Campanie electorală concomitentă în 28 de ţări

Avem în aceste zile câteva mostre despre modul în care se va desfăşura campania electorală pentru Parlamentul European, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.

Interesant este modul în care evoluează relaţiile dintre PSD şi ALDE. Nu partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, ci Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, condus de Guy Verhofstadt.

Dacă ALDE din România şi-a luat numele exact pentru a fi foarte limpede că face parte din grupul liberalilor şi democraţilor europeni, iată că după o colaborare relativ bună, Verhofstadt anunţă că partidul lui Tăriceanu va fi dat afară din ALDE Europa. Evident, din cauza colaborării cu PSD.

Într-o confruntare cu Viorica Dăncilă, liderul ALDE Europa ameninţa România că va va fi supusă unui tratament dur, asemănător altor două ţări sancţionate pentru modul în care nu respectă statul de drept şi independenţa justiţiei. Este vorba despre Ungaria şi Polonia.

A început campania electorală şi în Europa. Direcţiile de atac în cazul unor partide rămân cele deja cunoscute. Pe de o parte, populismul excesiv, pe de altă parte conservatorismul radical. Curentele se intersectează, cu scântei, fără prea mult folos pentru cetăţenii UE.

Nu se pune problema ca ALDE să rupă alianţa cu PSD. Dar oare îi convine să fie dat afară din ALDE Europa? Câţi votanţi câştigă ALDE pentru că face parte din grupul liberalilor şi democraţilor europeni şi câţi are pentru că este în alianţă cu PSD? Este o întrebare la care Călin Popescu Tăriceanu trebuie să răspundă cât se poate de repede.

În cazul în care se decide că este mai importantă integrarea într-un grup politic european, partidul lui Tăriceanu trebuie să-şi schimbe abordarea. Adică să intre pe teritoriul partidelor care pariază pe „statul de drept”, pe „independenţa justiţiei”. Or, ALDE s-a impus tocmai prin vehemenţa de care dă dovadă în lupta pentru distrugerea „statului paralel”.

Se avansează ideea că Guy Verhofstadt şi-ar fi găsit o altă formaţiune politică din România care să ia locul partidului lui Tăriceanu. Să fie vorba despre USR? Partidul lui  Ponta s-a declarat de stânga, dar mai ştii? Poate este vorba despre un partid mai nou, cum ar fi PLUS-ul lui Dacian Cioloş sau chiar Partidul Realitatea pe care îl anunţă Cosmin Guşă. Într-o campanie electorală desfăşurată concomitent în 28 de ţări este posibil orice.

Pe de altă parte, socialiştii europeni nu admit ingerinţa serviciilor secrete în actul de justiţie, criticând protocoalele secrete. Deci PSD nu rămâne singur. Partidul Socialiştilor Europeni nu-şi poate permite să piardă un partid mare cum este PSD-ul din România. Au nevoie de parlamentari pentru a face faţă concurenţei cu Partidul Popularilor Europeni.

O mostră pentru modul în care se va derula campania electorală este disputa pe reducerea pedepselor din penitenciare. Legea a fost propusă de guvernul Cioloş, votată în parlament de PSD, PNL şi USR şi aplicată de guvernul Dăncilă. Preşedintele Iohannis a promulgat-o fără să o retrimită la parlament pentru a se revizui anumite articole. Unii dintre foştii puşcăriaşi ieşiţi mai devreme au atacat, violat şi chiar comis crime. Opoziţia şi mass media anti-PSD s-au năpustit asupra guvernului. Acum preşedintele a simţit nevoia să intervină declarând că nu trebuie căutaţi vinovaţii, ci găsite soluţii. Este o nouă atitudine, împăciuitoristă, nemaîntâlnită până acum la preşedinte. Este posibil ca de aici înainte Klaus Iohannis să facă pe preşedintele echidistant lăsând partidele să se bată între ele.

Autor: Dumitru Păcuraru