Domnule Petrescu, fac parte din generația care vă divinizează.
De ce? În primul rând ca jucător. Sunteți printre foarte puținii jucători
români care au demonstrat constanță și performanță atât la echipa națională, cât
și la un mare club european. Chiar și maestrul Hagi a reușit “dubla” asta abia
spre final, la Galatasaray. Dumneavoastră ați fost și rămâneți o legendă
Chelsea!!!
Vă iubesc necondiționat. Secretul meu murdar este fotbalul.
E pasiunea mea secretă. Știu istoria fotbalului românesc (și nu numai) în
detaliu. Asta mă sperie, uneori.
Domnule Petrescu… Banii mei din cont (exceptând apartamentul
în care locuiesc și casa în care locuiesc părinții) sunt mai puțini decât
sumele donate în ultimul an calendaristic. N-aș fi vrut să spun asta dar mă
ajută în ceea ce urmează să argumentez…
E ireal cum o persoană precum dumneavoastră sau domnul
Olăroiu nu puteți ajunge la punctul ăla al vieții în care intervine sentimentul
de 'Bă… Dacă mor mâine, din punct de vedere financiar, 10 generații sunt
asigurate… Oricum în afară de fotbal nu respir altceva.. Atât exist! Fotbal!!!
E viața mea!!!'
Domnule Petrescu… 400 de mii de euro??? Asta vă oprește? La
banii dumneavoastră îi plăteam mâine. Da!!! Eu însumi! Nu-mi pot imagina fizic
atâția bani cât ați agonisit. Știți care este scopul meu? Să-mi asigur un trai
decent până la sfârșitul vieții și, peste câțiva ani, să ajung în punctul în
care să DONEZ tot ce câștig. Sună idealist. Utopic. Dar idealismul și utopia
sunt singurele concepte pentru care merită să trăiești. Asta cred, asta simt.
Sunteți un mare antrenor! Și dumneavoastră, și domnul
Olăroiu. (Iată, mai introduc, intempestiv, un nume în această paradigmă.) Mai
mult decât atât… Doi antrenori construiți pe specificul fotbalului românesc. Pe
specificul echipei naționale.
Nu veți trăi o bătrânețe liniștită știind că ați fost mare
în Liga 1, Europa League (în limitele unei posibile calificări din grupe) sau
țările arabe. Și aici îl includ și pe domnul Olăroiu.
Poți avea toți banii din lume. Nimic nu se compară cu
sentimentul de a fi EROU! De a acționa împotriva chestiunilor materialiste. Chiar
și dacă mandatul dumneavoastră la Națională ar fi fost un eșec, nu ar fi fost
permis nimănui să eludeze faptul că Sir Dan sau Sir Oli nu au încercat. Că unul
dintre oamenii ăștia a spus cândva: “Am caviar la masă pentru 10 generații.
Acum fac ceva pentru noi toți! Ceva uriaș!”
Baftă în continuare la CFR (un club profesionist în
adevăratul sens al cuvântului), succes cu Academica Clinceni si FC Voluntari.
Domnului Olăroiu (că tot l-am menționat), baftă în
întâlnirile cu AL Albadadain, Al Magagagran, Al Ain, Al Balabaluba și alte
confruntări care îl vor introduce în marea istorie a fotbalului mondial și care
ne interesează mult pe noi, microbiștii.
Cu respect,
Mihai Bendeac
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu