Nu doar în România
alegerile s-au transformat într-un nou început, conducând la resetarea scenei
politice. Alegerile pentru Parlamentul European din 2019 s-au remarcat prin
prezenţa masivă la vot. Media în UE a trecut uşor de jumătate atingând 50,97%,
un procent rar întâlnit în ultimii 20 de ani. Din acest punct de vedere România
s-a înscris perfect în tendinţa alegătorilor din ţările dezvoltate.
În Germania s-au prezentat la vot 61,41%.În Franţa 50,12%,
în Italia 54,50%, Spania, 64,30%, în Suedia 54,65%. Luxemburgul, cu 84,10% şi
Belgia, cu 88,47% au înregistrat cele mai mari procente la prezenţă. În Olanda
lui Frans Timmermans s-au prezentat la urne 41,90%. Cifre începând cu patru şi
trei şi chiar doi s-au înregistrat în ţările estice: Polonia 45,68%, Ungaria
43,36%, ţări precum Estonia, Croaţia, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, au
avut o prezenţă la urne în jurul sau chiar sub 30%. Acolo ne situau şi pe noi
sondajele, la circa 30-35%. România s-a desprins, din păcate doar din acest
punct de vedere, de plutonul ţărilor nou sosite în UE. S-a desprins de
Bulgaria, veşnicul nostru partener de suferinţă, ambele ţări de la marginea
imperiului UE tânjind să fie primite în Spaţiul Schengen.
În ce sens s-a „resetat” scena politică europeană? În sensul
că nu s-a conformat scenariul sumbru al câştigării alegerilor de către
formaţiunile populiste, zise „suveraniste”. În urma alegerilor din 26 mai,
scena politică europeană se menţine pe o linie tradiţională. Popularii şi
socialiştii rămân cele mai mari grupuri şi ele vor continua să conducă Europa
Unită.
Modificări nu au intervenit nici în ţările „oi negre” ale
UE, în Ungaria partidul lui Viktor Orban obţinând un scor ce frizează
dictatura, 52,33%, la o prezenţă respectabilă de 43,36%, în timp ce în Polonia,
la prezenţă de 45,68%, partidul de guvernământ, partidul care nu respectă
independenţa justiţiei, fiind acuzat că încalcă statul de drept, a obţinut
45,38%. Aşadar, doar în România scena politică s-a reconfigurat total, urmând
să se „reseteze”.
De o schimbare radicală era nevoie nu doar pentru că PSD s-a
aventurat pe terenul minat al Justiţiei, într-o anumită măsură pe bună dreptate,
având în vedere existenţa protocoalelor secrete ale SRI cu diverse
compartimente ale justiţiei, ci şi datorită modului în care guvernul PSD-ALDE a
iniţiat o serie de măsuri anti-economice. Practic coaliţia de guvernare a
încercat să-şi cumpere voturile prin măsuri populiste. Creşterea nejustificată
a unor salarii din sistemul bugetar, numărul uriaş al funcţionărimii de stat,
pur şi simplu a sufocat mediul de afaceri.
Din această cauză este nevoie de un guvern care să îndrepte
lucrurile din punct de vedere economic. Chiar dacă rămâne la guvernare,
coaliţia PSD-ALDE este obligată să ia măsuri de dreapta. Sigur, ideal ar fi ca
după un guvern stângist peste măsură să vină un autentic guvern de dreapta. Sau
ALDE să-şi ia în serios partea liberală din programul teoretic. Alegătorii au
simţit că ALDE a abandonat liberalismul şi s-a lăsat purtat de valul
populismului de stânga.
Nu ştim în ce măsură partidele se vor schimba din punct de
vedere politic, însă cu siguranţă este nevoie de o schimbare radicală a modului
în care este gândită dezvoltarea economică a României.
Autor: Ionuţ Blăjean
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu