Compania INDA Craiova – o punte între înalta tehnologie și puterea creatoare a minții umane

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

 

„Inteligența este abilitatea de a te adapta schimbării.” (Stephen Hawking)

 

Cuprins

1. Reperele normalității și ale mecenatului modern

2. Avangarda tehnică: De la camioanele electrice din SUA la locomotivele pe baterii din România

3. Profilul unui constructor: Muncă, realism economic și continuitate profesională

4. Paradoxul achizițiilor publice și datoria apărării industriei autohtone

5. Ocrotirea elitelor tinere ca datorie națională

6. Mecenatul cultural: Sprijin pentru cercetarea și cunoașterea umană

 

1. Reperele normalității și ale mecenatului modern

 

„Toată ştiinţa nu-i decât rafinarea gândirii de zi cu zi.” (Albert Einstein)

 

Într-o epocă marcată de transformări rapide, societatea românească are nevoie, mai mult ca oricând, de repere sigure.

Aceste repere nu se nasc din abstract, ci din faptele unor oameni și ale unor instituții care înțeleg că progresul tehnic și economic trebuie dublat de o profundă dimensiune etică și culturală.

Pe pământ oltean, companii de prestigiu precum INDA Craiova și SOFTRONIC Craiova reprezintă adevărate bastioane ale normalității și ale profesionalismului în ingineria românească, demonstrând totodată un rol activ în sprijinirea comunității prin mecenat modern.

Povestea companiei INDA a început în vara anului 1991, când un grup de ingineri de elită a decis să pună bazele unei unități de cercetare și dezvoltare într-un domeniu de o complexitate ridicată: electronica de putere și sistemele de control bazate pe microcontrolere.

De peste trei decenii, la Craiova se proiectează și se fabrică sisteme de propulsie electrică și echipamente printre cele mai performante din lume, care pun în mișcare sau deservesc vehiculele feroviare și urbane ale României – de la locomotive, până la tramvaie și troleibuze.

Într-o perioadă în care industria națională a trecut prin restructurări dureroase, INDA Craiova a demonstrat rezistență, refuzând să abdice de la standardele de înaltă performanță tehnică.

 

2. Avangarda tehnică:

De la camioanele electrice din SUA la locomotivele pe baterii din România

 

„A face cu ușurință ceea ce e greu altuia, iată talentul;

a face ce e imposibil talentului, iată geniul.” (Henri-Frédéric Amiel)

 

Pentru a înțelege dimensiunea activității INDA Craiova, trebuie privit în adâncul laboratoarelor sale de cercetare și proiectare, specializate în electronica de putere și unitățile de comandă cu microcontrolere.

Produsele lor de bază reprezintă „creierul” și „inima” vehiculelor feroviare și ale mijloacelor de transport în comun.

Inovațiile la INDA nu reprezintă un concept recent, ci un parcurs solid, cu rădăcini adânci de peste trei decenii, din care amintim câteva dintre cele mai recente realizări:

2.1. Pionierat în Statele Unite (din anul 2010): În colaborare cu prestigiosul Center for Automotive Research (CAR) – entitate de referință ce dezvoltă industria auto din SUA –, INDA a dezvoltat sisteme de propulsie full electric, pe baterii Li-Ion, pentru camioanele de autostradă și de curte Class 8, destinate Portului din Los Angeles.

2.2. Locomotivele electrice pe baterii (din anul 2015): INDA a început dezvoltarea acestor tehnologii ecologice în parteneriat cu firma România Euro Est, implementând primele soluții la combinatul siderurgic din Galați (fostul ArcelorMittal).

2.3. Continuitatea prin PNRR în colaborare cu SCRL Brașov: Astăzi, această experiență se concretizează prin producția a încă 20 de locomotive electrice pe baterii, realizate împreună cu SCRL Brașov, având ca beneficiar final CFR Călători.

Standardele înalte de proiectare au propulsat firma, de-a lungul deceniilor, în colaborări de prestigiu cu coloși ai industriei mondiale, precum fostul gigant american General Motors Electro-Motive Division (GM) – actualmente Caterpillar – sau Alstom Transport, în beneficiul CFR Călători și al Metrorex.

 

3. Profilul unui constructor:

Muncă, realism economic și continuitate profesională

 

„Valoarea unui om se măsoară după ceea ce lasă în urma lui,

după lumina pe care o aprinde în mințile celorlalți.” (N. Grigorie Lăcrița)

 

În spatele acestui parcurs tehnologic se află o conducere stabilă, reprezentată de proprietarul firmei, inginerul Mihai Rădulescu.

Într-un mediu economic în care adesea se caută succesul financiar facil, abordarea sa demonstrează că sustenabilitatea izvorăște din rigoarea științifică, bunul-simț și o muncă neobosită.

Cu un realism profund, specific inginerilor de structură, managementul INDA recunoaște că drumul inovației în România este presărat cu suișuri și coborâșuri dure, compania încheind în pierdere 7 din ultimii 10 ani – un sacrificiu financiar asumat conștient pentru menținerea cercetării autohtone în funcțiune.

„Că ai căzut nu are nicio importanță, deoarece numai modul în care te ridici contează.” (Nelson Mandela)

Inginerul Mihai Rădulescu respinge etichetele elogioase, afirmând cu tărie că miza actuală a industriei românești nu este neapărat apărarea unei genialități excepționale, ci restaurarea și apărarea normalității.

Această pasiune pentru inginerie și respectul pentru lucrul bine făcut reprezintă o tradiție de familie.

Moștenită de la tatăl său, această flacără a excelenței tehnice a fost transmisă mai departe către colegii de echipă, printre care se numără, de ani buni, și fiica sa.

„Prin familie viața individului se eternizează. Precum se cufunda în trecut prin strămoșii săi, așa ia în stăpânire viitorul prin descendenții săi.” (Athanase Paul Doumer)

Asistăm astfel la o continuitate de excepție a spiritului tehnic românesc, în care trei generații succesive își pun amprenta pe destinul profesional al unei părți din comunitatea olteană.

 

4. Paradoxul achizițiilor publice

și datoria apărării industriei autohtone

 

„România lucrului bine făcut: bogaţii te învaţă cum să accepți foamea,

trădătorii cum să-ţi iubeşti ţara şi hoţii cum să fii cinstit!” (N. Grigorie Lăcrița)

 

Dezvoltarea unităților de cercetare și producție autohtone, precum INDA sau SOFTRONIC, scoate în evidență un paradox structural greu de înțeles.

În timp ce inginerii români posedă competența de a proiecta și materializa produse la nivelul tehnicii de vârf mondiale, statul român se manifestă adesea cu indiferență birocratică, printr-o fiscalitate sufocantă și mecanisme legislative care nu protejează capitalul autohton.

Statul care își asfixiază fiscal constructorii și își ignoră legislativ elitele comite un act de auto-sabotaj economic: își alungă propria inteligență pentru a deveni clientul de lux al tehnologiei străine.

O dovadă a acestei miopii strategice se regăsește în domeniul achizițiilor publice. România ajunge uneori să cumpere din import echipamente feroviare sau urbane cu mult sub nivelul tehnic al celor care pot fi realizate în țară.

Preferăm să exportăm capital și să subvenționăm industriile altor state, în loc să credităm valoarea adăugată generată acasă.

Abandonarea inteligenței industriale locale reprezintă o lovitură grea aplicată cercetării naționale.

În timp ce demolatorii industriei aduc prejudicii grave țării, companiile care luptă să mențină producția funcțională la Craiova demonstrează o reziliență excepțională într-o piață măcinată de decizii păguboase pentru destinul industrial al României.

 

5. Ocrotirea elitelor tinere ca datorie națională

 

„Noi n-avem nici resurse naturale, nici putere militară. N-avem decât o singură resursă: capacitatea de invenţie a creierilor noştri. Ea este nelimitată. Şi trebuie să ne-o manifestăm. Trebuie să educăm, să specializăm, să echipăm. Această putere a minţii, prin forţa lucrurilor, va deveni, într-un viitor apropiat, bunul comun cel mai preţios, cel mai creator al întregii omeniri.” (Toshiwo Doko)

 

Apărarea normalității și a bunului-simț în economie reprezintă fundamentul pe care putem, ulterior, să ocrotim și să valorificăm genialitatea noilor generații.

Potențialul intelectual remarcabil al tinerilor români a fost confirmat magistral la Campionatul Mondial de Robotică din Houston, SUA (FIRST Tech Challenge), unde liceenii noștri au ocupat integral primele patru locuri din lume prin echipele: Velocity din Brăila, Heart of RoBots din Buzău, Quantum Robotics din București și AI Citizens din Focșani.

Cu toate acestea, autoritățile asistă cu pasivitate la acest miracol.

Să ai cel mai fertil teren intelectual din lume, dar să refuzi să-i pui la dispoziție laboratoare și bugete, înseamnă să-ți condamni țara la statutul de colonie tehnologică. Statul român recoltează aplauze de pe urma succesele tinerilor, dar lasă rodul minții lor să fie cules definitiv de economiile occidentale.

Fără laboratoare dotate, fără bugete consistente pentru inovare și fără un cadru legislativ coerent care să lege universitățile și liceele de companiile private de înaltă tehnologie, acești copii eminenți sunt împinși iremediabil spre exodul de competență (pierderea materiei cenușii).

Este imperativ ca diplomația economică și decidenții politici să își schimbe paradigma, sprijinind nucleele industriale autohtone care au capacitatea și dorința de a le oferi acestor tineri infrastructura necesară pentru a crea aici, acasă, în România.

 

6. Mecenatul cultural:

Sprijin pentru cercetarea și cunoașterea umană

 

„Inteligenţa singură fără inteligenţa inimii este doar o simplă logică

şi nu e mare lucru de ea.” (Marc Levy)

 

Dincolo de activitatea industrială strictă, managementul INDA Craiova a înțeles importanța deosebită a susținerii culturii scrise și a muncii academice.

Deși conducerea companiei privește cu un realism critic și prudent fenomenul digitalizării globale și evoluția Inteligenței Artificiale – asociind digitalizarea extremă cu riscurile spionajului industrial, iar IA cu potențiale derapaje etice ale viitorului –, respectul pentru efortul de cercetare a rămas o prioritate de neclintit.

Din dorința de a sprijini diseminarea cunoașterii teoretice și analizarea acestor instrumente digitale inevitabile, implicarea financiară discretă a companiei INDA Craiova a făcut posibilă editarea și publicarea a două lucrări de sinteză fundamentale:

1. „Dicționarul Inteligenței Artificiale și al Civilizației Digitale”

2. „Inteligența Artificială pe înțelesul tuturor”

Prin sprijinirea publicării unor cărți de utilitate publică, echipa și conducerea INDA Craiova oferă o dovadă de generozitate culturală autentică.

Ei demonstrează că se pot face afaceri la un nivel tehnologic înalt, păstrând în același timp un atașament profund față de valorile culturii, ale științei și ale comunității românești, contribuind direct la protejarea viitorului intelectual al întregii societăți.

 

 

Bibliografie

 

1. Documentație tehnică și surse oficiale de patrimoniu industrial

Website-ul Oficial INDA Craiova – „Prezentarea instituției de cercetare și dezvoltare în domeniul electronicii de putere și al echipamentelor de control bazate pe microcontrolere”. Detalii privind sistemele de propulsie electrică pentru locomotive, tramvaie și troleibuze.

INDA Craiova – Echipamente pentru Tracțiune Electrică Feroviară – Specificații tehnice privind convertoarele de tracțiune în tehnică IGBT (puteri între 400 kVA și 1250 kVA) utilizate pentru modernizarea locomotivelor.

Portofoliul de Beneficiari și Parteneriate INDA – Istoricul colaborărilor cu CFR Călători, SCRL Brașov, România Euro Est (Galați), Metrorex, Caterpillar (fost General Motors EMD), Alstom Transport și Center for Automotive Research (Ohio State University, SUA).

2. Articole jurnalistice și analize economice de specialitate

Club Feroviar – „INDA Craiova scoate noxele din reviziile de vagoane. Proiecte verzi prin PNRR”, autor Adrian Bărbulescu. Analiză a proiectelor ecologice (instalații pentru încălzirea trenurilor și locomotive pe baterii).

Revista Electricianul – „INDA SRL din Craiova, pionier al electromobilității în România”. Studiu de caz privind leadership-ul în dezvoltarea sistemelor de propulsie full electric pentru camioane clasa 8 în SUA și proiectele feroviare naționale.

3. Lucrări de utilitate publică și cultură digitală

Lăcrița, N. Grigorie (Conf. univ. dr.) – „Dicționarul Inteligenței Artificiale și al Civilizației Digitale”. Lucrare de sinteză realizată cu sprijinul cultural al companiei INDA Craiova.

Lăcrița, N. Grigorie (Conf. univ. dr.) – „Inteligența Artificială pe înțelesul tuturor”. Volum de analiză realizat sub patronajul de mecenat al companiei INDA Craiova.