de Gheorghe Pârja
După cum aminteam într-un precedent editorial, în
acest februarie îi voi dedica mai multe texte marelui scriitor Nicolae Breban,
născut în Baia Mare, la 1 februarie 1934. Deci a împlinit 90 de ani. Zilele
trecute, la sediul Reprezentanței Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România,
o parte bună dintre cei care alcătuiesc această formulă organizatorică s-au
întâlnit pentru a-i povesti biografia și a extrage înțelesuri din vasta lui
operă. Membri ai Uniunii Scriitorilor din România, cu o operă bine conturată,
comentată în presa literară prin cronici sincronizate cu valoarea creației, în
final fiind validați de un juriu competent.
În Maramureș sunt la ora actuală 27 de scriitori
laureați cu această nobilă condiție de creator. Este o cinstită recunoaștere
națională. Sunt autori cu operă matură, recunoscută în țară și străinătate.
Doresc a spune că membrii Uniunii Scriitorilor din România, Reprezentanța
Maramureș, privesc cu simpatie și curiozitate creatorii care s-au organizat în
alte forme de asociere. Spun asta pentru armonia autorilor din zonă. Deci ne-am
adunat sub sigiliul unui mare scriitor European, născut în Baia Mare. Mulți
dintre cei prezenți sunt prieteni cu Nicolae Breban, alții sunt buni
cunoscători ai operei lui. Mănoase referințe la profilul unuia dintre
scriitorii români care a construit un univers literar propriu complex.
Romancier, poet, eseist, dramaturg, om de cultură român contemporan, membru
titular al Academiei Române, un mare intelectual, care s-a simțit responsabil
pentru soarta poporului din care face parte, sfidând prostia, nemernicia și
nimicnicia.
Am deschis colocviul tocmai cu câteva pârghii
convingătoare pentru destinul istoric al românilor. Recent, într-un cadru
festiv, scriitorul a spus: ”Am fost prea umiliți, prea loviți, prea nebăgați în
seamă, noi, cei care visam odată să fim împreună de o parte și de alta a
Carpaților, la nord de Dunăre, noi, care, printr-un miracol, am păstrat acest
idiom latin, după latina vulgară, noi care eram uniți doar de felul în care
vorbeam. Vă dați seama de câtă luptă a fost nevoie ca să devenim lucizi și
mândri în cele câteva secole în care ne-am rupt de grafia și limba slavonă, de
grecii care ne-au stăpânit câteva secole, aici în sudul României, sau de
austro-ungarii noștri din Ardeal, sau de turcii, de tătarii și de rușii care năvăleau
peste satele, peste bisericile și peste copiii moldovenilor.”
Acesta este raportul marelui scriitor cu istoria
neamului său, cu locul nașterii, care este Maramureșul. Cei prezenți au
conturat personalitatea scriitorului cu elemente biografice și cu direcții
novatoare din bogata lui operă. Dar să-i iau pe rând. Criticul și istoricul
literar Săluc Horvat a evocat prietenia cu marele scriitor, povestind
întâmplări de la revista Nord Literar, la manifestările căreia a fost de multe
ori invitat. Și venea adesea cu prietenul lui, la fel de mare scriitor,
Augustin Buzura. Apoi scriitoarea Florica Bud ne-a spus despre prezența lui
Nicolae Breban la lansarea cărților ei la prestigioase târguri de carte.
Criticul literar Daniela Sitar-Tăut s-a referit la motivele epice brebaniene
analizate în lucrarea ei de doctorat. Cum este raportul dostoievskian
victimă-călău.
Criticul literar Cornel Munteanu, cu suplețe
ideatică, a analizat eseul de tip diagnostic în care Breban a excelat, dar și
felul în care autorul intră în pielea personajelor. Scriitorul Nicolae Weisz a
lărgit sfera de preocupări ale marelui scriitor cu referiri la activitatea de
scenarist și regizor. Poetul Gheorghe Mihai Bârlea a reconstituit câteva
întâmplări, petrecute în Maramureș, alături de Nicolae Breban. Adăugând și
izbânda revuistică numită Contemporanul – Ideea Europeană, pe care scriitorul o
conduce de peste trei decenii. Și prozatorul Ștefan Jurcă a îmbogățit panoplia
cu amintiri cu Nicolae Breban. Savuroase au fost experiențele de lectură din
opera scriitorului povestite de poeta Rodica Dragomir.
Cunoscuta traducătoare și scriitoare Ana Olos și-a
expus atitudinea mai analitică față de opera lui Breban. Același ton l-a
abordat și profesorul, scriitorul Florian Roatiș. Prețioase pentru istoria literaturii
române au fost mărturisirile prozatorului Nicolae Goja, despre legăturile
marelui scriitor cu localitatea Cicârlău. Unde familia Breban a avut vocația de
ctitor al bisericii din comună. Unde prozatorul a fost de multe ori, inclusiv
la celebrul Festival de literatură. Invitat la colocviul nostru a fost și
teologul, poetul George Nicoară, amintind de cele zece generații de preoți
greco-catolici care au întărit credința familiei Breban și a enoriașilor, prin
vreme. La colocviu a participat și doamna Dana Buzura-Gagniuc, actualul manager
al revistei de cultură Nord Literar.
A fost o întâlnire cu evocări memorabile ale
personalității academicianului-scriitor și aprecieri asupra operei lui. În
final, au fost sărbătoriți aniversar confrații Terezia Filip și Gheorghe Mihai
Bârlea, în interpretarea colegială a poetei Elena Cărăușan. Călătoria continuă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu