și descoperi talentele și interesele.
7. Tratarea cu respect a copilului. Să-i ofere încredere, să
încerce să-i înțeleagă alegerile și interesele, să fie empatic cu copilul.
dr. Iulian COZA
luni, 3 februarie 2014
MEDIC sau PREOT?!
. . Medicii fac cea mai lungă şi cea mai
grea facultate, trebuie să se perfecţioneze tot timpul, să fie în pas cu
descoperirile meseriei;
. . Popii
fac o facultate de 3 ani, dar pot
profesa şi cu seminarul teologic;
. . Medicii trebuie să înveţe tot pe
dinafară şi mai trebuie să îşi mai şi pună la contribuţie imaginaţia ca să
poată promova;
. . Popii după ce au învăţat în şcolile
lor, nimic nu se mai schimbă, Biblia nu se mai modifică, Dumnezeu nu schimbă
legile în timpul mersului, ceea ce a spus a spus, nu vine nimeni să spună că a
mai spus Dumnezeu ceva în plus, nu se schimbă "instrumentarul" . Popii
când ţin slujba citesc din Biblie, nu îi învinuieşte nimeni că nu o ştiu pe
dinafară;
. . Medicii dacă cer un ban de la pacient
sunt ridicaţi de procuratură;
. . Popii
pot cere bani la cutia mitei, fără să fie învinuiţi de luare de milă,
nimeni nu le verifică cutia, fac ce vor cu banii atâta timp cât nu dau
socoteală nimănui, fiscul nu are dreptul să verifice aceste fonduri. Nimeni nu
le ia dreptul de a profesa, decât biserica, dacă încalcă perceptele ei, nu pe
ale societăţii;
. . Medicii când greşesc diagnosticul sau
operaţia, medicamentaţia, sunt învinuiţi de malpraxis şi îşi pot pierde dreptul
de a profesa. Orice judecător îi poate
lăsa muritori de foame;
. . Nimeni nu a învinuit un popă de mai
praxis pentru că a greşit cântarea sau a încurcat psalmii, pentru că nimeni nu
ştie ce trebuie să facă sau să spună popa. Nu a venit nimeni să spună că Popa
la trimis la Dracu în loc să îi faciliteze întâlnirea cu Dumnezeu şi chiar dacă
ar face-o nu l-ar crede nimeni, sau ar fi tot el învinuit. Toată lumea crede
fără să verifice ceea ce face sau ce spune popa;
. . Medicii sunt plătiţi prost;
. . Popii sunt plătiţi şi de stat şi de
propria biserică şi de enoriaşi pentru aceeaşi muncă, de cele mai multe ori de
calitate îndoielnică;
. . Spitalele sunt desfiinţate;
. . Cu fiecare zi apar din ce în ce mai
multe biserici, se modernizează, se dotează, se construieşte o catedrală care
nu va salva viaţa nimănui, nu va trata bolnavii, nu va fi dotată cu săli de
operaţie, va conţine tehnică şi obiecte care nici nu vor salva vieţi nici nu îl
vor aduce pe Dumnezeu mai aproape de noi, dimpotrivă;
. . Se desfiinţează fabricile de
medicamente, medicii trebuie să prescrie ceea ce le impun contractele cu
industria farmaceutică, de cele mai multe ori preţurile şi efectele acestora
omoară omul şi tot medicul e învinuit;
. . Nimeni nu a desfiinţat fabricile de
lumânări, acestea se fac în mănăstiri, de cele mai multe ori reciclate din lumânările
care sunt stinse imediat ce pleacă cei ce le-au aprins pentru sufletul celor
vii sau celor morţi, ceea ce este echivalent cu desfacerea unui bolnav de la
masca de oxygen, dar DNA nu se sesizează. Pădurile de brazi nu au stopat
producţia de tămâie.
. . Medicii sunt goniţi din ţară nimeni nu
le apără drepturile;
. . Nimeni nu îndrăzneşte să le spună
popilor să plece din ţară dacă nu le convine biserica sau salariul, dimpotrivă,
toţi îi cheamă lângă ei, deşi nu fac nimic. Niciun popă nu a făcut dovada
legăturii sale cu Dumnezeu , ba mai mult, tot ei sunt cei care ne spun că
trebuie să îl găsim pe Domnul în noi. Atunci la ce ne mai trebuie popii?
. . Salariile le sunt impozitate, cu cât
au salariul mai mare cu atât Ii se ia mai mult din el şi tot la un salariu de
mizerie ajung;
. . Nimeni nu se leagă de averile
mănăstireşti, dimpotrivă sunt completate şi reîntregite, nimeni nu a verificat
până acuma cum şi-au cumpărat maşinile şi şi-au ridicat casele, salariile nu le
sunt impozitate, nu dau socoteală nimănui decât celor care i-au pus în fucnţie
şi cărora le duc .. "cutia milei";
. . Oamenii deşi sunt salvaţi de doctor,
sunt înjuraţi după ce şi-au făcut datoria, fie că au salvat o viaţă, fie că au
pierdut-o. Nimeni nu se roagă pentru viaţa lor;
. . Toţi
se roagă în faţa popilor, orice ar face, bine sau rău, nu se leagă
nimeni de viaţa lor, "este păcat" să gândeşti rău sau să învinuieşti
de ceva o faţă bisericească, deşi mânâncă la fel ca noi, chiar mai bine, beau
la fel ca noi, chiar mai mult, păcătuiesc la fel ca noi, chiar mai abitir şi cu
mai mult sârg;
. . Medicii cu cât îmbătrânesc mai mult cu
atât sunt mai dispreţuiţi şi şi îşi pierd clientela, nu mai pot opera, nu mai
sunt căutaţi;
. . Popii cu cât sunt mai bătrâni şi mai
albiţi cu atât sunt mai preţuiţi şi mai căutaţi deşi nu au dovedit nimic în
plus faţă de anii ieşirii de pe băncile şcolii, în afară de abilitatea de a
pretinde că împărtăşesc voia Domnului;
. . Medicii se supun legilor şi toanelor
politicienilor, cariera şi viaţa lor este nesigură;
. . Nimeni nu se amestecă în viaţa,
regulile, legile, predicile popilor, nimeni nu le schimbă Biblia sau
regulamentele de ordine interioară, nu îşi pierd niciodată drepturile
dimpotrivă, acestea sporesc. Nici comuniştii nu le-au luat drepturile, doar
le-au controlat după ce aceştia şi-au plecat fruntea în faţa puterii pământene.
Aşa au făcut de fiecare dată pentru a-I păstra drepturile şi privilegiile;
. . Nimeni nu are nevoie de medici, decât
atunci când e la pat, nu sunt invitaţi nicăieri, lumea se fereşte şi să
vorbească despre ei, de frică să nu cobească, oamenii nu se duc la medic decât
când nu mai au nici o scăpare, de cele mai multe ori prea tâîrziu. Nimeni nu le
pupă mâna deşi mâna lor a salvat o viaţă;
. . Nu se desfăşoară nici o activitate sau
ceremonie importantă fără să fie invitaţi preoţii să "sfinţească",
patriarhul este invitat la toate marile evenimente şi toţi îi pupă mâna deşi nu
face nimic cu ea, decât se scarpină;
. . Ca să poată fi recunoscut ca valoare,
un medic trebuie să probeze toată viaţa priceperile şi competenţele sale în
domeniu, şi culmea, uneori o singură greşeală îl poate costa libertatea, viaţa
sau cariera;
. . Nimeni nu poate dovedi priceperea
sau legătura unui popă cu Dumnezeu, toţi
pretind că au legătura cu el dar nici unul nu a dovedit-o;
. . Dacă ia foc un spital din cauza
instalaţiei electrice învechite şi proaste, se face anchetă , managerul
spitalui este anchetat şi judecat pentru neglijenţă şi distrugeri;
. . Dacă ia foc o biserică pentru că s-a
îmbătat popa şi a lăsat lumânările
aprinse în biserică, se dă vina pe paracliser sau se spune că aşa a fost voinţa
Domnului, toată lumea se închină şi se
construieşte pe loc altă biserică mai mare şi mai bine dotată, ca să nu stea
enoriaşii fără "ajutorul lui Dumnezeu" părintele este căinat şi ajutat să nu îşi piardă locul
de muncă;
. . Nu toate localităţile au dispensare
sau spitale sau măcar câte un medic ;
. . În fiecare spital există un popă
plătit de stat, de BOR şi de spital
pentru aceeaşi treabă;
. . Medicii depun un jurământ de credinţă
faţă de OM, cel pe care îl slujesc şi
căruia i se dedică, acesta este obiectul activităţii lor, cel pe care jură să
îl salveze;
. . Popii depun jurământ de credinţă faţă
de biserică, faţă de conducerea BOR , nu faţă de OMUL al cărui suflet trebuie
să îl salveze
În loc de concluzie:
Mai miră pe cineva că:
1. Sunt 56.000
de preoti si 48.000 de medici in Romania. Fiecare preot are biserica lui,rar
găseşti câte doi la o biserică, medicii se înghesuie câte 10 într-un cabinet şi
sunt fericiţi cei care îşi găsesc loc.
2. Se ridică 200
lăcaşe de cult pe an, şi nici un spital;
3. Numărul
bisericilor a crescut cu peste 4000 în 20 de ani în timp ce numărul paturilor
din spitale în aceeaşi perioadă s-a înjumătăţit;
4. Din 2000 până
în 2009 de exemplu, a dispărut câte un spital pe an;
5. Avem 18000 de
biserici şi doar 368 de spitale;
6. Românii au de
două ori mai multe biserici decât şcoli şi spitale, potrivit unui studiu APADOR
Elveţia şi Fundaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă.
Având aceste perspective, ce spuneţi, câţi din absolvenţii
de valoare de liceu vor alege medicina în România şi câţi vor îmbraţişa
"credinţa" ? Către ce ne îndreptăm, ce se urmăreşte, vindecarea
societăţii sau îngroparea României? Dacă preoţii îl slujesc pe Dumnezeu şi ne
îndreaptă toată viaţa spre lumina cunoaşterii Dumnezeieşti şi a fericirii
credinţei, de ce culoarea veşmintelor lor este neagră, nu cumva înmormântarea
este obiectivul fundamental al activităţii lor? ATUNCI AR TREBUI CA ŞI
MINIŞTRII ŞI PARLAMENTARII SĂ POARTE ACELEAŞI VEŞMINTE, PENTRU CĂ DESFĂŞOARĂ
ACELEAŞI ACTIVITĂŢI. NE TĂMĂIAZĂ LA FIECARE 4 ANI, NE PROMIT LAPTE ŞI MIERE LA
ALEGERI , NE PREDICĂ NORME ŞI LEGI
VALABILE NUMAI PENTRU NOI, EI AU LEGILE LOR SPECIALE ŞI PRIVILEGII, DAR PÂNĂ LA URMĂ NE DUC ÎN ACELAŞI LOC : ÎN
MORMÂNT.
PS: A auzit cineva de un preot pedepsit conform paragrafului
citat în introducerea articolului, pentru că a jurat strâmb în faţa lui
Dumnezeu şi a oamenilor? Preluare INTERNET
Gluma zilei
Un sergent în
permisie merge la o prostituată şi o întreabă:
–
Domnişoară, acceptaţi compania mea pentru 300 de lei?!
–
– Da! Cu drag, pasiune şi profesionalism!
–
Sergentul se întoarce şi strigă:
– Companieeee,
înaintee marş!!!
...SE INTAMPLA LA BIBLIOTECA JUDETEANA !
ora 13, Sala de Conferințe
Va avea loc lansarea documentarului biobibliografic „Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării: volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani”. Cu această ocazie va avea loc şi o expoziţie de covoare decorate cu motive tradiţionale şi în culori naturale (din plante) ale artistei Victoria Berbecar.
Joi, 6 februarie
ora 16, Sala de Conferințe
Asociația Alburnus Maior organizează „Ziua Roșiei Montane în Baia Mare”.
Vineri, 7 februarie
ora 14, Holul Mare
Va avea loc vernisajul expoziției de fotografie organizată de Fotoclubul „Vasile Venig Laszlo” din Carei.
Sâmbătă, 8 februarie
ora 11, Sala Cenaclu
Centrul de Excelență „Porțile Nordului” și Liga Scriitorilor Maramureș organizează lansarea cărții „Biblia versificată”. Prezinta preot Radu Botis
Stefan Selek
bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com
Ucraina, în pragul rupturii. Ce face România?!
de CRISTIAN CÂMPEANU
Revolta din Ucraina riscă să conducă la război civil,
avertiza Leonid Kravciuk, primul preşedinte al Ucrainei independente. Lucrurile
au mers atât de departe la Kiev încât orice deznodământ este posibil. Între
timp, la Bucureşti, Ministerul de Externe ne asigură că „urmăreşte evoluţia
situaţiei” şi favorizează „dialogul politic” în cadrul mecanismelor
parlamentare. Este un alt fel de-a spune că diplomaţia românească ar prefera ca
ruşii să rezolve această problemă cât mai repede.
Sâmbătă, la Conferinţa de la München secretarul de stat,
John Kerry, şi ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, au intrat într-o
dispută ca pe vremea războiului rece. Vitali Klitschko se teme de intervenţia
armatei.
Una dintre cele mai pertinente analize privind „situaţia”
din Ucraina o oferă directorul agenţiei Stratfor, George Friedman: „Genul
acesta de demonstraţii au loc în multe ţări. (…) În cele mai multe cazuri,
deznodământul are importanţă numai pentru cetăţenii acelei ţări sau ai ţărilor
vecine. Dar Ucraina este excepţională pentru că este enorm de importantă (…)
Ucraina oferă două lucruri: poziţie strategică şi produse naturale şi agricole
(…) Ucraina este esenţială pentru capacitatea de apărare a Rusiei. Cele două
ţări împart o graniţă lungă, iar Moscova se află la numai 480 de kilometri de
această graniţă, o fâşie de pământ plată, uşor de traversat şi, astfel, greu de
apărat. (…) Mai mult, Ucraina găzduieşte două porturi critice, Odesa şi
Sevastopol, care sunt mai importante pentru Rusia chiar şi decât Novorossiysk.
Pierderea accesului militar şi comercial la aceste porturi ar submina complet
influenţa Rusiei în Marea Neagră şi i-ar tăia accesul la Marea Mediterană. (…)
În timpul celui de-al doilea război mondial, germanii au cucerit Ucraina în
primul an al ofensivei, i-au exploatat agricultura şi au folosit-o ca bază
pentru a ataca Stalingradul pentru a rupe legăturile Rusiei cu resursele (de
petrol) de la Baku. (…) După ce sovieticii i-au respins pe germani, au ocupat
România şi Ungaria şi au înaintat spre Viena, folosind Ucraina ca bază.
Din perspectivă europeană şi, mai ales, din perspectiva
foştilor sateliţi sovietici, o Ucraină dominată de Rusia ar reprezenta o
ameninţare potenţială din sudul Poloniei până în România. Aceste ţări depind
deja de energia rusească şi sunt pe deplin conştiente că ruşii ar putea utiliza
această dependenţă ca armă pentru a câştiga controlul asupra lor. Abilitatea
Rusiei nu numai de a-şi proiecta puterea militară, ci şi de a crea tulburări la
graniţe şi de a folosi iniţiativele comerciale pentru a submina autonomia
acestor ţări este o teamă reală”. Atunci când preşedintele Traian Băsescu s-a
referit, în discursul de politică externă adresat ambasadorilor acreditaţi la
Bucureşti, la provocările ruseşti din Transnistria şi regiunea găgăuză, el a
exprimat exact acest gen de temeri.
Friedman atrage atenţia că „este puţin important cât de
absurdă şi arhaică le-ar putea părea europenilor ideea ca NATO, Germania sau
orice putere occidentală să atace Rusia, ci că ceea ce contează cu adevărat
este cum percep ruşii aceste perspective şi cum acţionează în consecinţă. Iar
din punctul de vedere al Moscovei, „o integrare mai strânsă între Uniunea
Europeană şi Ucraina reprezintă o ameninţare letală la adresa securităţii
naţionale a Rusiei”. Vladimir Putin a afirmat clar că priveşte Ucraina drept
esenţială pentru securitatea Rusiei şi a acuzat organizaţiile nonguvernamentale
aflate în piaţă că sunt agenţi ai Departamentului de Stat, CIA şi MI6. După ce
Victoria Nuland (vă amintiţi de ea, doamna de care a fugit Ponta) a împărţit
prăjituri protestatarilor în piaţă, iar senatorul John McCain a ţinut un
discurs în care le-a promis protestatarilor de pe Euromaidan că „America este
alături de voi!”, Putin le-a reproşat ieri, la Bruxelles, europenilor că el
nu-şi trimite ministrul de Externe la Atena sau Nicosia să ia parte la
demonstraţii în care să îndemne populaţia să se revolte împotriva UE.
Agresivitatea lui Putin este, susţine Friedman, în aceeaşi logică cu acţiunile
sale din 2008, când a zădărnicit eforturile Ucrainei sau Georgiei de a se
alătura NATO.
Analistul american mai observă şi o anumită disimetrie între
modul în care Uniunea Europeană şi Rusia abordează Ucraina. În vreme ce pentru
ruşi Ucraina este vitală din punct de vedere strategic, pentru europeni nu
este. Mai mult, ideea de a integra în UE o ţară atât de mare şi cu un stat
mafiotizat este considerată absurdă în Vestul Europei, dar există ţări precum
Germania şi Polonia care nu sunt dispuse să lase încă Ucraina să cadă definitiv
în îmbrăţişarea Moscovei. Friedman consideră jocul Germaniei cel mai interesant
de urmărit.
E posibilă o ruptură?
Pavel Felgenhauer, jurnalist la Novaya Gazeta, publicaţia
care a dat cele mai multe victime regimului Putin (inclusiv Anna Politkovskaia)
, atrăgea recent atenţia că la nivelul elitei ruse există un consens că Ucraina
ar trebui ruptă. Rusia ar trebui să ia partea de est (unde se află resursele de
cărbune) şi sud (Crimeea fiind premiul cel mare), iar Occidentul să ia vestul
Ucrainei, cu naţionaliştii şi greco-catolicii. Până şi fostul lider sovietic
Mihail Gorbaciov a avertizat recent într-un interviu asupra pericolului ruperii
Ucrainei şi, dacă ruşii vor considera la un moment dat că aceasta este singura
soluţie, atunci ea va trebui luată în consideraţie. Potrivit lui Felgenhauer,
elita moscovită îl dispreţuieşte profund pe preşedintele ucrainean Viktor
Ianukovici, dispreţuieşte foamea lui de putere şi avere şi dependenţa lui de
oligarhi, dar va continua să îl susţină atâta vreme cât va servi interesele
Moscovei şi nu va ceda prea mult în faţa protestatarilor. Deja de marţi, când
Ianukovici a acceptat demisia prim-ministrului Mikola Azarov, etnic rus şi
dedicate cauzei Moscovei, Putin a semnalat că ar putea bloca împrumutul de 15
miliarde de dolari convenit în decembrie, fără de care Ucraina ar intra în
faliment. Din temerea că Ucraina nu ar putea onora plăţile, desigur, nu din
raţiuni politice.
Ce ne interesează pe
noi?
Indiferent cum se va încheia criza ucraineană - cu victoria
demonstranţilor, adică demisia lui Ianukovici şi alegeri prezidenţiale
anticipate care vor aduce mai mult ca sigur un alt lider la putere, cu victoria
Rusiei lui Putin sau cu ruperea ţării în urma unui posibil conflict civil –, acest
deznodământ va avea consecinţe semnificative asupra României şi Moldovei.
Potrivit lui Nicu Popescu, expert al Institutului de Studii de Securitate al
Uniunii Europene din Paris, „încă nu ştim care va fi impactul evenimentelor din
Ucraina pentru că acestea sunt departe de final. Însă câteva tendinţe se
prefigurează deja. (…) În plan extern, Euromaidanul a redus drastic şansele
Rusiei de a-l forţa pe Ianukovici să adere la Uniunea Vamală până la alegerile
prezidenţiale din martie 2015. Pentru Ianukovici, Euromaidanul constituie o
problemă mare, dar nu neapărat o catastrofă. Pe de o parte, Euromaidanul a dus
la energizarea şi unificarea opoziţiei în ajunul alegerilor prezidenţiale din
2015; dar şi la creşterea tensiunilor în interiorul echipei lui Ianukovici.
Însă protestele din Kiev au energizat şi baza electorală a lui Ianukovici, care
până în decembrie era mai degrabă apatică şi dezamăgită de performanţele lui
Ianukovici ca preşedinte, dar acum este motivată de acutizarea luptei politice.
De la lansarea protestelor la Kiev, sprijinul politic pentru Ianukovici a
crescut cu câteva procente, de la 16-18% la 20-23%, în funcţie de sondaje. Un
alt efect al Euromaidanului ţine de faptul că Rusia îi va oferi sprijin lui
Ianukovici cu condiţii ceva mai stringente decât s-ar fi crezut de teamă ca
Ianukovici să nu piardă puterea. Pentru Moldova efectele sunt şi ele o
combinaţie de minusuri şi plusuri. Pe de o parte, integrarea europeană a
Moldovei ar fi fost mult mai simplă şi parţial mai imună la potenţiale presiuni
externe dacă şi Ucraina se mişca în aceeaşi direcţie. Pe de altă parte,
succesul politicii UE în Moldova devine acum şi mai important, şi, implicit,
Moldova poate avea rolul de vitrină a beneficiilor politicilor UE faţă de
Ucraina.”
Goşu: „Bucureştiul a
ratat o şansă”
Profesorul Armand Goşu crede că „Maidan 2.0 ar putea să fie
totodată biletul câştigător la loteria UE pentru Republica Moldova şi Georgia.
Parafarea acordurilor cu UE de către aceste două state este o palidă consolare
la eşuarea proiectului major, semnarea acordurilor cu Ucraina. Pentru a masca
eşecul Parteneriatului Estic, birocraţia Bruxelles-ului trebuie să fluture ceva
în ochii elitelor naţionale şi ai opiniei publice. Astfel, în lipsă de altceva,
Republica Moldova şi Georgia devin parcă mai importante, disponibilitatea UE de
a livra în relaţia cu Chişinăul şi Tbilisi a crescut, de semnarea acordurilor
cu UE fiind în egală măsură interesate nu doar guvernele moldovean şi georgian,
ci şi euro-birocraţ ia bruxeleză. Noua dinamică reduce din potenţialul de
presiune pe care UE l-ar fi putut pune pe guvernele de la Chişinău şi Tbilisi,
în vederea implementării unor reforme. Cel puţin la Chişinău acest lucru se
vede limpede, elanul anti-corupţie, pe care l-au mimat guvernele în ultimii
ani, s-a estompat până la dispariţie.
Însă nu e deloc sigur că dacă la Kiev câştigă forţele
conservatoare, orientate spre Moscova, elita de la Chişinău găseşte resurse de
energie şi curaj pentru a continua drumul spre Vest. De asemenea, este puţin
probabil ca societatea civilă din Republica Moldova să reacţioneze într-o
manieră eroică, cum se întâmplă la Kiev, apărând orientarea spre Occident a ţării.
Cum la Chişinău se face mai multă geopolitică decât politică, contextul
regional va fi foarte important în creionarea destinului Republicii Moldova.
Multe vor depinde de ce se întâmplă la Kiev în aceste luni”. În sfârşit, crede
Goşu, „Maidan 2.0 mai prinde, încă o dată, Bucureştiul pe picior greşit. În
relaţia bilaterală s-au acumulat multe dosare complicate, pe care România a
încercat să le rezolve în perioada 2010-2011. Însă, ce a construit ministrul
Baconschi în acei ani, în cele două vizite la nivel de miniştri de Externe din
2011, din cauza instabilităţii politice s-a năruit în 2012. Aşa că România n-a
încheiat cu Ucraina nici astăzi acordul privind micul trafic de frontieră, care
este blocat din 2007, etnicii români, cetăţeni ucraineni, suferind primii de pe
urma acestui blocaj, pentru că ei s-ar fi bucurat de facilităţile introduse de
acord, locuind în apropierea graniţei. Nici până astăzi România nu are ICR nici
la Kiev, nici la Cernăuţi. Iar Comisia româno-ucraineană privind minorităţile
nu s-a mai reunit din 2006. Un context atât de favorabil cum a fost cel din
2010-2012 nu se va repeta curând. Practic, toate variantele de evoluţie sunt
nefavorabile promovării intereselor Bucureştiului pe dosarele în negociere.
Dacă ies învingătoare forţele conservatoare, orientate spre Moscova, apetitul
pentru negocieri şi concesii la Kiev va fi foarte scăzut. Apartenenţa României
la UE şi NATO va complica ecuaţia negocierilor, de vreme ce Kievul nu va mai
avea nici un interes pentru apropierea de Occident, deci nu va mai trebui să
mimeze deschidere. Dacă forţele pro-europene vor ieşi învingătoare, relaţia va
avea şi mai mult de suferit. Pro-europenii sunt naţionalişti ucraineni, care
văd în România nu doar un competitor geopolitic, ci mai ales un stat care vrea să-şi
ia revanşa, să recupereze teritoriile ce au aparţinut României Mari.
În plan politic intern, Maidan 2.0 ar putea să dea o lecţie
societăţii civile din România şi să trezească apetitul pentru mişcările de
protest. Adică, exact ce nu-şi doresc în acest moment Ponta şi majoritatea
USL”.
Dungaciu: „În Ucraina
are loc o contrarevoluţie”
În schimb, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi
Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă că „în Ucraina
nu se întâmplă o revoluţie, ci o contrarevoluţ ie”: „Condiţia normală a
Ucrainei este balansul între Est şi Vest. Niciodată Kievul nu a făcut gesturi
clare, evidente, formalizate, de trecere într-o tabără sau alta (...). Ce se
petrece acum pe Maidan şi în restul Ucrainei este expresia acestei
contraofensive occidentale”.
Unde va duce ea?
Ţinând seama de
situaţia internă a Ucrainei, a Berlinului care joacă riscant pe sârma subţire
dintre UE şi Rusia (vezi numirea adeptului unei relaţii speciale cu Moscova,
social-democratul Gernot Erler, în funcţia de coordonator al relaţiei
Germania-Rusia) sau de acceptul uluitor al Bruxelles-ului ca Moscova să fie
cooptată în discuţii tehnice relativ la Parteneriatul Estic (!), nu e limpede
că se va merge până la capăt. Deocamdată, Ucraina rămâne cum a fost, suspendată
între două lumi.
Vremea jocului la
două capete a trecut!
„Ce trebuie să înţeleagă R. Moldova dacă vrea să meargă mai
departe? Că epoca jocurilor la două capete a trecut şi că cine crede la
Chişinău că mai poate păcăli pe cineva prin asemenea tactici se va păcăli doar
pe sine. Jocurile în zona aceasta sunt cu sumă nulă. R. Moldova e prea mică şi
neînsemnată ca să fie Ucraina, dar, paradoxal, tocmai această tensiune pe
frontieră poate să îi fie favorabilă. Aşa cum ne-a arătat lecţia Kiev, multe depind,
totuşi, de politicienii şi cetăţenii R. Moldova. Ce vor şi cât de mult o vor.
România trebuie să înţeleagă este şi va rămâne un stat de
frontieră UE şi NATO pentru o bună bucată de vreme. Cei care regretă asta şi
mizează pe extindere tocmai pentru ca România să nu mai fie aşa ceva trebuie să
coboare cu picioarele pe pământ. Nu se va petrece curând. Dar asta nu e
neapărat o ştire proastă: faptul că România este stat de frontieră este un
avantaj, practic singurul, pe care Bucureştiul îl are acum în spaţiul
euroatlantic. Depinde cum va reuşi să îşi joace cartea şi să probeze că poate
fi, în condiţii de tensiune la frontieră, nu doar consumator, ci chiar furnizor
de securitate (...).”
Ce face Bucureştiul?
La Bucureşti, singura reacţie este un comunicat al
Ministerului de Externe care susţine că „ultimele evoluţii de la Kiev –
abrogarea controversatului pachet legislativ adoptat recent în Radă, rundele de
negocieri putere-opoziţ ie din 25 şi 26 ianuarie, demisia premierului –
confirmă poziţia exprimată anterior de MAE în sensul utilităţii de a se urma
calea dialogului pentru soluţionarea acestei profunde crize din statul vecin.
În acest sens, MAE consideră că este benefică şi oportună consolidarea
tendinţei de transfer, gradual, al exprimării voinţei politice din stradă în
cadrul dezbaterii parlamentare şi al celorlalte mecanisme democratice”. Mutarea
discuţiilor din stradă în Radă este o modalitate prin care diplomaţia română
pare să favorizeze abordarea rusă a crizei ucrainene pentru că în Parlament
Partidul Regiunilor este majoritar şi poate adopta şi respinge reglementări,
cum s-a întâmplat recent cu legile represive.
La München, preşedintele Băsescu a făcu apel la Ianukovici
să nu scoată armata pe străzi, dar problema României este că nu mai este sigur
în acest moment dacă principalii actori în materie de politică externă
acţionează concertat şi unitar în chestiuni grave cum este cea din Ucraina.
Surse la nivel înalt au declarat pentru România liberă că în acest moment
România urmează politica Uniunii Europene faţă de Ucraina şi de presiunile
făcute de Rusia. Summit-ul de marţi scoate în relief o divergenţă serioasă.
Această abordare europeană nu reiese însă din luările de poziţie ale Guvernului
şi MAE. Mai mult, din informaţiile pe care le avem, România acordă un sprijin
discret mişcărilor de protest prin mijloacele pe care le are, dar se pare că
Guvernul nu este conştient de aşa ceva.
Preluare http://m.romanialib era.ro/actualita te/europa/
ucraina-in- pragul-rupturii- ce-face-romania- 324824.html
Semnificaţii istorice pentru data de 4 februarie
În 1789, George
Washington a fost ales, de către Colegiul Electoral, primul preşedinte al SUA.
1544 - Filip Moldoveanul a tipărit, la Sibiu,
"Catehismul românesc".
1809 - S-a născut poetul Vasile Cârlova (m.18 septembrie
1831).
1849 - A încetat din viaţă Costache Conachi, unul dintre cei
mai reprezentativi poeţi ai începuturilor literaturii române, a cărui lirică
este, aproape în întregime, erotică (n. 1777).
1861 - În Montgomery, Alabama, delegaţiile statelor Carolina
de Sud, Mississippi, Florida, Alabama, Georgia şi Louisiana au decis
înfiinţarea Confederaţiei Statelor Americii.
1900 - S-a născut poetul francez Jacques Prevert (m. 11
aprilie 1977)
1902 - S-a născut aviatorul Charles A. Lindberg care, la data
de 20-21 mai 1927, a realizat primul zbor New York-Paris (m. 26 august 1974)
1906 - S-a născut astronomul Clyde W. Tombaugh. A
descoperit, în 1930, planeta Pluto (m. 1997)
1906 - S-a născut, la Constanţa, Nicolae Georgescu-Roengen,
economist şi matematician, membru de onoare al Academiei Române. A emigrat în
SUA (m. 31 octombrie1994, Nashville, SUA)
1910 - S-a născut Alfred Mendelsohn, compozitor, dirijor şi
pedagog. (m. 9 mai 1966).
1926 - S-a născut Tudor George, poet şi traducător
("Balade singaporene", "Ierbarul amorului") (m. 10 ianuarie
1992)
1929 - S-a născut pictorul şi sculptorul Constantin Piliuţă
(m. 4 mai 2003).
1932 - S-a născut Mioara Avram, personalitate de renume a
lingvisticii româneşti (m. 2004)
1934 - Echipajul
român de bob, de două persoane (Al. Frim şi V. Dumitrescu), cucereşte titlul de
campion mondial, la Engelberg, Elveţia.
1945 - Au început lucrările Conferinţei de la Yalta
(Crimeea), în cadrul căreia au fost discutate probleme legate de configurarea
lumii postbelice. Yalta este, de obicei, asociată cu împărţirea sferelor de
influenţă între marile puteri.
1947 - Ministrul de Externe al Marii Britanii a semnat
Tratatul de pace cu România.
1948 - A fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi
asistenţă mutuală româno-sovietic, care consacra satelizarea României de către
URSS.
1970 - A fost publicat romanul "Love Story" de
Erich Segal.
1974 - A încetat din viaţă compozitorul şi pianistul Mihail
Andricu, membru al Academiei Române, considerat unul dintre întemeietorii
şcolii muzicale simfonice de inspiraţie folclorică din ţara noastră (n. 22
decembrie 1894).
1986 - A murit Eftimie Vasilescu, operator, regizor şi
producător; pionier al filmului românesc documentar şi de ficţiune; format la
Serviciul cinematografic al Armatei la începutul anilor '20 (n. 12 septembrie
1895)
1988 - A încetat din viaţă Alexandru Căprariu, poet, eseist
şi publicist. (n. 20 decembrie 1929)
1998 - Danemarca a
ratificat aderarea ţărilor din Europa de Est la NATO.
2001 - A încetat din viaţă compozitorul francez de origine
română, Iannis Xenakis. El şi-a pus amprenta asupra muzicii contemporane prin
folosirea în special a efectelor electronice şi a teoriilor matematice. (n.
1922, la Brăila).
2002 - A încetat din viaţă scriitoarea elveţiană de limbă
germană, originară din România, Aglaja Veteranyi ("De ce fierbe copilul în
mămăligă", "Raftul cu ultimele suflări") (n. 1962).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)