La inteligență...

Inteligența

Cică inteligența ar reprezenta capacitatea de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior, iar pe omul „inteligent” îl descriem ca pe o persoană cu foarte bune abilităţi analitice, o capacitate superioară de abstractizare şi, nu de puţine ori, cu performanţe academice înalte.

Inteligenţa este o variabilă deseori asociată cu educaţia pe care o primim în şcoală, însă specialiştii mai consideră că această valoare este direct proporţională şi cu experienţa şi capacitatea unui individ de a se adapta din mers la realităţi ale vieţii.

Dintr-un anume punct de vedere, inteligența nu se poate defini să zicem... matematic, ca știință exactă a lucrurilor.

Iată un termen modern pe care-l folosim foarte des, INTELIGENȚA, dar nu prea știm ce înseamnă.

Deșteptăciunea ce-o mai fi? Nu cumva este și ea un pui de inteligență?

Despre deșteptăciune cartea ne spune că este facultatea de a înțelege ușor și profund fenomenele, lucrurile, o agerime a minții, într-un fel… inteligență. Faptă sau vorbă de om deștept ar mai însemna.

„-Deștept este, fă, copilul lui Bramburică, spunea o babă pe vârghina de la poartă despre copilul unui vecin! Ăsta nu pierde niciodată oile. Cioban o să ajungă…”

Despre inteligență tot omul vorbește fără a ști însă cu ce „se mănâncă…”.

Specialistul crede că oamenii inteligenţi sunt, de regulă, creativi, generoşi, recunoscători, umili şi atenţi, iar cei mai mulţi au ajuns la un nivel de înțelegere, nu de cunoaștere, mai ales prin prisma experiențelor și întrebărilor corect puse la un moment dat. Astfel, un om inteligent nu ar face niciodată următoarele lucruri:

-Nu ar lăsa greșelile trecutului să se interpună în prezent. „Oamenii Inteligenţi ştiu că succesul în viaţă nu este posibil fără greșeli și eșecuri. Cu toate acestea, oamenii inteligenți nu permit să fie afectaţi de greşelile din trecut, ei pur şi simplu iau aceste greşeli drept nişte lecţii de educație pentru a evolua”, afirmă psihologul Pleşea.

-Oamenii inteligenţi nu se concentrează pe părțile negative. „Oamenii inteligenți văd gândurile ca pe ceva palpabil. Dacă ai doar gânduri negative în minte, viața ta va fi la fel de negativă. Oamenii inteligenți știu că viața este mult mai bună când înveți să-ți folosești abilitățile de a visa, de a crea, de a construi, de a te mira şi, desigur, de a iubi”, consideră specialistul.

-Oamenii inteligenţi nu fug de probleme. „Că vrem, că nu vrem, inevitabil, toți am avut, avem și vom avea probleme. Sunt probleme legate de muncă, de bani, de familie, de sănătate etc. Oamenii inteligenţi dau piept cu aceste probleme și caută cele mai bune metode de rezolvare. Când cad, se ridică și merg mai departe. Au curajul să-și înfrunte temerile și să vadă în fiecare problemă șansa de a se perfecționa. Fiecare problemă devine astfel o situație de autotransformare”, crede Alexandru Pleşea.

-Oamenilor inteligenţi nu le pasă de părerile celor din jur. „Oamenii inteligenți nu lasă opiniile negative ale altor oameni să-i oprească din a trăi o viață fericită plină de succes și bucurie. Lumea este plină de oameni cinici, sceptici și hateri, dar oamenii isteți îi îndepărtează. Aceştia se înconjoară cu oameni inteligenți, care le împărtășesc valorile și interesele. Pe bună dreptate, se spune că dacă ești cea mai inteligentă persoană dintr-o cameră, înseamnă că nu ești în camera potrivită”, spune psihologul.

-Oamenii inteligenţi nu-și pierd timpul. „Oamenii inteligenți își dezvoltă obiceiuri productive, care îi ajută să lucreze mai repede și mai bine. Nu se lasă distrași de lucruri nesemnificative și de treburi inutile. Ei știu, de asemenea, că nu poți lucra tot timpul, creierul are nevoie de odihnă din când în când”, crede psihologul Alexandru Pleşea.

-Oamenii inteligenţi nu așteaptă rezultate imediate. „Oamenii inteligenţi sunt convinşi că aceia, care știu să aștepte, au parte de lucruri bune. Majoritatea oamenilor vor să obțină tot ceea ce-și doresc, exact atunci când formulează aceste dorințe. Oamenii inteligenţi ştiu că trebuie să muncească din greu pentru ceea ce-și doresc, iar rezultatele muncii lor vor fi vizibile după un timp, dar vor dăinui toată viaţa”, declară psihologul.

-Oamenii inteligenţi nu se concentrează pe ceea ce nu pot controla. În fiecare zi ne lovim de lucruri pe care nu le putem controla: trafic, oameni needucați etc. Oamenii inteligenţi sunt calmi în aceste situații pentru că știu că emoțiile negative le vor dăuna doar lor în aceste situații.

-Oamenii inteligenţi nu-și pierd timpul cu persoanele care-i descurajează. Oamenii inteligenţi au în jurul lor alți oameni inteligenți. Își găsesc timp pentru familie, pentru prieteni și cunoștințele cu care au aceleași viziuni și interese; realizează că n-ar fi benefic pentru ei să-și petreacă timpul cu persoanele negativiste.

-Oamenii inteligenţi nu sunt aroganți. Nu-i vei auzi lăudându-se cu inteligența lor; şi asta pentru că sunt, de obicei, timizi când vine vorba despre asta și nu simt nevoia să strige în gura mare cât sunt ei de deștepți. Nu se laudă cu reușitele și premiile pe care le-au obținut.

-Oamenii inteligenţi nu uită să mulțumească. „Arată recunoștință. Oamenii inteligenţi ştiu că lumea nu se învârte în jurul lor. Ei cred în puterea bunătății și știu că faptele bune li se vor întoarce într-o bună zi”, este de părere psihologul.

-„Oamenii cu înțelepciune transformă. Ei nu fug de ceva, ei transformă un lucru negativ într-unul pozitiv. Ei își asumă transformarea prin propriile lor forțe. Puterea unui om înțelept vine din înțelegere, nu din câți bani câștigă. Astfel, toți oamenii puternici vor înapoia mare parte din banii câștigați mediului social, în așa fel încât evoluția să-și urmeze cursul”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.

Deși nu s-au lămurit lucrurile cu și despre inteligența naturală, omul intelligent a descoperit inteligența artificială.

Ce este Inteligentă Artificială – cum funcţionează, tipuri, aplicabilitate pe piaţa muncii

Inteligenţa artificială (IA) reprezintă capacitatea sistemelor sau maşinilor de a imita cât mai fidel inteligenţa umană, pentru a rezolva probleme şi pentru a atinge obiective. Sistemele de Inteligenţă Artificială se adaptează, analizează date, prevăd viitoare acţiuni pe baza informaţiilor existente şi funcţionează autonom. Mai jos, poţi afla mai multe despre modul de funcţionare al Inteligenţei Artificiale, cum este folosită în viaţa de zi cu zi şi pe piaţa muncii, precum şi care sunt avantajele şi provocările pe care le aduce.

-Importanta Inteligenţei Artificiale

-Cum funcţionează Inteligenta Artificială

-Tipuri de Inteligenţă Artificială

-Aplicabilitatea în viaţa de zi cu zi

-Aplicabilitatea pe piaţa muncii

-Avantajele Inteligenţei Artificiale

-Provocările Inteligenţei Artificiale

Importanta Inteligenţei Artificiale

Inteligenţa artificială este cu mult mai importantă astăzi, faţă de momentul apariţiei sale, în urmă cu peste 50 de ani. În zilele noastre, puterea de calcul a crescut exponenţial, exista cantităţi enorme de date, iar algoritmii au dus la progrese majore în inteligenţa artificială a ultimilor ani.

Viteza şi gradul de adaptare fac din inteligenţa artificială un instrument care poate fi implementat indiferent de domeniu.

Dovezile succesului sau stau în productivitatea crescută din industrie, precum şi în avansul din domeniul medical.

Cum funcţionează Inteligenta Artificială

Inteligenţa artificială are un sistem de funcţionare asemănător omului. Învaţă lucruri noi, le aplică şi se adaptează în funcţie de condiţiile din jur. Mai jos sunt câteva elemente-cheie ale modului de funcţionare al inteligenţei artificiale:

Învăţarea maşinii (învăţarea din experienţă) – consta în învăţarea din informaţii şi experienţe, fără a fi programată în acest sens. Învăţarea maşinii se bazează pe algoritmi care analizează datele şi fac predicţii pe baza acestora. Acest aspect se afla la baza serviciilor de streaming, care îţi propun următorul film care ţi s-ar potrivi sau cea mai bună rută pentru serviciul de râde sharing. De asemenea, învăţarea maşinii este folosită în medicină, farmacie şi ştiinţe naturale, pentru a ajuta la diagnosticarea unor boli, la interpretarea investigaţiilor de imagistică şi în dezvoltarea cât mai rapidă a unor medicamente eficiente;

Învăţarea profundă (maşina care se auto-educă) – foloseşte elemente precum învăţarea maşinii, pentru a stabili reţele de informaţii care ajuta la procesarea rapidă a datelor. Aceste reţele imită reţeaua neuronală din creierul uman. Există mai multe nivele de reţea de informaţii, pentru a crea un singur rezultat. De exemplu, este nevoie de mai multe date şi reţele de comunicare, pentru a identifica o față umană în descoperirile arheologice. Recunoaşterea vorbirii, folosite în servicii precum știri, se foloseşte de învăţarea profundă;

Reţeaua neuronală (stabilirea de asociaţii) – aşa cum neuronii din creierul uman formează legături complexe de comunicare, aşa se întâmplă şi în cazul inteligenţei artificiale. În cazul IA, vorbim de milioane de reţele dispuse pe mai multe niveluri, care comunică între ele. De exemplu, dacă îi oferim unui sistem de IA 1.000 de poze cu pisici, va şti, după procesarea lor, să îţi spună că acolo este o pisică şi nu un câine;

Computaţia cognitivă (stabilirea de inferenţe din context) – reprezintă o altă componentă importantă a inteligenţei artificiale. Aceasta imită şi îmbunătăţeşte interacţiunile dintre oameni şi maşini. Are drept obiectiv recrearea modului de gândire uman într-un model de computer. Acest lucru se întâmplă prin înţelegerea limbajului uman şi a semnificaţiei din spatele cuvintelor, sunetelor şi imaginilor;

-Procesarea limbajului natural – permite computerelor să recunoască, să interpreteze şi să producă, la rândul lor, limbaj uman, cu scopul final de a-l recunoaşte fără efort;

-Viziunea computaţională (înţelegerea imaginilor) – foloseşte tehnici de învăţare profundă şi identificarea tiparelor, pentru a înţelege imaginile (inclusiv grafice, tabele, imagini existente în documente PDF, texte şi video). Această abilitate este deja folosită în unele spitale, pentru a facilita diagnosticarea bolnavilor şi pentru a evalua radiografiile pacienţilor.

Tipuri de Inteligenţă Artificială

În linii mari, inteligența artificială este de două tipuri: software şi încorporată. Inteligenţa artificială software include asistenţi virtuali, motoare de căutare, sisteme de recunoaştere facială şi vocală, precum şi programe informatice de analiză a imaginilor.

Inteligenţa artificială incorporată include roboţi, drone, maşini autonome şi internetul obiectelor.

Totodată, în funcţie de performanţă, puterea de procesare şi capacitatea de a realiza anumite sarcini, inteligenta artificială este de patru tipuri:

-Maşina reactivă – are o capacitate restrânsă de a realiza sarcini umane. Poate răspunde la anumite evenimente, însă nu se poate folosi de experienţele anterioare pentru a realiza sarcini. Maşinile reactive sunt considerate sisteme primitive de inteligenţă artificială;

-Memoria limitată – poate învăţa din experienţele anterioare, pentru a lua decizii. Aproape toate sistemele de IA intra în această categorie, folosind învăţarea maşinii şi învăţarea profundă, pentru a extrage informaţiile esenţiale din depozitele de date;

-Teoria minţii – este un domeniu în plină expansiune şi inovaţie. Reprezintă o formă avansată de inteligenţă artificială. Înţelege informaţiile şi oamenii prin analiza datelor, a nevoilor, credinţelor şi emoţiilor;

-Conştiinţa de sine – este una dintre tipurile de IA care există doar teoretic, în prezent. Are drept obiectiv imitarea cât mai fidelă a creierului uman. Se crede că vor trece câteva decenii, pentru a construi un sistem de acest fel. Poate recunoaşte, îşi poate aminti emoţii şi poate lua decizii. Două exemple de acest fel sunt inteligenta artificială generală (AGI) şi superinteligenţă artificială (AŞI). Experţii cred că ar putea face omul redundant.

Aplicabilitatea în viaţa de zi cu zi

Inteligenţa artificială este tot mai folosită, inclusiv în viaţa de zi cu zi. Mai jos sunt câteva dintre aplicaţiile sale, care ne fac viaţa mai uşoară:

Cumpărăturile şi publicitatea online – inteligenţa artificială este folosită pentru a-ţi oferi recomandări personalizate pe baza căutărilor şi achiziţiilor anterioare. De asemenea, dacă o persoană a cumpărat un smartphone, să spunem, algoritmul IA îi va sugera accesorii care se potrivesc, precum căşti, huse sau baterii externe. Dacă site-ul are încorporat un sistem de IA suficient de smart, poate oferi gadgeturi compatibile, extinderea garanţiei şi altele. O astfel de personalizare oferă potenţialilor clienţi produse de care chiar au nevoie;

Căutările pe internet – motoarele de căutare reprezintă o altă aplicaţie a inteligenţei artificiale. Acestea învaţă din datele introduse de utilizatori şi le oferă cele mai bune rezultate, adaptate nevoilor acestora;

Asistenţi personali digitali – aceştia sunt integraţi mai ales în smartphone-uri. Pot răspunde la întrebări, te ajuta să te organizezi şi oferă recomandări de tot felul;

Traducerile automate – există software-uri de traducere, orală şi scrisă, care folosesc IA pentru a face traduceri cât mai precise, îmbunătăţindu-le, pe baza feedback-ului. Un caz particular este cel al subtitrărilor automate de la unele videoclipuri;

Casele, oraşele şi infrastructurile inteligente – în cazul casei smart, termostatul se adaptează nevoilor, pentru a economisi energie. De asemenea, cei care proiectează oraşele inteligente doresc să reducă traficul şi poluarea;

Automobilele semi-autonome şi autonome – deja există senzori care detectează posibilele situaţiile periculoase, iar navigaţia se realizează, într-o măsură destul de mare, pe bază de inteligenţă artificială. Deşi încă la început, maşinile fără şofer se bazează şi ele pe IA. Algoritmii de învăţare profundă prezic obiectele din vecinătatea automobilului, iar sistemul colectează date radar, de la camerele de pe maşină, GPS şi servicii cloud, pentru a oferi o călătorie cât mai sigură. Unele maşini chiar vin echipate cu un sistem inteligent de parcare;

Securitatea cibernetică – sistemele de inteligenţă artificială contribuie la identificarea şi combaterea atacurilor cibernetice şi a altor ameninţări asupra securităţii informaţionale;

Reducerea dezinformării – există aplicaţii de inteligenţă artificială care pot extrage informaţiile false de pe site-urile sociale, caută anumite cuvinte alarmante şi verifică sursele;

Reţelele sociale – pe Facebook, sistemele de IA sunt folosite pentru a detecta detalii faciale şi pentru identificarea unor persoane în fotografii. Mai apoi, inteligenta artificială este utilizată pentru a adapta fotografiile şi paginile pe care le vezi la preferinţele tale.

De asemenea, platforma Twitter a implementat un sistem de inteligenţă artificială, prin care identifică limbajul terorist şi filtrează conturile problematice. Printr-un sistem de acest fel, au fost înlăturate peste 250.000 de conturi legate de organizaţii teroriste, majoritatea fiind operate de maşini inteligente.

Inteligenţa Artificială în resurse umane

Utilizarea inteligenţei artificiale pe piaţa muncii Încet-încet, inteligenta artificială transforma majoritatea industriilor. Mai jos sunt câteva exemple edificatoare:

Sănătatea – prin inteligenţă artificială, cercetătorii analizează volume uriaşe de date medicale, care îi ajută să realizeze noi descoperiri şi să inoveze diagnosticarea. Există, de exemplu, un program de inteligenţă artificială care poate să recunoască un atac de cord, în timpul apelului la numărul de urgenţă. Un alt exemplu, dezvoltat în parteneriat cu Uniunea Europeană, se ocupă de căutarea unor informaţii medicale relevante în texte, în mai multe limbi de circulaţie europeană. Implementarea de boţi în domeniul medical a ajutat la eficientizarea sănătăţii şi le permite specialiştilor să ofere asistenţă la momentul potrivit;

Transportul – sistemul de inteligenţă artificială prin conducerea autonomă ajută la reducerea frecării roţilor, creşte viteza şi productivitatea traficului feroviar. Optimizarea proceselor fluidizează traficul aerian. Astfel, se oferă un sistem de organizare a navigării, o planificare a rutelor şi o asigurare că fiecare componentă a avionului funcţionează eficient;

Manufactura – inteligenţa artificială este implicată în folosirea roboţilor în fabrici, în optimizarea vânzărilor, precum şi în folosirea eficientă a resurselor. Un proiect cofinanţat de Uniunea Europeană foloseşte sisteme de realitate augmentată, pentru a creşte satisfacţia profesională în cadrul fabricilor inteligente;

Sistemul financiar-bancar – sistemul de inteligenţă artificială este folosit în tranzacţiile financiare şi pentru a înlesni numeroase activităţi din cadrul unei bănci. De asemenea, sistemele de IA sunt folosite pentru a înlătura suspiciunile de tranzacţii financiare ilicite. Mai mult, exista software-uri speciale, care stabilesc legături între folosirea de carduri bancare şi diverşi parametri, precum zonă geografică;

Agricultura – prin inteligenţă artificială, se doreşte reducerea folosirii de îngrăşăminte chimice, de pesticide şi de irigaţii excesive. Folosirea roboţilor va reduce plantele dăunătoare şi, astfel, se va elimina necesitatea de a folosi erbicide. Există inclusiv la nivel european ferme care folosesc inteligența artificială, pentru a monitoriza calitatea solului, temperatura, mişcarea vântului şi cantitatea de hrană necesară fiecărui animal. IA poate fi folosită pentru a îmbunătăţi calitatea recoltelor. Astfel, folosindu-se de munţii de date existenţi, se pot modifica genetic seminţe, pentru a rezista mai bine unor condiţii de mediu potrivnice;

Educaţia – tehnologia şi IA fac învăţarea din ce în ce mai uşoară. Elevii nu mai sunt nevoiţi să meargă la bibliotecă şi să caute ore în şir, pentru a găsi informaţiile dorite. Totul este la câteva click-uri distanță. La acestea se adaugă tabla inteligentă, software-urile de comunicare între părinţi şi profesori, precum şi programele care asistă elevii şi studenţii cu diferite dizabilităţi motorii sau cognitive;

Administraţia şi serviciile publice – având la dispoziţie o cantitate imensă de date, sistemele de inteligenţă artificială recunosc tiparele, oferă avertizări timpurii cu privire la dezastrele naturale şi sugerează modalităţi de atenuare a efectelor devastatoare;

Resursele umane (HR) – inteligenţa artificială este folosită cu succes şi în domeniul resurselor umane. Prin IA se automatizează sarcinile repetitive, deoarece sistemul poate fi antrenat să înveţe din procesele şi paşii anteriori. Inteligenţa artificială poate fi utilizată pentru a înlesni recrutarea, în salarizarea şi administrarea personalului, precum şi în procese ce ţin de evoluţia angajatului, respectiv comunicarea internă, evaluarea performanței şi trainingurile;

Industria de gaming – boţii îţi vin în ajutor atunci când vrei să te joci, iar detaliile şi grafica sunt posibile datorită IA.

Avantajele Inteligenţei Artificiale

Inteligenţa artificială aduce cu sine numeroase avantaje. Mai jos sunt cele mai importante dintre ele:

-Luarea deciziilor – tehnologia IA realizează trenduri, dezvoltă o modalitate unitară de a privi datele şi ia în calcul incertitudinile, pentru a putea lua cele mai bune decizii;

-Îmbunătăţirea experienţei clienţilor – soluţiile care folosesc inteligența artificială pot răspunde mai repede şi mai eficient doleanţelor clienţilor. Chatboții care îmbină inteligența artificială cu limbajul natural pot genera mesaje personalizate ce îi vor ajuta pe clienţi să ia cele mai bune decizii. Astfel de unelte reduc din sarcinile angajaţilor responsabili pe partea de Customer Service, aspect ce creşte productivitatea;

Data analysis – învăţarea maşinii este esenţială pentru a analiza cantităţi mari de informaţii, într-un mod cât mai inteligent. Prin analiza evenimentelor şi a informaţiilor trecute şi prezente se pot genera modele pentru viitor şi algoritmi care să proceseze datele, pentru a oferi scenarii pentru viitor. Mai mult, capacitatea avansată a IA grăbeşte procesul de analiză a datelor, în vederea documentarii şi a dezvoltării unui plan de acţiune;

Rezolvarea problemelor complexe – avansarea sistemelor de IA de la învăţarea maşinii la învăţarea profundă a creat mecanisme pentru că inteligenţă artificială să fie capabilă să rezolve probleme complexe. De la detectarea fraudelor bancare la personalizarea relaţiilor cu clienţii, diagnosticarea medicală şi previziunea meteo, IA ajuta afacerile din toate domeniile să găsească soluţiile potrivite pentru a soluţiona provocările. O eficienţă mai mare în soluţionarea problemelor complexe înseamnă creşterea productivităţii şi reducerea cheltuielilor;

Automatizarea – este un beneficiu remarcabil, de la transporturi şi manufactura până la industria serviciilor şi a comunicaţiilor. Automatizarea creşte productivitatea şi permite folosirea eficientă a materiei prime, îmbunătăţeşte calitatea produselor finale, reduce riscul de accidentare etc. De asemenea, prin automatizare se pot elibera timp şi resurse ce pot fi folosite mai bine;

Realizarea sarcinilor repetitive care consumă mult timp – astfel, se evita monotonia şi se creşte productivitatea angajaţilor. Automatizarea poate înlesni comunicarea între diverse departamente şi poate imita acţiunile umane în sistemele digitale din HR, IT, marketing sau vânzări;

Minimizarea erorilor – un alt avantaj major al folosirii de IA este reducerea erorilor manuale. Folosirea instrumentelor de inteligenţă artificială în introducerea datelor şi procesarea unor informaţii eficientizează procesele digitale. Acest aspect este cu atât mai important în cazul firmelor care nu îşi permit să facă erori.

Provocările Inteligenţei Artificiale

Impactul inteligenţei artificiale a fost imens în ultimii ani, iar experţii spun că acest fenomen va aduce în economia globală 15,7 mii de miliarde de dolari, până în 2030. În cadrul companiilor, folosirea de IA poate creşte productivitatea cu până la 40%, iar datele arată că numărul startup-urilor din domeniul inteligenţei artificiale a crescut de 14 ori, din 2000. Totuşi, în ciuda acestor cifre optimiste, exist şi o serie de provocări care vor trebui soluţionate în anii ce urmează. Acestea includ:

Încrederea redusă – un motiv important este necunoscutul legat de modelele prevăzute de programele de IA. Pentru oamenii de rând, este dificil de înţeles cum introducerea unui set de date poate oferi soluţii posibile pentru probleme diverse. Multă lume nu ştie de existenţa inteligenţei artificiale şi cum este integrată în smartphone, smart TV, interacţiunile bancare etc.;

Cunoştinţele limitate – deşi putem folosi IA pe plan larg, în majoritatea domeniilor, cunoştinţele încă sunt în stadiu incipient. La acestea au acces pasionaţii de tehnologie, studenţii şi cercetătorii;

Securitatea şi aspectele legate de data privacy – existe miliarde de biţi de date produse în fiecare zi, iar IA se bazează pe acest lucru, pentru a genera soluţii şi previziuni. Însă, există şi riscul ca aceste informaţii să nu fie folosite în cele mai bune scopuri. De exemplu, un serviciu medical care oferă ajutor unui milion de oameni dintr-un oraş suferă un atac cibernetic, iar datele utilizatorilor ajung în mâinile celor din dark web.

Aceste informaţii pot include date despre boli, istoricul medical, informaţii personale etc. Vorbim despre un caz restrâns, însă, dacă lărgim exemplul la nivelul întregii planete, daunele ar putea fi copleşitoare. Cu depozite uriaşe de date în orice domeniu, este aproape imposibil să nu existe pierderi sau furturi de date. Unele companii au început deja să dezvolte soluţii, pentru a împiedica transmiterea de date;

Problema părtinirii (bias) – natura bună sau mai puţin bună a sistemului de IA depinde de cantitatea şi calitatea datelor. În general, informaţiile depind de un număr limitat de oameni cu lucruri în comun, precum etnicitatea, religia, genul şi comunitatea. Schimbarea poate veni din definirea unor algoritmi care să ajute la detectarea unor probleme de acest fel;

Investiţiile – o altă provocare se referă la faptul că nu toate afacerile îşi permit să investească într-un sistem de IA;

Apariţia unor erori – nicio tehnologie nu este perfectă. Atunci când apare o eroare într-un sistem complex de inteligenţă artificială, poate fi dificil de stabilit de unde a apărut problema. Pe de altă parte, atunci când sarcinile sunt realizate de oameni, punctul de început al erorii poate fi detectat. Un caz nefericit al erorilor IA este cel al unei maşini autonome, care a provocat accidentarea unui pieton.

Este necesară Inteligențe Artificială?

Pentru bunul mers al omenirii putem spune că DA!

Ce facem însă cu IA când intră pe mâna oamenilor răi, care pot face foarte mult rău omenirii? Este ea selectivă? Realitatea ne spune că nu. Poate fi folosită de oamenii „buni”, dar și de cei „răi”.

În vremea copilăriei, a Școlii Generale din Țepeștiul anilor 1958-1966, mulți dascăli susținători ai sistemului socialist ne spuneau despre capitalism că este o formă rea a unei mari (de fapt) părți a Globului. Ne spuneau acei profesori despre capitalism că este feroce, că datorită unei industrializări computerizate vor fi dați afară oameni de la serviciu, că vor deveni șomeri, că locul oamenilor vor fi luați de roboți și altele. Într-un fel ne vorbeau despre Inteligența Artificială.

Societatea de azi gustă din plin din „modernismul occidental” al „capitalismului sălbatic”, participă activ la parte rea a IA, ajutoarele sociale atenuând din plin șomajul ultradezvoltat.

Dacă nu s-ar fi descoperit curentul electric, despre ce fel de inteligență am putea vorbi acum?

Da și la lumina candelelor, a opaițurilor sau a lumânărilor s-ar fi putut scrie, dar unde am fi ajuns în acea stare de început?

Câți s-au întrebat când au apăsat pe soneria de la parterul blocului ca cel de-acasă să apese pe un buton, să-i dea drumul în interior, fie la miezul nopții, fie la prânzu-ăl mare, sau noaptea când merge la baie, apasă pe un buton și i se face lumină la „locul faptei”, repet, fie-n miezul nopții, fie-n miezul zilei, câți s-au gândit că-n orice moment un om lucrează la producerea curentului electric să ofere confort tuturor?

Ar fi mai existat televizoare care să ne educe, telefoane care să ne apropie, ori nelipsitele tablete fără curentul electric cel sfânt? Să zicem că ar fi existat, că divinitatea ni le-ar fi adus, dar ce făceam cu ele?

Tot cu curent electric funcționează și acestea, chiar dacă este curent continuu stocat într-o baterie, dar care și ea se descarcă fiindu-i necesară o încărcare de la o priză.

Are vreun rol curentul electric în dezvoltarea inteligenței? Te-ai fi putut naște cu această inteligență, fie și cea artificială, dacă nu era curentul electric?

Este foarte important, inteligent ceea ce faci, dar este foarte important și ceea ce nu faci... uneori chiar decisiv... dacă ești inteligent.

Și totuși o enigmă, este a mea, de fapt… o întrebare:

Cât s-ar fi descurcat inteligența fără curentul electric?

Mă, ce inteligent sunt, mă!

PUIU RĂDUCAN

05102024-B. Olănești