Temperaturile iernii următoare

Greu de spus cum se va putea aplica la iarnă propunerea Comisiei Europene de scădere a temperaturii în instituţiile publice la 19 grade, iar în locuinţe cu un grad în minus. Discuţia există, problema energiei este reală, urmează să vedem cum vor face faţă ţările UE la marea provocare a încălzirii la iarnă.

Desigur, este vorba despre un stoc de combustibil, de gaze mai mic decât în anii dinaintea sancţiunilor împotriva Rusiei.

Cerută de Uniunea Europeană, raţionalizarea resurselor energetice are la bază reducerea cu 15% a cantităţii de gaz faţă de iernile trecute.

Germania, una dintre cele mai vulnerabile ţări europene, urmată de Italia şi de unele ţări din Est, propune adoptarea unei soluţii comune pentru întreaga Uniune Europeană.

Cum abordează România această criză a energiei? PSD propune plafonarea preţului. PNL se opune. De aici o nouă dispută în coaliţia de guvernare. PSD îşi motivează propunerea dând exemple de măsuri de reglementare a pieţei de energie din Franţa şi Germania. Liberalizarea a amplificat criza energiei, prin urmare statul trebuie să intervină.

Plafonarea preţului propusă de PSD aplicându-se numai în cazul consumatorilor mici, măsura are un caracter politico-electoral. Acesta este şi motivul real pentru care PNL se opune.

S-a ajuns într-un punct în care partidul care propune culege şi roadele electorale. Cel puţin aşa se crede. De aici opoziţia PSD faţă de propunerea PNL de majorare a alocaţiilor pentru copii. La rândul său, PNL se opune măsurii propuse de PSD de majorare a pensiilor. Exemplele pot continua.

Deşi nu se prea văd dispute pe faţă între PNL şi PSD, confruntările se dau prin spate. Până la urmă, oricât de devastatoare ar fi crizele, interesele politice nu pot fi ignorate.

Situaţia energetică este, într-adevăr, dramatică. Pe lângă criza gazelor ruseşti a intervenit şi seceta. Apa râurilor, a fluviilor a scăzut astfel că deficitul de energie pe gaze nu poate fi suplinit de energia hidrografică.

Punând în acelaşi coş al nenorocirilor, pandemia, războiul, energia, iată că principalele partide de guvernare nu pot ajunge la un numitor comun. Le împiedică ideologiile, doctrinele sau doar interesele politicianiste? Având în vedere că se intră în linie dreaptă în precampaniile electorale pentru seria de alegeri din anul 2024 de acum înainte nu ne putem aştepta decât la dispute, confruntări, lovituri de imagine, lovituri sub centură aplicate adversarilor.

Trebuie să menţionăm că, deşi avem o coaliţie de guvernare, toate partidele aleargă pe culoare proprii. PNL are drept ţintă menţinerea pe primul loc în topul partidelor. PNL îşi propune să obţină un scor cât mai apropiat de al PSD, şi chiar mai mare. USR tinde spre piedestalul celei de a treia forţe politice, la concurenţă cu AUR.

UDMR nu concepe să scadă sub pragul electoral şi îşi fidelizează electoratul prin toate metodele. Partidele care au căzut sub pragul electoral la alegerile trecute, PMP, ALDE, dar şi Forţa Dreptei a lui Ludovic Orban, PNŢCD, se străduiesc să se organizeze de aşa manieră încât la alegerile din 2024 să ajungă în parlament, fie prin forţe proprii, fie prin alianţe electorale.

Viaţa publică nu poate fi redusă doar la măsurile anti-criză, la atitudinea faţă de războiul din Ucraina. Partidele îşi urmăresc scopurile, îşi pun în prim plan interesele proprii, încearcă prin metodele cunoscute să-şi consolideze bazinele electorale, să-şi apropie noi categorii socio-profesionale. Poate că la iarnă va scădea temperatura medie din instituţiile publice, poate că va fi raţionalizat consumul de energie, dar cu siguranţă temperatura electorală din sediile partidelor politice va creşte până aproape de punctul de fierbere.

Când lumea se schimbă, se schimbă şi percepţia publică faţă de partidele politice.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș