de Gheorghe Pârja
Antologia NOBLEȚEA MARGINII (coordonator prof. Ion
Petrovai), lansată recent la Sighetul Marmației, are darul de a cuprinde nume
emblematice pentru cercetarea istoriei Maramureșului. Istoric dar și evocări și
portrete ale unor personalități, de pe aceste locuri, cu vocația întemeierii.
Unul dintre aceste nume este cel al generalului în rezervă Alexandru Leordean,
născut în Leordina, cu o carieră militară exemplară. A urcat treptele carierei
universitare de profil, a introdus în planul de învățământ al Academiei
Militare cursul de Logică, pe care l-a și predat. A fost în eșaloanele
superioare în campania de integrare a României în NATO și Uniunea Europeană, cu
merite recunoscute de aliați. În paralel cu cariera militară, generalul
Alexandru Leordean și-a conturat un profil marcant de cercetător al istoriei
Maramureșului.
L-am întâlnit în ultimii ani la sesiuni științifice,
simpozioane, unde a prezentat multe idei din rodul investigațiilor sale.
Apelând la arhive, a scos din tăcerea documentelor faptele pe care se sprijină
istoria. Am scris despre monografia satului în care s-a născut, cu un titlu
sugestiv, „Leordina, un sat în fața lumii.” Oamenii locului se regăsesc în
țesătura mai multor generații, pe neamuri, în ramificațiile cărora își află
locul aproape fiecare, cu străpărinți și părinți, cu veri și nepoți, cu unchi
și mătuși. Recenta antologie „Noblețea marginii” are câteva eseuri semnate de
domnul general.
Un articol substanțial, sesizat și de prietenul
comun, inventatorul Ștefan Marinca, se referă la popoarele migratoare și
itinerariile lor prin Maramureș, în secolele IV – XIII. Este un document
important pentru cunoașterea trecutului mai îndepărtat al acestui Ținut. Eu
m-am ales cu multe informații noi, pe care autorul le-a descoperit în studii de
referință, care abordează această temă mai delicată. Un alt articol se referă
la interferențele etnice pe cursul inferior al râului Vișeu. Cazul evreilor din
Leordina. Apoi, autorul scrie despre familiile nobile din Maramureș și rolul
lor istoric. Din analiza documentelor medievale, citându-l pe istoricul Alexandru
Filipașcu, autorul arată că au fost identificate, până în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea, peste 600 de familii cu nobili de origine română.
Domnul general este și un iscusit portretist cu
ajutorul cuvintelor. Medalioanele dedicate lui Gavrilă Iuga, patriotul tragic
și tenace până la capăt, istoricului Alexandru Filipașcu, Doamnei Livia
Piso-Filipașcu sunt mărturii ale unui trecut nu prea îndepărtat, pe care se
sprijină edificiile, atâtea câte sunt, ale zilei de astăzi. Emoționantă este evocarea
de la moartea academicianului Alexandru Surdu, cel care a pus pe fruntea
Marmației durata sigiliului cavalerilor de pe aceste meleaguri și ne îndemna,
atât la Petrova, cât și la Săliștea de Sus: „Să nu vă sfădiți, aveți-vă ca
frații!” Cu pricepere și decantare estetică abordează noua arhitectură a
bisericilor din Maramureș în viziunea novatoare a arhitectului Dorel Cordoș.
Un avizat comentator se dovedește generalul Leordean
și în domeniul inepuizabil numit Mihai Eminescu. Așa scrie despre rațiune și
ierarhie valorică în publicistica lui Eminescu și despre gândirea lui
economică. Mi-a atras atenția, în mod special, eseul referitor la moduri ale
argumentării în discursul social-politic eminescian. Generalul Alexandru
Leordean este un neobosit cercetător al istoriei Maramureșului Istoric, un fin
observator al realităților care se derulează sub ochii noștri, un bun
cunoscător al personalităților care au zidit și împodobesc Nordul nostru.
Un militar cu prestigiul gradului dobândit prin
multă trudă, iată, este și un istoric al Ținutului natal. Dacă aliații vă
apreciază pentru serviciile aduse României și Alianței, noi vă mulțumim,
domnule general, pentru noile pagini despre Maramureșul Istoric. Antologiei
„Noblețea marginii” i-ați sporit valoarea prin articolele publicate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu