Ridicarea restricţiilor se face datorită scăderii numărului
de infectări în urma intensului proces de vaccinare. Cele 30 de miliarde de
euro vin în ţară nu ca urmare a unor proiecte făcute de guvern, ci pentru că
toate ţările UE primesc fonduri pentru redresare după pandemie.
Aşadar, numitorul comun al celor două lucruri importante cu
care ne vom bate capul în următoarea perioadă este pandemia, criza provocată de
coronavirus. Şi ridicarea restricţiilor, precum şi repartizarea celor 30 de
miliarde de euro vor isca o serie de nemulţumiri. Restricţiile au alimentat
electoral partidele de opoziţie. S-ar putea spune că AUR este sută la sută
creaţia covidului.
Odată cu eliminarea obligativităţii purtării măştilor, cu deschiderea,
chiar şi parţială, a restaurantelor, va fi tot mai greu de găsit oameni dispuşi
să iasă în stradă. Depinde însă de modul în care mass media, cea vorbită, adică
de televiziuni, câtă importanţă vor acorda unor figuri de protestatari,
devenite publice, de tipul senatoarei Şoşoacă.
Se poate uşor constata că partidele din coaliţia de
guvernare se bucură de un sprijin real din partea posturilor de televiziune.
Din cele cinci-şase televiziuni de ştiri, patru sunt anti-PNL, anti-USR-PLUS.
În contextul dat pot fi catalogate anti-guvernamentale. Presa scrisă, la rândul
ei, urmează în linii mari aceeaşi direcţie.
Bazându-se prea mult pe reţele de socializare, USR-PLUS a
căzut într-o capcană mediatică. Scăderea constantă în sondaje se datorează unei
strategii prost gândite. Publicitatea, propaganda pe reţele de socializare, pe
internet în general, naşte imediat reacţii care anilihiează efectul urmărit.
Dan Barna postează pe internet că este nevinovat în cazul
dosarului său de la DNA şi în secundele următoare zeci şi zeci de comentarii
arată contrariul.
Un lider mondial, care recent a pierdut alegerile, spunea că
din sinceritate a spus tot ce gândea pe paginile lui de socializare, în special
pe Twitter, şi milioane de guri flămânde s-au aruncat asupra lui ca nişte hiene
asupra unei căprioare. Acelaşi fenomen se produce şi în cazul USR-PLUS, iar cu
timpul şi asupra noului sosit în spaţiul public, AUR.
PNL nu a avut şi nu are în continuare o strategie prin care
să-şi facă din mass media un partener. În schimb, PSD cu toate defectele lui, a
avut şi are în general o presă bună. Cum se explică acest fenomen? Probabil
prin faptul că electoratul PSD nu trăieşte cu telefonul în mână, se informează
din presa tradiţională, televiziune şi ziare. Aşa se explică reacţia dură pe
care a avut-o la nominalizarea unei noi conduceri a televiziunii publice. Nu
este pentru nimeni un secret că sub fosta conducere TVR devenise un post de
televiziune de opoziţie. Dezbaterile despre restricţii, dezbaterile despre
modul în care vor fi folosite fondurile europene, împreună cu nelipsitele
scandaluri apărute brusc, vor ocupa întregul spaţiu public.
Cum se va descurca PNL? Atacat şi din interior, de zurbagiul
său partener de guvernare, atacat din exterior de principalele televiziuni de
ştiri, supus de PSD unui tir din ce în ce mai aprig şi bine ţintit, PNL urmează
să traverseze una dintre cele mai dificile perioade de după fuziunea cu PDL.
Restructurările, împrospătarea garniturilor de cadre,
promovarea unor lideri noi, fără experinţă, se resimte foarte puternic în
activitatea unui partid. PSD amână reformele interne tocmai pentru a nu-şi
bulversa electoratul captiv.
A nu se uita că fuzionarea PNL cu PDL, păstrând numele PNL,
a costat noul partid cel puţin 10 procente. Luate la ultimele alegeri, şi
locale şi parlamentare, de ALDE şi PMP. Să vedem ce consecinţe de ordin
electoral vor avea ridicarea restricţiilor atât asupra partidelor de la
guvernare, cât şi a celor din opoziţie. Va avea de câştigat PNL? Greu de spus.
Va avea de câştigat PNL, ca principal partide de guvernare, în urma PNRR? Ne vor lămuri sondajele viitoare.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu