joi, 23 aprilie 2020

Ieşirea din carantină

Scenariile ieşirii din carantină, ale repornirii economiei, diferă de la ţară la ţară. Deseori este prezentată ca imaginea porumbelului cu ramura de măslin în cioc sau ca Intrarea Domnului în Ierusalim. Deşi au cel mai mare număr de morţi şi infectaţi, americanii sunt cei mai nerăbdători.
Ignorând pericolele contaminării, încep să iasă în stradă protestând împotriva izolării, cerând să se reîntoarcă nu numai la lucru, dar mai ales la viaţa socială de dinainte de pandemie. Iei unui american barul din colţ şi l-ai terminat.
Germania s-a lăudat că stăpâneşte situaţia şi reîncepe munca, dar s-au cam împiedicat imediat ce au primit grupuri de muncitori sezonieri. Românii plecaţi din ţară pe furiş la cules de sparanghel nu o duc prea bine. Se află în carantină în condiţii destul de mizerabile, în plus nu primesc nici banii promişi prin contracte.
Greu lovită, Italia pregăteşte ieşirea din carantină printr-o revenire în trepte. Şi-a fixat data de 4 mai. În aceste zile italienii lucrează la un plan naţional în care se va avea în vedere spcificul fiecărei regiuni, a fiecărei localităţi. Nu se va ţine seama de interesul companiilor, nici al politicienilor.
Ideea este că ieşirea se va face peste tot în trepte, aşa cum, din păcate, nu s-a făcut şi intrarea. S-a întârziat prea mult, din ignorarea pericolului pe care îl reprezenta noul coronavirus.
Printre ţările care au tergiversat luarea măsurilor se numără şi România. Guvernului Orban i se reproşează că pentru a nu supăra diaspora nu a oprit intrarea în ţară a românilor care fugeau din Italia şi din zonele roşii din Franţa şi Spania. Măsurile de izolare şi carantinare au fost superficiale.
Acest aspect va deveni subiect de dezbatere electorală. Guvernul PNL va fi pus la zid indiferent de succesul sau eşecul unor măsuri pe care le-a luat.
Ieşirea din carantină se politizează înainte de a se fi stabilit paşii.
Preşedintele Iohannis a anunţat data de 15 mai, care de fapt coincide cu sfârşitul stării de urgenţă prelungite prin decretul prezidenţial din 14 aprilie.
De altfel, preşedintele Iohannis şi-a luat rolul de principal comunicator. Premierul Orban nu îndrăzneşte să-şi prezinte propria concepţie despre revenirea la activităţile de dinainte de criză. La rândul lor, miniştrii sunt cenzuraţi.
Orice ieşire nediscutată cu preşedintele este aspru sancţionată. Practic, ministrul de Interne după acordul cu Patriarhia Ortodoxă a fost pus pe linie moartă. Aflat în prima linie, Marcel Vela devenise cel mai vizibil politician din guvern. Printr-o simplă ieşire în public, preşedintele l-a pus în plan secund.
Nu este greu să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă Ludovic Orban şi-ar expune planul de ieşire din carantină fără aprobarea preşedintelui. Cariera lui politică este la mâna lui Klaus Iohannis.
Orice s-ar spune, ieşirea din carantină nu se va putea face fără o excesivă politizare.
Opoziţia, fiecare partid în parte, are propria lui viziune despre ce este de făcut. Cel mai virulent critic al guvernului PNL a devenit Victor Ponta.
Liderul Pro România neagă că guvernul ar lua măsuri de revenire a economiei. Adevărul se va afla de la companiile care şi-au închis total activitatea. Vor fi ajutate să-şi reia activitatea? Firmele care funcţionează în regim de avarie deja se plâng că nu sunt deloc sprijinite de guvern.
O întreagă discuţie se poartă în jurul fondurilor care vin de la UE. Vin sau nu vin? Sau au venit deja şi nu se ştie cum şi unde sunt direcţionate? Este uşor să spui că se va face o ieşire în trepte. Ieşirea din carantină este un proces foarte complex, cu implicaţii sociale, economice şi politice greu de anticipat de care, până la urmă, depinde nu numai viitorul României, ci şi soarta partidului aflat la guvernare.
Dacă va eşua, PNL se poate considera ca ieşit din istorie.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu