Un trio de excepție - Vasile ... Augustin ... și Ioan ...

VIVAT! CRESCAT! FLOREAT! – SĂ TRĂIASCĂ! SĂ CREASCĂ! SĂ ÎNFLOREASCĂ!

Motto:

,,Numa atuncea mi-i bine,

Când am prieteni lângă mine!”.

Cuprinsă de fiorul scrisului și al cititului, (căci, fără acestea, ce ar fi viața asta?), am promis unui foarte bun prieten – Vasile Bele – cunoscut în mediul literar ca poet, eseist, etnolog, membru în mai multe asociații cenacliere, inclusiv membru fondator al unei prestigioase reviste – DIN VATRA SATULUI (2009), că, odată, când voi fi pregătită și documentată foarte în amănunt – dacă va dori, voi face  (adică voi scrie) un cuvânt de început la ,,nașterea” unei cărți, care-i va purta semnătura și-i va cuprinde gândurile.

Timpul a trecut (ca de obicei, foarte grăbit!), și, probabil, aici, și acum este ,,vremea mea”, căci iată-mă așezată cu un  braț de hârtii în fața ochilor, citind și încercând să înțeleg, noua provocare marca Vasile BELE, Augustin NEAGA și Nelu DANCI. Brațul de hârtii, nu este altceva decât manuscrisul unei viitoare cărți, pe care o îngrijește însuși prietenul Vasile Bele.

A scrie despre Vasile Bele este o responsabilitate, o greutate și un privilegiu, în același timp. De ce? El excelează și în plan poetic (literar) având mai multe premii în acest segment, și în activitatea cultural-folclorică, fiind un foarte bun și renumit promotor cultural, și un vestit staroste la nunțile tradiționale, fapt ce mă pune și pe mine să întreb (sau, să mă întreb), cum reușește?

Este un demn exemplu ... și ce este mai important, faptul că îi antrenează și pe alții și îi atrage, cu sufletul în acest minunat sacrificiu, căci putem vorbi, până la urma-urmei, despre un sacrificiu ... lucru nu prea obișnuit. Îl înțeleg pe Vasile Bele și-i critic, dacă-mi este cu putință, pe cei care nu fac precum el, scriitorul consacrat. Asta dovedește multe și spune multe despre Vasile Bele, despre stilul dumnealui, despre activitatea dumnealui, despre dragostea incontestabilă ce o poartă în suflet, pentru poezie, pentru folclor.

Zilele astea pentru a-mi ține promisiunea, vorbim la telefon! E o primăvară frumoasă și, în sfârșit, se arată soarele. E un semn, oare? că prea a plouat! El, poetul Vasile Bele, este un povestitor. Și la propriu și la figurat ... un foarte bun orator. Știe să înțeleagă și știe să dăruiască. Știe să se facă înțeles, și știe rostul venirii pe pământ ... cunoaște pilda biblică a talanților. Acest lucru îl trimite în elita celor ce slujesc cu sufletul, cultura, tradițiile, folclorul, istoria acestui minunat și încercat popor.

Dar, apropo, de elită și elitiști, e un fapt care îl responsabilizează și obligă în același timp – sunt cuvintele exacte rostite de prețiosul și neobositul Vasile Bele. A-l urmări și a-l înțelege nu este deloc o greutate, dimpotrivă, însă, în final, te întrebi: ,, - De unde atâta putere! De unde atâta energie!”. Îl admir și-l prețuiesc pentru faptul că este un apărător înverșunat al tradițiilor noastre strămoșești, al folclorului, al poeziei populare. Aici excelează!

Printre multe vrute-și-nevrute, îmi spune despre gândurile, pasiunile, proiectele, evenimentele, nunțile la care a fost. Trăiește cu adevărat și se implică în reușita evenimentelor din viața noastră. Suferă atunci când nu-i iese ,,ca la carte”.

,,QUI SCRIBIT, BIS LEGIT – CINE SCRIE, CITEȘTE DE DOUĂ ORI!”

De data asta, contrar așteptărilor, îmi spune altfel de vorbe ... îmi spune și-mi vorbește despre alte noi-proiecte, împreună cu mai mulți prieteni (fârtați – frați de cruce, după spusele lui), și că toți, vor să doboare altă barieră – tipărind și editând o carte de poezii – inclusiv poezie populară. Curioasă treabă! – îmi zic, așa ca pentru mine. Felicitări și succes în gândurile ce le aveți și vă poartă pe cărările pline de metaforă ale poeziei. Îi voi susține și îi voi încuraja în proiectele lor, îmi spune inima, așa ca o promisiune, bucurându-mă din suflet, intuind deja, finalul. O reușită – fără doar și poate! Promit ca atunci când va fi să fie, voi scrie ... un gând ... un cuvânt ... o prefață ... o impresie. Iat-o! Nu peste multă vreme întâmplarea face să se adeverească. Citesc pe Facebook despre isprăvile celor trei ... încep să-i cunosc ... virtual. Aflu lucruri minunate ... curioase ... esențiale ... elitiste ... lucruri care, desigur, vor stârni curiozitatea, interesul la public și cititori.

Azi, nu e rândul nostru, ci al Dumneavoastră dragi prieteni virtuali - excepție face Vasile Bele, cu care avem o colaborare excepțională – Augustin NEAGA și Nelu DANCI. Pusă într-o frumoasă și modestă dilemă aflu că nu doar despre Vasile BELE va trebui să scriu ... ci și despre ceilalți doi frați-fârtați, proaspăt legați – Augustin din Ciocotiș și Nelu din Plopiș. Deci, o carte de versuri care poartă ștampila inimii acestor trei chioreni, căci Plopișul, Ciocotișul și Chiuzbaia, din punct de vedere etnografic, sunt sate care aparțin frumoasei Țări a Chioarului – cu legendele și istoria ei, cu spiritualitatea ei, cu folclorul ei, cu lada ei de zestre – un izvor incontestabil și nesecat de autenticitate.

Și-așa va fi cât vor mai exista oameni, viețuitori, pământeni precum acești trei – Augustin, Nelu și Vasile - pe care-i văd de acum și în alte proiecte de anvergură mergând multă vreme împreună pe căile literaturii. 

 Doamne ajută, așa să fie, iar noi, cititorii, iubitorii de frumos, fanii lor, iubitorii de frumuseți spirituale să ne putem bucura de realizările lor, iar dacă avem putere să-i sprijinim, să-i susținem, să le fim alături. Merită din plin stima și respectul nostru.

Acuma, teoretic, ar trebui să vorbesc despre toți trei, nu doar despre unul singur. Și-așa voi face, gândindu-mă că emoțiile sunt amplificate cu trei, bucuriile sunt înmulțite cu trei, reușita este a noastră a tuturor. Recomand acest volum, încărcat de bucurie. Volumului îi spun BUN VENIT ... fiind sigură că își va găsi locul în sufletele și inimile fiecăruia dintre noi. Și, pentru că vorbim despre un manuscris, încă netipărit, recomand titlul cărții, și îl susțin, având în considerare ideea că cele trei sate au aparținut, domeniului Fiscului, de aici și tradiționala și istorica denumire – ,,sate ale Fisculașului”, ,,sate din Fisculaș” (a se vedea în acest sens și volumul ,,IOBAGIA DIN TRANSILVANIA”, Prodan) - o subzonă a Țării Chioarului, despre care, din păcate, se vorbește din ce în ce mai puțin.

,,HABENT SUA FATA LIBELLI! – CĂRȚILE ÎȘI AU DESTINUL LOR!” ...

Apariția unei cărți, este un prilej de mare și frumoasă bucurie. Este o sărbătoare! O sărbătoare a tuturor nu doar a celor care semnează actul de naștere al cărții. Și, se mai zice că pentru cel care face astfel de minuni, pentru cel care se încumetă la asemenea lucrări, Dumnezeu îi este sfetnic și-i ajută la izbândă. Fiți binecuvântați dragi prieteni, iar volumului scris, dăruit, azi, nouă, cititori pe măsură.

Aflu despre Augustin Neaga lucruri minunate – nu este nici la prima și nici la a doua carte. Se apropie spre zece! Dacă greșesc, cumva, îmi cer scuze, drag autor, dar din suflet îți doresc sănătate, și îl rog pe Dumnezeu să te învrednicească cu bucurii așa cum nouă ne-ai bucurat inima.

,,Tu ești pană, pe hârtie,

De o muză-n înserat,

Îndemnată-n viers a scrie,

Cum nu oricui îi este dat!” (DOR POVESTE – Augustin NEAGA)

Cel care este la început de drum, dar unul al bucuriei, al mărturisirii livrești, este fârtatul Nelu Danci. Te felicit și să fii mândru de reușita dumitale. A face parteneriat cu astfel de oameni sigur e un act de curaj și tinerețe. Ești ,,încadrat”, literar vorbind, între doi oameni deja cunoscuți, deja celebri, iar împreună ne dovediți că sunteți o echipă puternică, o echipă minunată.

,,Daniel, preot în sat,

Om de seamă și-nvățat,

La biserică lucrează,

Din zori până înnoptează!”  (DANIEL, PREOT ÎN SAT – Nelu DANCI)

Zice o vorbă bătrânească, ,,Prietenul prietenului meu îmi este și mie prieten!”, și vă rog să mă considerați o prietenă de-a dumneavoastră. Voi fi sinceră și obiectivă – îmi plac versurile adunate în acest volum. Iar pentru un începător precum dumneata Nelu Danci – frate-fârtat, cu ceilalți doi fârtați, este un privilegiu această apariție editorială inedită, deși sunt convins că ,,puteți duce”, adică puteți debuta și în volum personal, ceea ce ar fi un lucru minunat.

Chiar recomand adunarea poeziilor într-un volum personal, iar prefața volumului să fie semnată de către unul din cei doi coautori, frați-fârtați. Curajul să fie de partea dumitale, căci talentul este garantat. Și, chiar dacă piața literară este sufocată de fel de fel de scrieri, dumneavoastră, sunteți unic în felul de a fi. Și asta poate fi, sau este, un avantaj extraordinar. Profitați de acest bonus – este sfatul care pot să îl ofer în această clipă, după lecturarea celor câteva zeci de pagini ale creațiilor ce vă aparțin. E un început în forță ... și ar fi mare păcat să vă opriți aici. Deși, același sfat îl dau tuturor – să continuați drumul dumenavoastră - și dumneata Augustin Neaga și Vasile Bele, dar despre tine, Vasile Bele – vechi și bun prieten, știindu-te, sunt convinsă că vei merge multă vreme tot în față. Doamne ajută!   

Ați scris câteva rânduri în istoria literaturii românești, iar acest lucru vă obligă și vă onorează. A obliga și a onora sunt două verbe pretențioase și nu toți pământenii cunosc adevăratul tâlc al acestora, și repet, sunt convinsă că drumurile dumneavoastră nu se vor opri aici. Am așa un sentiment alăturat bucuriei dumneavoastră, că aici, azi, e începutul, iar noi vom fi beneficiarii creațiilor dăruite. Dovediți că inimile noastre pot bate și avea același ritm. Vă mulțumim pentru cadoul prețios dăruit și-mi doresc să se repete ... să nu se sfârșească niciodată ... iar dacă va fi un punct, undeva, cândva, cumva ... după el, să fie iar început ...

,,Și de-a fi, de-a fi să fie,

Aicea străin să vie

Și să zică că-i stăpân,

Pe acest pământ străbun,

            Să luăm coasa, securea

            Și să-i crăpăm inima” (AZI, SĂRUT AL TATEI CLOP – Vasile BELE)

Poeziile scrise cu sufletul și încadrate foarte frumos în volum, sunt adevărate bijuterii ale liricii populare românești. Izvorâte din adâncul inimii pun în evidență viața tradițională. De aceea recomand parcugerea în integralitate a volumului editat și prezentat de către cei trei autori. Viața la țară are particularitățile sale. Aici găsești frumusețe și bogăție spirituală ... aici găsești oameni simpli și cu o modestie de invidiat ... aici vei găsi mereu sinceritate ... acesta este domeniul în care ne introduc cei trei ,,frați-fârtați”. În numele cititorilor vă mulțumesc pentru minunatele clipe petrecute lecturând manuscrisul și, evident, că așteptăm volumul în sine, pentru a sta la loc de cinste alături de celelalte cărți ,,surori”, în bibliotecă. Cuvinte precum cinste ... bucurie ... frumusețe ... bogăție ... prețuire ... se împletesc în plan literar, prin tipărirea acestui volum.  

Clipele de visare sunt unice, prețioase. Sentimentul apartenenței cuiva este unic – toți aparținem unui neam, așa cum acest volum este pentru toți, nu doar pentru un anumit segment. Lectura lui nu este pretențioasă iar să înțelegi scrisul și scrierea este o binecuvântare, iar dăinuirea cărții o girez cu timpul nostru – ARS LONGA, VITA BREVIS – zice un ticton latin (ARTA ESTE LUNGĂ, VIAȚA ESTE SCURTĂ).

Cu toată sinceritatea cred în dăinuirea acestui volum, și-i doresc viață lungă, din tot sufletul. Bravo, minunați autori!  

Prof. Florica JURASKO