După ce o țară întreagă a fost jignită și zguduită
de inechitatea făcută cu sclavii trimiși de Johannis și liberali în Germania în
timp ce prostimea stătea în casă sub amenințarea amenzilor și armelor, vocea
acestora nu mai este aceeași.
Discursul lor s-a îndulcit și mai tare după ce
Parlamentul le-a cerut răspicat socoteala banilor risipiți, iar după ce mama
lui Johannis a sughițat din toate pozițiile după ce el a gesticulat ca un
apucat și a arătat cu mâna către poporul ortodox - gest pe care nu l-a făcut
către cei de-o credință cu el de Paștele catolic! – am văzut că i-a cam pălit
duhul blândeții.
Mai mult chiar, în ultima vreme – după ce s-au
trezit sub tirul tuturor categoriilor sociale – se întrunesc în tot felul de
comisii și ședințe, în care ori se fac că lucrează, ori chiar lucrează, ori
doar mimează bine acest lucru.
Pe lângă asta, vorba unui vechi proverb românesc
„țara arde și baba se piaptănă”!
Pe absolut toate posturile de televiziune și de
radio, în spațiul public și pe rețelele de socializare n-ai loc de guvernanți.
Firesc e să te întrebi când mai lucrează!
Decretul preşedintele privind instituirea stării de
urgenţă şi cel de prelungire a acesteia sunt doar acte administrative cu
caracter normativ, și ar putea fi lovite de nulitate, pentru că preşedintele a
omis să precizeze explicit temeiul legal.
Vestea dată de europarlamentarul PSD Chris Terheş
vine ca o bombă pentru cele două palate.
Ea vine la doar câteva zile după ce avocatul
Corneliu-Liviu Popescu a semnalat, legitim, nelegalitatea decretului semnat de
Johannis cel plin de mușchi, prin care țara a fost pusă realmente pe butuci,
agricultura abandonată și industria paralizată.
Corneliu-Liviu Popescu este prof. univ. dr. la
Facultatea de Drept din București, Catedra de Drept Public.
Este același avocat care, din postura de apărător al
fostului premier Adrian Năstase, la începutul ședinței din 18 martie 2013, la
Tribunalul București, în care s-a judecat recursul DNA față de sentința
Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiționată a lui Năstase a refuzat să
pledeze dintr-o poziție inferioară procurorului DNA.
El a avut atunci demnitatea necesară și a cerut
completului format din judecătoarele Ioana Cleopatra Șipoteanu, Constanța
Carmen balaci și Florentina Vasilățeanu să respecte Hotărârea CSM prin care s-a
reglementat poziția părților în sala de judecată.
Judecătoarele au analizat cererea sa și l-au pus pe
avocat la același nivel cu procurorul Sorin Chiriazi.
Exemplul avocatului Liviu Popescu a fost urmat
atunci și de către ceilalți doi apărători ai lui Adrian Nastase, care și-au
susținut pledoariile de la același nivel cu procurorul de ședință.
Așadar, acesta este avocatul care a întreprins în
cursul zilei de 9 aprilie 2020 demersurile pentru intrarea în legalitate a
acestui act controversat, respectiv:
- A formulat plângere prealabilă prin care a
solicitat președintelui Klaus Iohannis și primului ministru Ludovic Orban să
revoce în parte Decretul nr. 195/2020, pentru nelegalitatea conținută la
capitolele V și VII din anexa 1 la Decretul 195/2020, prin care s-au luat măsuri
de natură legislativă, atribut exclusiv care îi revine Parlamentului.
Pentru că în capitolele V și VII din Anexa I a
Decretului prin care a instituit Starea de Urgență pe teritoriul României a
încălcat grav atributele Parlamentului, Klaus Johannis cel – acum – cu „numai”
cinci case poate fi suspendat din funcție și acuzat de înaltă trădare.
Pentru că a contrasemnat acele acte, premierul
Ludovic Orban a fost reclamat pentru răspundere
penală pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției.
Dezvăluire făcută de europarlamentarul Chris Terheş
Europarlamentarul PSD Chris Terheș este cel care a
explicat faptul că preşedintele a menţionat generic articolul 3 al OUG 1/1999,
articol care cuprinde însă două situaţii distincte.
În opinia sa, președintele ar fi trebuit să
menţioneze şi litera, a) sau b), în baza căreia emite decretul.
IATĂ ÎNTREAGA SA EXPLICAȚIE:
Decretul Presedintelui Iohannis de instituire a
starii de urgenta, precum si decretul de prelungire a acestei stari risca sa
fie lovite de nulitate absoluta pentru ca Presedintele nu a invocat temeiul
legal precis de emitere a acestor decrete!
Prin Decretul 195 din 16 martie 2020 Presedintele
Iohannis a instituit pentru 30 de zile starea de urgenta pe intregul teritoriu
al Romaniei. Masura a fost apoi incuviintata de Parlament.
Ulterior, prin Decretul 240 din 14 aprilie 2020
Presedintele Iohannis a prelungit, incepand cu data de 15 aprilie, cu inca 30
de zile starea de urgenta pe intregul teritoriu al Romaniei. Parlamentul nu s-a
pronuntat inca pe aceasta masura.
Conform expunerii de motive, cele doua decrete au
fost date "în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din
Constituția României, republicată, și ale art. 3 și art. 10 [si art. 15 - in
cazul Decret 240/2020 - n.m.] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999
privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și
completările ulterioare".
Art. 3 din OUG 1/1999 prevede urmatoarele:
"Starea de urgență reprezintă ansamblul de
măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică
aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități
administrativ-teritoriale care se instituie în URMATOARELE SITUATII:
a) existența unor pericole grave actuale sau
iminente privind securitatea națională ori funcționarea democrației
constituționale;
b) iminența producerii ori producerea unor
calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a
urmărilor unor dezastre".
Dupa cum vedeti, in acest articol e vorba despre
doua situatii distincte in care se poate institui starea de urgenta.
Distinctia dintre cele doua situatii este
importanta, deoarece in functie de litera invocata, a) sau b), se pot aplica o
serie de masuri, diferite pentru fiecare caz in parte.
Astfel, art. 18 din OUG 1/1999 detaliaza ce se
intampla in cazul instituirii starii de urgenta in baza art. 3 lit. a), iar
art. 19 din aceeasi ordonanta detaliaza ce se intampla in cazul instituirii
stariii de urgenta in baza art. 3 lit. b).
Aici gasiti textul complet al OUG 1/1999, unde
puteti vedea ce contin art. 18 si 19!
“Art. 26
(1) Pe durata stării de urgență, instituită în
temeiul art. 3 lit. a), se pot dispune următoarele:
a) aplicarea planurilor aprobate, conform
dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și ale decretului de instituire;
b) organizarea și asigurarea cu prioritate a
transporturilor, comunicațiilor, produselor, resurselor și infrastructurii
pentru nevoile forțelor destinate apărării;
c) închiderea frontierei de stat, în întregime sau în
zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la
punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și supravegherea
frontierei pe toată lungimea sa.
d) rechiziționarea de bunuri, potrivit legii.
(2) Pe durata stării de urgență, instituită în
temeiul art. 3 lit. b), autoritățile și instituțiile publice, operatorii
economici și populația sunt obligate să respecte și să aplice prevederile
legale speciale pe domeniu, precum și măsurile dispuse de autoritățile
competente.”
De aceea, pentru verificarea legalitatii masurilor
dispuse, mentionarea in decret a temeiului legal precis este fundamentala.
Acesta este si motivul pentru care, de altfel, art.
14 din OUG 1/1999 prevede explicit ca:
"Decretul de instituire a stării de asediu sau
a stării de urgență TREBUIE să prevadă următoarele:
a) motivele care au impus instituirea stării;".
Motivele sunt justificate in fapt si in drept, or
tocmai temeiul de drept nu a fost precizat de Presedintele Iohannis in cele doua
decrete.
A instituit si prelungit Presedintele Iohannis
starea de urgenta in baza art. 3 lit. a) sau lit. b) din OUG 1/1999?
Nu stim, pentru ca el a precizat ca instituie si
prelungeste starea de urgenta doar in baza art. 3, fara a preciza litera de la
articol.
In lipsa acestei motivari explicite in drept a
temeiului in baza carei litere de la art. 3 din OUG 1/1999 Presedintele a
instituit, iar apoi a prelungit starea de urgenta, cele doua decrete risca sa
fie lovite de nulitate absoluta, iar prin aceasta sunt lovite de nulitate
absoluta si toate actele subsecvente.
II las pe altii sa justifice daca si cum se mai
poate "corecta" viciul din Decretul 194/2020, prin care Presedintele
a instituit starea de urgenta.
Dat fiind, insa, ca Decretul 240/2020 de prelungire
a starii de urgenta nu a fost inca incuviintat de Parlament, Presedintele ar
trebui sa amendeze acest decret si sa precizeze explicit in baza carei litere
de la art. 3 din OUG 1/1999 a emis decretul.
Daca Decretul 240/2020 ramane cum e acum, fara
mentionarea temeiului precis de la art. 3 din OUG 1/1999, se vulnerabilizeaza
si risca a fi compromise toate masurile luate pana acum.
Autor: Ioan Romeo ROŞIIANU
Sursa: STIRILE MM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu