Coronavirusul trasează o nouă hartă a lumii

Sistemele de sănătate fac diferența dintre țări, iar în interiorul țării diferența este dată de modul de administrare a spitalelor. În județele în care directorii sunt capabili, sunt buni administratori, situația este sub control, indiferent de materialele pe care le au la dispoziție.

 Din cauza incapacității unor manageri câteva spitale au intrat în carantină. Locul în care oamenii se duc să se vindece au devenit focare de infecție cu coronavirus.

 Criza provocată de noul coronavirus oferă ocazia de a vedea modul în care și-a gândit fiecare țară  sistemul de sănătate. Câteva spitale, Suceava, Deva, Arad, având un număr mare de medici și personal sanitar infestați din cauza neglijenței managerilor, sunt în carantină. Sistemul se dezinfectează și de incompetență, nu doar de coronavirus.

 Coronavirusul trasează o nouă hartă a lumii. Fără să fii un mare specialist, urmărind situația statistică din fiecare țară se poate constata că Germania are de departe cel mai eficient sistem sanitar. Statele Unite sunt compleșite de numărul mare de infectați, sistemul american nu face față noii provocări. Donald Trump, trecând peste mândrie, s-a văzut obligat să ceară sprijin logistic din partea Chinei.

 Statele din Uniunea Europeană nu au un sistem sanitar integrat, unitar.  Comisia Europeană, guvernul Europei cum ar veni, s-a limitat la recomandări privind medicamentele compensate, introducerea sau interzicerea unor medicamente. Pe scurt, Parlamentul European nu și-a făcut treaba, a făcut mai multă politică decât administrație. Astfel că la prima mare încercare sistemul nu face față. Instituțiile europene,  bine finanțate, se dovedesc niște organisme birocratice, ineficiente în situații de urgență.

 Modul în care fiecare țară este afectată de coronavirus are o directă legătură și cu modul în care s-a răspândit forța de muncă dinspre est spre vest. Spre Germania au migrat cei mai mulți specialiști, ingineri, medici, asistente medicale, infirmiere. Acum această forță de muncă foarte calificată este foarte utilă în lupta împotriva coronavirusului, Germania având cel mai mic număr de morți raportat la numărul de infectați.

 Spre Italia și Spania au migrat căpșunarii, muncitorii agricoli, îngijitorii de bătrâni, muncitorii necalificați, mai ales din contrucții, dar și interlopi, femei de stradă, cerșetori. Aceștia se regăsesc printre miile de români care se reîntorc în țară, pe de o parte pentru că nu au contracte de muncă, pe de altă parte fugind din zona roșie infestată de coronavirus.

 Nici Marea Britanie nu are un sistem bine pus la punct. Românii, polonezii, migranții din fostele țări socialiste, care și-au găsit un loc de muncă în țara care a ieșit din UE sunt mulți ingineri IT, muncitori, spălători de vase, oameni care fac curățenie, dar puțini medici.

 Coronavirusul obligă la o nouă reîmpărțire a lumii, la o nouă diviziune a muncii.  Ca după un război mondial. În cazul României, ca după revoluția anti-comunistă din 1989. Dacă, după această provocare mondială,  lumea nu se va schimba, un nou coronavirus, nu neapărat ca și cel care ne afectează  modul de viață acum, se va abate asupra omenirii. Este greu să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă un virus de agresivitatea, de virulența acestui necunoscut Covid 19, ar  infecta internetul.

 Amurgul, ca și zorii unei lumi noi,  dau naștere unor cohorte de vizionari, de profeți ai sfârșitului sau, în cel mai fericit caz,  de mesia, de vestitori ai unui viitor mai bun.

 Deocamdată, lumea, oamenii de azi, s-ar mulțumi și cu administrații mai eficiente, cu politicieni mai dedicați oamenilor pe care îi reprezintă în diferite instituții, fie că este vorba despre parlament, despre guvern, despre administrațiile locale, prefecturi, primării, consilii județene etc.

 Coronavirusul, cu siguranță va trasa și o hartă spirituală în interiorul omului covârșit de frică, obligat să stea în propria lui casă ca un melc în propria lui cochilie.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Satu-Mare