Planuri economice post-coronavirus

de Dumitru PACURARU

Unul dintre comunicatorii oficiali din România a avansat ca termen pentru reluarea parțială a unor activități economice data de 15 mai. Așadar, într-o variantă optimistă coronavirusul se va domoli peste circa o lună și jumătate. Cei mai sceptici cred că lumea va reintra în normalitate abia spre sfârșitul verii.

Indiferent de termenele fixate teoretic, fără o bază științifică, economia trebuie să se adapteze. Premierul Spaniei spune că este nevoie de o economie de război.

Președintele Comisiei Europene vorbește despre un nou plan Marshall, după cel care a contribuit la redresarea economică a Europei Occidentale după al doilea război mondial.
Toată lumea este de acord că guvernele trebuie să investească masiv în economie pentru a evita o catastrofă. Cum se va face acest lucru vom vedea cât se poate de repede. Timpul nu mai are răbdare. Fără să dea cifre, Ursula von der Leyen avansează primele propuneri. Este clar că statele UE vor avea un cuvânt de spus, dar important este că Parlamentul European, Comisia Europeană, instituțiile financiare sunt decise să ia măsuri cât se poate de radicale.

România nu poate face excepție. Desigur, ținându-se seama că, totuși, 2020 este un an electoral, cu două rânduri de alegeri, este de așteptat ca partidele să încerce obținerea unui capital electoral de pe urma crizei.

PSD de pildă a propus un pact al partidelor pentru luarea unor măsuri cu care să fie de acord toată lumea. Deși armele par să fi fost puse în cui, este de așteptat să fie din nou date jos.
Este adevărat că președintele Klaus Iohannis nu a mai criticat PSD de la debutul crizei. Partidele, spre cinstea lor, nu s-au atacat dur. Pe ici, pe colo câte un politician din opoziție a mai cârtit împotriva guvernului, însă fără mare succes la public. Populația nu mai este interesată de opinii politice divergente. Vor avea suficient timp partidele să se certe după terminarea crizei, după dispariția epidemiei de coronavirus.

Putea avansa guvernul Orban propuneri de susținere a economiei înainte de o decizie a Comisiei Europene? Premierul Orban avea dreptul să vorbească, dar fără să avanseze cifre. Până la urmă toate țările sunt obligate să urmeze aceeași politică de redresare economică. Șomajul tehnic este o măsură luată de toate țările. În schimb despre alocarea sumelor pentru repornirea economiei fiecare a luat decizia pe care a dorit-o, fără să țină seama că fac parte din Uniunea Europeană.

Dacă se dorește menținerea solidarității între state, care până acum a fost doar în teorie, viitorul plan Marshall trebuie să fie echitabil, avantajos pentru toată lumea.

De exemplu va trebui regândită, chiar îngrădită, „răspândirea” forței de muncă. Liberalizarea forței de muncă a dezavantajat țările slab dezvoltate. Chiar în aceste zile agricultura Italiei resimte întoarcerea românilor spre țară.

Dacă printr-un miracol va fi stopată răspândirea coronavirusului, probabil nu se va produce o revoluție în economie. Dacă va continua, măsurile care se vor lua la scară planetară vor depăși amploarea celor luate în Europa prin planul Marshall. De fapt în ce a constat acest plan? În pomparea unor sume exorbitante de către SUA către țările devastate de război. URSS a sesizat că este un plan menit să împiedice extinderea comunismului și a interzis țărilor pe care le-a ocupat să participe.

De data aceasta nu mai există două blocuri politice divergente, însă există o competiție economică între SUA și China. Să sperăm că primele două mari economii, în lupta lor pentru supremație, nu vor sacrifica țările din Europa.