,,Huța! Huța! Cu căruța,
Du-mă, Murgule, fuguța!
Până la Cluj, în cetate
Și de-acolo mai departe!"...
(Catrenul bucuriei)
S-a trezit dimineața
în liniștea gândului netrist
umbra visului încă
își doarme tinerețea primăverii
pe cărarea luminii.
Am chemat ziua de Joi
- ultima zi,
din acest minunat făurar -
să îmi fie rugăciune și ocrotire
pe drumurile dorului
pus cunună peste veacuri...
,,Și mă duc și mai departe,
Până la Alba-n cetate
Și mă întorc înapoi,
Tot în astă zi de Joi!"...
Te-am ascultat șoaptă
și mi te-am țesut cu
rouă necălcată decât de
foșnetul vântului cules
din adierea unui Mărțișor.
Azi, bucuria își culege
zidirea albastră din culoarea
primăverii, iar tăcerea zorilor
împletește cuvintele pe firul
limpezimii de mir
,,Doamne, care-atât ne ocrotești,
Ne aperi și ne veghezi,
Las lucrul în grija Ta,
Știu că mă vei apăra!"...
Cu gândul la ce a fost și la ce va fi, făcând semnul Sfintei Cruci, am pornit! La întâlnire cu primăvara... la revederea cu frumusețea sufletelor unor prieteni dragi...
Mi-am așezat
liniștea rugăciunii
în brațele Tale
cu zâmbet, sărut și tăcere
clipele își culeg visele
iar căutările aleargă
înspre tine anotimp netulburat
înspre tine primăvară!
Doamne ajută!
Vasile BELE
Chiuzbaia, 29.02.2024
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu