Cetățeni se mobilizează la nivel internațional cu Schiller Institute și International Peace Coalition/ Humanity for Peace pentru a face ca responsabilii politici să se poziționeze privind această propunere. Vă invităm să participați la efort. Mail: alexandra.bellea@gmail.com
Propunerea germană pentru negocieri de pace a fost
făcută în august 2023 de Peter Brandt, istoric și fiul fostului cancelar Willy
Brandt, Hajo Funke, profesor de științe politice la Freie Universität Berlin,
Harald Kujat, fost șef al Statului Major al Bundeswehr (2000-2002) și fost
președinte al Comitetului Militar al NATO (2002-2005), Horst Teltschik, fost
diplomat de rang înalt care a lucrat în cancelaria lui Helmut Kohl în momentul
căderii Cortinei de Fier, care a devenit ulterior președinte al Conferinței de
Securitate de la München.
Apărarea legitimă și urmărirea unei păci juste și
durabile nu sunt contradictorii.
De la începutul războiului de agresiune al Rusiei
din 24 februarie 2022, Ucraina duce un război legitim de apărare, în care sunt
în joc supraviețuirea sa ca stat, independența sa națională și securitatea sa.
Această afirmație este adevărată indiferent de situația democratică și la nivel
de stat de drept, de realitatea constituțională și, de asemenea, indiferent de
antecedentele mult mai complicate ale războiului și de fundalul politic global
la fel de complicat.
Cu toate acestea, legitimitatea autoapărării armate
pe baza articolului 51 din Carta ONU nu scutește guvernul de la Kiev și statele
care îl sprijină de obligația – nu în ultimul rând față de propriul popor – de
a se lăsa ghidați de rațiune, de a nu se deda sporirii violenței și a
distrugerii și de a promova politic eforturile pentru obținerea unei păci juste
și durabile. Chiar și în timpul războiului – și mai ales în timpul acestuia –
eforturile constante de a ajunge la o soluție diplomatică nu trebuie să se
scadă.
Acest lucru se aplică la fel de bine și statelor
implicate indirect, inclusiv Republicii Federale Germania, care este constrânsă
în mod special de imperativul de pace din Constituția sa. Mai mult, la 2 martie
2022, la câteva zile după începerea atacului rusesc, guvernul federal german a
fost de acord cu o rezoluție (1) prezentată de Ucraina și adoptată de Adunarea
Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin care se cerea o „soluționare
pașnică a conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina prin dialog politic, negocieri,
mediere și alte mijloace pașnice”. La 23 februarie 2023, o altă rezoluție a ONU
(2) a solicitat statelor membre și organizațiilor internaționale să „își
dubleze sprijinul pentru eforturile diplomatice în vederea obținerii unei păci
extinse, juste și durabile în Ucraina”. Acest angajament se aplică, de
asemenea, guvernului ucrainean, care continuă să respingă negocierile cu Rusia.
(3)
Până acum, Ucraina a rezistat războiului de
agresiune rusesc datorită sprijinului occidental amplu. Cu toate acestea,
deciziile privind cheltuielile necesare pentru ca războiul să continue
împotriva rațiunii și în ciuda caracterului irealizabil al obiectivelor
politice, nu trebuie să fie lăsate doar în sarcina guvernului ucrainean.
Intensificarea constantă a războiului a dus deja la un număr mare de victime
ucrainene, atât militare, cât și civile, precum și la distrugerea substanțială
a infrastructurii. Cu cât războiul va continua mai mult, cu atât numărul
victimelor și distrugerile din Ucraina vor crește și cu atât va fi mai dificil
să se ajungă la o pace negociată, justă și durabilă, care să asigure și
securitatea statelor care sprijină Ucraina. Există deja potențialul unei noi
escalade prin ofensivele previzibile ale forțelor rusești, în bătălia pentru
Odesa și prin conflictul care a izbucnit din nou în jurul exporturilor de
cereale ucrainene.
Începând cu 4 iunie 2023 forțele ucrainene au
încercat să străpungă pozițiile defensive rusești foarte bine dispuse și să
rupă podul terestru dintre Rusia și Crimeea pentru a izola forțele rusești de
centrul logistic din Crimeea. Forțele ucrainene pierd un număr mare de soldați
și echipament (occidental) în lupte, fără a obține până acum vreun succes de
amploare.
În cazul în care contraofensiva eșuează, este de
așteptat ca Ucraina să ceară ca soldați occidentali să urmeze după armele
occidentale, deoarece nici măcar livrările de arme occidentale planificate nu
pot compensa pierderile enorme de personal militar ucrainean. Rusia, pe de altă
parte, nu a desfășurat încă marea masă a trupelor sale active de luptă. Prin
urmare, se poate presupune că, după noi pierderi ucrainene în contraofensivă,
Rusia va trece la securizarea teritoriilor anexate pentru a atinge astfel
obiectivul „operațiunii militare speciale”.
Niciuna
dintre părți nu poate câștiga războiul
Este clar de ceva timp că nici Rusia, nici Ucraina
nu pot câștiga acest război, deoarece niciuna dintre ele nu va atinge
obiectivele politice pentru care luptă. Ucraina nu poate învinge Rusia din
punct de vedere militar, chiar și cu sprijinul occidental sub formă de arme și
muniții și de instruire a soldaților ucraineni. Nici măcar livrarea de „arme
miraculoase” (4), cerută de nespecialiști în repetate rânduri, nu va fi acel
„game changer”” sperat, care ar putea schimba situația strategică în favoarea
Ucrainei. În același timp, însă, crește riscul unei intensificări și mai mari,
care să ducă la un conflict militar între NATO și Rusia și la pericolul real al
unui război nuclear limitat la continentul european, deși SUA și Rusia doresc
să îl evite (5).
Această situație trebuie evitată. Este în interesul
Ucrainei să încerce să obțină o încetare a focului cât mai curând posibil, ceea
ce ar deschide ușa pentru negocieri de pace. Este, în egală măsură, în
interesul statelor europene care susțin necondiționat Ucraina, dar nu au o
strategie vizibilă. Iar din cauza uzurii tot mai mari a forțelor armate
ucrainene, crește riscul ca războiul din Ucraina să se transforme într-un
război european pentru Ucraina.
Ucraina sporește acest risc prin lansarea unui număr
tot mai mare de atacuri împotriva infrastructurii strategice a Rusiei cu
sprijinul Occidentului, cum ar fi cel împotriva bazei de importanță strategică
nucleară Engels de lângă Saratov din 26 decembrie 2022 sau a podului de la
Kerci.(6) Mai mult, Occidentul s-ar putea simți obligat să intervină în mod
activ pentru a preveni o înfrângere zdrobitoare a Ucrainei. Conștiința faptului
că acesta este un pericol real crește. (Daily Telegraph: „Ukraine and the West
are facing a devastating defeat.”) (7)
Este
posibil să se negocieze cu Putin?
Până în prezent nu există nicio dovadă că scopul
politic al „operațiunii militare speciale” ar fi de a cuceri și ocupa întreaga
Ucraină și că, ulterior, Rusia ar intenționa să atace statele NATO. Nu există
nici semne că Rusia și SUA ar face pregătiri pentru această eventualitate.
Totuși, din punct de vedere militar, nu se poate exclude complet posibilitatea
ca forțele ruse să aibă intenția de a cuceri zonele de la vest de Nipru,
deoarece nu au distrus încă podurile peste râu, deși ar fi fost în avantajul
lor în configurația actuală. Putin respinge cu fermitate faptul că ar urmări –
așa cum se pretinde adesea – obiectivul imperialist de refacere a Uniunii
Sovietice: „Cine nu duce dorul Uniunii Sovietice nu are inimă, cine o vrea înapoi
nu are creier”. (8)
Putin a fost dispus să negocieze cu Ucraina și, cu
siguranță, este încă dispus să negocieze, dar întotdeauna cu condiția ca și
cealaltă parte – partea americană, ucraineană și occidentală – să dorească să
negocieze. Putin s-a declarat de mai multe ori deschis privind acest subiect.
De exemplu, cu ocazia declarării mobilizării parțiale de la 21 septembrie 2022:
„Iată ce aș vrea să declar public pentru prima dată. După începerea operațiunii
militare speciale, în special după discuțiile de la Istanbul, reprezentanții
Kievului au exprimat un răspuns destul de pozitiv la propunerile noastre. […]
Dar o soluționare pașnică, în mod evident, nu convenea Occidentului, motiv
pentru care, după ce se ajunsese la anumite compromisuri, Kievului i s-a
ordonat, de fapt, să distrugă toate aceste acorduri”. (9)
De asemenea, la 30 septembrie 2022, în declarația
privind anexarea celor patru regiuni: „Facem apel la regimul de la Kiev să
înceteze imediat focul și toate ostilitățile; să pună capăt războiului pe care
l-a declanșat în 2014 și să se întoarcă la masa negocierilor. Suntem pregătiți
pentru acest lucru, așa cum am spus de mai multe ori” (10).
La 17 iunie 2023, Putin a declarat delegației
africane pentru pace: „Suntem deschiși la un dialog constructiv cu toți cei
care doresc pacea, bazat pe principiile justiției și luării în calcul a
intereselor legitime ale diferitelor părți”. (11)(12) Cu această ocazie, Putin
a arătat în mod demonstrativ o copie parafată a proiectului de tratat de la
negocierile de la Istanbul.
„Die Welt” a scris într-un editorial detaliat la 23
iunie 2023 că și presa rusă a vorbit despre negocieri; se poate presupune că
aceasta s-a petrecut cu aprobarea Kremlinului. Inițiativa africană a fost
preluată pe scară largă și comentată favorabil în presa rusă cu ocazia
summitului Rusia-Africa. Agenția de știri de stat, RIA, a publicat un
comentariu în care deplângea eșecul inițiativelor de pace anterioare.
Redactorul-șef Margarita Simonian, care solicitase anterior o acțiune mai dură din
partea armatei ruse, a pledat pentru o încetare a focului și o zonă
demilitarizată asigurată de forțele de menținere a păcii ale ONU. Ea a declarat
că ar fi corect să se pună capăt vărsării de sânge chiar acum. Ucrainenii ar
trebui apoi să voteze prin referendum la ce țară vor să aparțină. „Oare avem
nevoie de teritorii care nu vor să trăiască cu noi? Nu sunt sigură de asta.
Dintr-un anumit motiv, mi se pare că nici președintele nu are nevoie de ele”, a
declarat Simonian. (13)
Războiul ar fi putut fi evitat (14), dacă Occidentul
ar fi acceptat un statut de neutralitate pentru Ucraina – lucru pe care
Zelensky era inițial dispus să îl facă – dacă ar fi renunțat la apartenența la
NATO și ar fi aplicat acordul de la Minsk II privind drepturile minorităților pentru
populația rusofonă. S-ar fi putut încheia războiul la începutul lunii aprilie
2022 dacă Occidentul ar fi permis încheierea negocierilor de la Istanbul. Acum
responsabilitatea de a schimba macazul spre încetarea focului și negocieri de
pace se găsește din nou, și probabil pentru ultima oară, în mâinile
„Occidentului colectiv”, în special la SUA.
Trebuie
găsită o cale de ieșire din pericol
Rivalitățile imperiale, aroganța națională și
ignoranța au declanșat Primul Război Mondial, care a fost numit dezastrul
primordial al secolului XX. Războiul din Ucraina nu trebuie să devină
catastrofa primordială a secolului XXI! Europenizarea crescândă a conflictului
amenință să alunece într-un război major între Rusia și NATO, pe care niciuna
dintre părți nu îl dorește și, având în vedere amenințarea acută a unei
catastrofe nucleare într-un astfel de caz, nu are cum să-l dorească. Prin
urmare, este urgent necesar să se oprească escalada înainte ca ea să ia un
avânt propriu care să nu mai poată fi controlat politic.
Acum depinde de statele europene și de Uniunea
Europeană, a căror pondere politică globală este în mod constant redusă în și
prin război, să își îndrepte toate eforturile spre restabilirea unei păci
stabile pe continent și, astfel, să prevină un război european major. Pentru a
evita acest lucru este nevoie de angajamentul politicienilor europeni de
frunte, și anume al președintelui francez și al cancelarului german (15),
într-un efort comun și în coordonare cu președinții american și turc, cât încă
mai avem timp până la „punctul de neîntoarcere”, la care Jürgen Habermas s-a
referit în mod convingător.
Pacea
este posibilă – o cale de ieșire din pericol
Pozițiile părților beligerante:
Ucraina:
1.) Negocieri numai după retragerea trupelor rusești
de pe teritoriul ucrainean, respectiv după eliberarea tuturor teritoriilor
ocupate de Rusia.
2.) Obligația Rusiei de a suporta costurile de
reconstrucție.
3.) Condamnarea liderilor ruși responsabili de atac.
4.) Aderarea la NATO după încheierea războiului.
5.) Garanții de securitate din partea statelor
desemnate de Ucraina.
Rusia:
1.) Neutralitatea consolidată a Ucrainei – fără
aderare la NATO.
2.) Fără staționare a trupelor americane și a altor
trupe NATO pe teritoriul ucrainean.
3.) Recunoașterea regiunilor Lugansk, Donețk,
Zaporojie și Herson ca teritoriu rusesc.
4.) Limitarea forțelor armate ucrainene în general
și a fiecărui tip de arme.
5.) Negocieri cu SUA/NATO privind controlul
armamentului, în special în ceea ce privește mecanismele de verificare pentru
sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice/BMDS al NATO din Polonia și
România.
Ambele părți beligerante au stabilit condiții
prealabile pentru începerea negocierilor după retragerea Ucrainei din
acordurile de la Istanbul, iar președintele ucrainean a emis chiar un decret
care interzice negocierile. De asemenea, ambele părți au formulat cerințe
pentru concluziile negocierilor care sunt imposibil de îndeplinit în această
formă. Prin urmare, este esențial să se renunțe la toate precondițiile pentru
începerea negocierilor. Documentul de poziționare al Chinei oferă o abordare
rezonabilă. Acesta invită părțile să „reia discuțiile de pace […] reluarea
negocierilor”.
Statele Unite au un rol important de jucat în
inițierea negocierilor și ar trebui să facă presiuni asupra președintelui
ucrainean pentru a negocia. În plus, SUA (și NATO) trebuie să fie pregătite să
se angajeze în negocieri privind controlul armelor, inclusiv măsuri militare de
consolidare a încrederii.
Faza
I – încetarea focului
1.) Consiliul de Securitate al ONU adoptă, în
conformitate cu articolul 24 paragraful 1 din Carta ONU, în conformitate cu
responsabilitatea principală conferită de membrii săi pentru menținerea păcii
și securității internaționale, un plan și un calendar pentru încetarea focului
și pentru negocieri în vederea încheierii războiului din Ucraina și a
restabilirii păcii, stabilește o încetare generală și deplină a focului între
părțile beligerante, Rusia și Ucraina, cu efect din „ziua X”. Încetarea focului
va fi fără excepții și fără limitări sau aranjamente speciale, indiferent de
amplasarea forțelor armate și a sistemelor de armament adverse. Aceasta este
obligatorie și este pusă în aplicare în mod general și complet, încredințează
unui Înalt Comisar pentru pace și securitate în Ucraina responsabilitatea
politică pentru punerea în aplicare a calendarului și a programului, precum și
a tuturor măsurilor decise de Consiliul de Securitate al ONU referitor la acest
subiect, ia decizii privind desfășurarea unei forțe de menținere a păcii a
ONU(16), în conformitate cu capitolul VII din Carta ONU, însărcinată cu
respectarea și aplicarea încetării focului și a măsurilor de securitate și
militare convenite între părțile conflictului.
2.) Părțile implicate în conflict încetează toate
ostilitățile la data stabilită de Consiliul de Securitate al ONU („ziua X »).
3.) Începând cu această dată, nu se mai furnizează
arme și muniții Ucrainei. De asemenea, Rusia încetează să mai furnizeze arme și
muniții forțelor sale din teritoriile ocupate începând cu 24 februarie 2022 și
din Crimeea.
4.) Toate forțele străine neregulamentare,
consilierii militari și personalul de informații ale ambelor părți beligerante
sunt retrase de pe teritoriul ucrainean până în Ziua X +10.
Faza
II – Negocieri de pace
1.) Negocierile de pace încep în ziua X + 15, sub
președinția Secretarului General al ONU și/sau a Înaltului Comisar ONU pentru
Pace și Securitate în Ucraina, la sediul ONU din Geneva.
2.) Ambele părți la conflict își reafirmă hotărârea
de a purta negocieri cu intenția fermă de a pune capăt războiului și de a căuta
o soluționare pașnică și durabilă a tuturor problemelor în litigiu. Părțile vor
ține seama de scrisorile Rusiei către Statele Unite și NATO din 17 decembrie
2021, în măsura în care acestea sunt relevante pentru negocierile bilaterale,
și de documentul de poziționare al Ucrainei pentru negocieri din 29 martie
2022, și vor construi pe baza rezultatelor negocierilor de la Istanbul.
3.) Elemente ale unui acord negociat:
a) Părțile implicate în conflictnu se vor considera
pe viitor ca adversare și se vor angaja să revină la principiile securității
egale și indivizibile, se angajează să renunțe la amenințarea și la utilizarea
forței, se angajează să nu ia nicio măsură de pregătire a războiului împotriva
celeilalte părți, se angajează să dea dovadă de transparență în planificarea și
exercițiile lor militare și de o mai mare previzibilitate în acțiunile lor
militare și politice, acceptă desfășurarea unei forțe de menținere a păcii a ONU
pe teritoriul ucrainean într-o zonă cu o lățime de 50 km de la granița cu
Rusia, incluzând regiunile Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson în limitele lor
administrative, se angajează să rezolve toate disputele fără utilizarea forței
prin medierea Înaltului Comisar al ONU sau, dacă va fi necesar, a statelor
garante. Dreptul Ucrainei la autoapărare individuală și colectivă în temeiul
articolului 51 din Carta ONU nu ar fi afectat.
b) Rusiaîși retrage forțele armate de pe teritoriul
Ucrainei până la frontierele de la 23 februarie 2022, își retrage forțele
armate pe teritoriul său la nu mai puțin de 50 km de frontiera ucraineană
desfășurate în această zonă începând cu 24 februarie 2022.
c) Ucraina își retrage forțele sale armate dintr-o
zonă situată la cel puțin 50 km de frontiera rusă, inclusiv regiunile Lugansk,
Donețk, Zaporojie și Herson, declară statutul său de stat neutru drept
permanent și nu aderă la nicio alianță militară, inclusiv la Alianța
Nord-Atlantică. Suveranitatea, integritatea teritorială și independența statală
ale Ucrainei ar fi asigurate prin garanții corespunzătoare din partea puterilor
garante. (17) Garanțiile nu s-ar aplica Crimeii și regiunilor Lugansk, Donețk,
Zaporojie și Herson în cadrul fostelor lor frontiere administrative, renunță la
dezvoltarea, deținerea și desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său, nu
va permite desfășurarea permanentă sau temporară a forțelor armate ale unei
puteri străine sau a infrastructurii militare a acesteia pe teritoriul său, nu
va permite exerciții și manevre ale forțelor armate străine pe teritoriul său,va
pune în aplicare plafoanele convenite[18] pentru forțele armate ucrainene în
termen de doi ani.
d) Problemele legate de Crimeea și Sevastopol vor fi
negociate bilateral pe canale diplomatice în termen de 15 ani și rezolvate prin
renunțarea la forța militară.
e) Viitorul statut al regiunilor Donețk, Lugansk,
Zaporojie și Herson va urma să fie hotărât de comun acord în cadrul
negocierilor. Rusia va permite refugiaților să se întoarcă. În cazul în care
partenerii de negociere nu reușesc să ajungă la un acord în această privință,
Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Pace și Securitate în Ucraina va
organiza un referendum în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a
tratatului de pace, în cadrul căruia populația ar decide asupra viitorului
statut. Îndreptățiți să participe ar fi cetățenii ucraineni care erau rezidenți
în mod permanent în aceste regiuni la 31.12.2021. Rusia și Ucraina se angajează
să recunoască rezultatele referendumului și să le pună în aplicare în
legislațiile lor naționale respective până la sfârșitul anului în care a avut
loc referendumul. În ceea ce privește populația din regiunile care ar opta să
rămână în cadrul Ucrainei, guvernul ucrainean va încorpora în constituția sa
drepturile minorităților în conformitate cu standardele europene și le va pune
în aplicare până la sfârșitul anului în care a avut loc referendumul (în
conformitate cu Acordul Minsk II).
f) Statele garante, care sunt membre ale Uniunii
Europene, vor promova aderarea Ucrainei prin sprijinirea statului de drept și a
reformelor democratice.
g) Reconstrucția economiei și a infrastructurii
ucrainene va fi promovată prin intermediul unei conferințe internaționale a
donatorilor.
h) Ambele părți vor participa și vor sprijini în mod
constructiv o Conferință privind securitatea și cooperarea în Europa în
formatul CSCE, cu scopul de a stabili o ordine europeană de securitate și pace.
Conferința va avea loc în termen de un an de la intrarea în vigoare a Tratatului
de pace.
i)Tratatul va intra în vigoare imediat ce ambele
părți și cinci state garante vor fi semnat tratatul și, dacă necesar,
parlamentele acestor state îl vor fi aprobat, iar Ucraina își va fi înscris în
lege statutul de stat neutru, independent și nealiniat (fără a avea ca obiectiv
aderarea la NATO) prin modificarea constituției sale.(19)
k) Eventualele întârzieri nu justifică nici
încălcarea încetării focului, nici retragerea din acordurile încheiate până în
prezent.
Faza III – O ordine europeană de securitate și pace
Pe termen lung, numai o ordine de securitate și pace
europeană poate garanta securitatea și libertatea Ucrainei, în care Ucraina și
Rusia să-și aibă locul. O arhitectură europeană de securitate în care poziția
geostrategică a Ucrainei nu va mai juca un rol-cheie în rivalitatea geopolitică
dintre Statele Unite și Rusia. Modalitatea de a realiza acest lucru este o
conferință în formatul OSCE care să se bazeze pe progresele mari realizate în
„Carta de la Paris” care să o dezvolte în continuare, ținând cont de actualul
cadru strategic și de securitate.
Publicat: 28/8/20231
www.un.org/depts/german/gv-notsondert/a-es11-1.pdf
2 www.securitycouncilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B-6D27-4E9C-8CD3-CF6E4FF96FF9%7D/a_res_es_11_6.pdf
4. Politicienii germani, care nu înțeleg principiul
relației între scop și mijloace, cer din nou livrarea de rachete de croazieră
Taurus. https://www.faz.net/aktuell/politik/ukraine-liveticker-deutsche-politiker-fordern-lieferung-von-marschflugkoerpern-faz-19030454.html
5. Și apoi mai există întreaga chestiune: dacă
Ucraina pierde cu adevărat, să presupunem că armata ucraineană cedează […] și
ucrainenii sunt pe fugă. Din nou, nu spun că acest lucru se va întâmpla, dar
este o posibilitate. Ce va face NATO? Vom accepta situația în care Ucraina este
învinsă pe câmpul de luptă într-un mod serios de către ruși? Eu nu sunt atât de
sigur. Și ar fi posibil ca în aceste circumstanțe NATO să intre în luptă. Este
posibil ca polonezii să decidă că trebuie să intre singuri în luptă și, odată
ce polonezii vor intra în luptă în mod semnificativ, acest lucru ne-ar putea
aduce și pe noi în luptă, iar atunci vom avea un război al marilor puteri care
să implice Statele Unite pe de o parte și rușii pe de altă parte.
https://mate.substack.com/p/john-mearsheimer-ukraine-war-is-a?utm_source=substack&utm_medium=email
https://mate.substack.com/p/john-mearsheimer-ukraine-war-is-a?utm_source=substack&utm_medium=email
6. seymourhersh.substack.com/p/opera-buffa-in-ukraine
7. www.telegraph.co.uk/news/2023/07/18/ukraine-and-the-west-are-facing-a-devastating-defeat/
8. https://www.newyorker.com/news/q-and-a/why-john-mearsheimer-blames-the-us-for-the-crisis-in-ukraine
9. http://www.en.kremlin.ru/events/president/news/69390
10. http://www.en.kremlin.ru/events/president/news/69465
13. Editorialistul de la „Welt” scrie: „Putin
consideră în prezent că negocierile și încetarea focului sunt cea mai
avantajoasă opțiune. În orice caz, una mai bună decât să fie nevoit să decidă
singur câte dintre teritoriile cucerite poate păstra. Căci contraofensiva
Ucrainei avansează. Costurile războiului cresc și ele cu fiecare zi care trece
și sunt în detrimentul evoluțiilor din țară. Populația simte acest lucru, iar
Putin, care nu dorește tensiuni sociale în preajma alegerilor prezidențiale de
anul viitor, știe acest lucru.” Autorul concluzionează: „În cazul în care
negocierile dintre Ucraina și Rusia vor fi luate în serios la un moment dat –
de exemplu, pentru că contraofensiva ucraineană nu a dat rezultatele dorite –
nimic nu se va fi schimbat în conflict: Ucraina va avea nevoie de garanții de
securitate credibile din partea Occidentului pentru ca Rusia să nu invadeze din
nou Ucraina după încetarea focului.
Este cel puțin un semn că Kremlinul testează apele,
dar ar trebui să fie luat în seamă pentru că preia ceea ce inițiativa chineză a
subliniat dintotdeauna, și anume că negocierile de la Istanbul, care nu au fost
finalizate, ar trebui „reluate”. (Comparați planul de încetare a focului și de
pace al lui Harald Kujat, tipărit în Funke: „Ucraina. Negocierea este singura
cale spre pace”. Berlin 2023: pp. 100-104).
14. Jeffrey D. Sachs: „ In fact, the war was
provoked by the U.S. in ways that leading U.S. diplomats anticipated for
decades in the lead-up to the war, meaning that the war could have been avoided
and should now be stopped through negotiations.“ (https://consortiumnews.com/2023/05/24/the-war-in-ukraine-was-provoked/)
15. Președintele Biden la 31.05 2022 în NYT:„As
President Volodymyr Zelensky of Ukraine has said, ultimately this war „will
only definitively end through diplomacy.““ (https://www.nytimes.com/2022/05/31/opinion/biden-ukraine-strategy.html)
17. În documentul său de poziționare cu privire la
negocierile de la Istanbul din 29 martie 2022, Ucraina a numit următoarele
state ca fiind garantele sale preferate: Rusia, Marea Britanie, China, SUA,
Franța, Turcia, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel.
18. Pe baza textului tratatului, astfel cum este
anexat la textul parafat de la Istanbul și a limitelor sale enumerate.
19. Ucraina ar putea face ca intrarea în vigoare a
tratatului să depindă de un referendum la nivel național.
Preluare:
Comitetul
pentru pace / Traducere: Alexandra Bellea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu