Mariana Bendou, Vasile Rușeți, Corobăile Gorjului, Editura PIM, Iași, 2026.
Volumul
Corobăile Gorjului, semnat de Mariana Bendou și Vasile Rușeți, reprezintă una
dintre cele mai consistente monografii locale apărute în ultimii ani,
înscriindu-se în tradiția cercetărilor dedicate satului românesc ca spațiu al
memoriei colective și al identității naționale. Publicată la Editura PIM (Iași,
2026), lucrarea este structurată în cinci mari părți, reunind informații
istorice, geografice, etnografice, sociologice și culturale despre satul
Corobăi, comuna Drăgotești, județul Gorj.
Pentru mine,
lectura volumului are și o dimensiune afectivă, întrucât exemplarul poartă
dedicația autorilor:„Domnului Alexandru Florin Țene, cu aleasă prețuire și
cu sincere urări de bine, Mariana Bendou și Vasile Rușeți, iulie 2026.”Această
dedicație exprimă respectul reciproc dintre oameni ai culturii preocupați de
recuperarea memoriei spirituale românești.
De la primele
pagini se observă că autorii nu urmăresc doar redactarea unei simple istorii
locale, ci construirea unei enciclopedii a satului, în care trecutul și
prezentul coexistă firesc.
Partea
introductivă oferă coordonatele geografice, evoluția administrativă și
statistică a localității. Sunt analizate modificările demografice, structura
ocupațională, activitatea economică și perspectivele dezvoltării comunității.
Informațiile sunt prezentate riguros, prin tabele și date statistice, ceea ce
conferă lucrării valoare documentară.
Remarcabil este
faptul că autorii nu idealizează satul. Ei discută deschis fenomenul
depopulării, migrația forței de muncă și transformările economice produse după
1990, oferind astfel imaginea realistă a unei comunități aflate între tradiție
și modernitate.
Una dintre cele
mai valoroase componente ale cărții este recuperarea memoriei locale.
Autorii readuc
în atenție personalități, evenimente, întâmplări și personaje care au marcat
viața satului. Un exemplu îl constituie ampla prezentare dedicată lui Gheorghe
M. Căpriță, personaj controversat, devenit cunoscut în spațiul public prin
încercările sale de reînființare simbolică a Partidului Comunist Român după
1989.
Important este
că Mariana Bendou și Vasile Rușeți evită judecata moralizatoare. Ei prezintă
documente, fapte, mărturii și context istoric, lăsând cititorului libertatea
interpretării. Această metodă apropie lucrarea de exigențele cercetării
istorice contemporane.
Una dintre cele
mai frumoase secțiuni ale volumului este dedicată patrimoniului imaterial.
Obiceiurile de
iarnă, jocurile populare, Steaua, Capra, Ursul, colindele și teatrul popular
sunt descrise cu grijă pentru autenticitate.
Autorii transcriu texte
folclorice culese direct din comunitate, precum colindul:„În seara de astă
seară
A fost o seară mare...”
Aceste texte nu
sunt reproduse doar ca simple curiozități etnografice, ci sunt integrate într-o
reflecție asupra continuității culturii populare.
Într-o epocă
dominată de uniformizare culturală, conservarea acestor documente orale devine
un act de recuperare identitară.
Volumul
impresionează prin actualitatea informațiilor.
Structura ocupațională, dinamica
populației, activitatea economică și viața administrativă sunt analizate pe
baza unor date recente.
Monografia
depășește astfel modelul tradițional descriptiv și capătă valoarea unui studiu
interdisciplinar, aflat la confluența dintre: istorie; geografie; sociologie; antropologie; etnografie;
memorialistică. Această abordare oferă lucrării un caracter academic evident.
Scriitura celor
doi autori este limpede, echilibrată și accesibilă. Mariana Bendou aduce
sensibilitatea umanistului și experiența profesorului de limba română și
franceză, în timp ce Vasile Rușeți completează cercetarea prin rigoare
documentară și spirit jurnalistic.
Rezultatul este
un text fluent, în care informația științifică nu devine niciodată aridă.
Partea finală a
volumului prezintă biografia autoarei. Mariana Bendou este profesoară de limba
română și franceză, scriitoare, critic literar, jurnalistă, artist plastic și
promotor cultural.
Născută la
Onești, este membră a Ligii Scriitorilor Români, a Asociației Jurnaliștilor
Români de Pretutindeni și fondatoarea revistei „EXPRESIA IDEII”.Activitatea sa
literară este impresionantă: autoare a numeroase volume de poezie, proză și
critică; prezentă în peste 60 de antologii; publicată în reviste din România și
din străinătate; organizatoare de manifestări culturale; traducătoare și
textier. Biografia demonstrează că Mariana Bendou aparține acelei categorii de
intelectuali pentru care literatura și cultura reprezintă o misiune.
Vasile Rușeți
s-a născut la 25 decembrie 1985 în satul Corobăi. Este poet, jurnalist și
cercetător al patrimoniului local. Membru al Ligii Scriitorilor Români,
colaborator al numeroaselor publicații culturale, reporter și realizator de
emisiuni, el îmbină activitatea literară cu cercetarea documentară.
În această
monografie se remarcă prin preocuparea pentru exactitatea informației și pentru
recuperarea memoriei locale.
Corobăile
Gorjului depășește statutul unei simple monografii comunale. Cartea devine:
arhivă documentară; atlas etnografic; istorie orală; album memorial; studiu
sociologic; act de conservare identitară.
Ea demonstrează
că fiecare sat românesc ascunde o istorie care merită recuperată înainte ca
memoria generațiilor să dispară.
În tradiția
marilor monografii românești, autorii confirmă că istoria națională se
construiește pornind de la istoria comunităților locale.
Mariana Bendou
și Vasile Rușeți au realizat o lucrare de referință pentru Gorj și pentru
literatura documentară românească.
Prin bogăția
informațiilor, prin seriozitatea cercetării și prin respectul acordat
patrimoniului spiritual, Corobăile Gorjului devine un model de monografie
contemporană.
Volumul merită
să fie prezent în bibliotecile publice, universitare și școlare, constituind o
sursă importantă pentru istorici, etnografi, sociologi, profesori și
cercetători ai civilizației rurale românești.
Al.Florin
Țene
Bibliografie
selectivă
Bendou,
Mariana; Rușeți, Vasile, Corobăile Gorjului, Editura PIM, Iași, 2026.
Gusti,
Dimitrie, Opere, vol. I–V, Editura Academiei Române, București.
Stahl, Henri
H., Teoria și practica investigațiilor sociale, Editura Științifică,
București.
Mihăilescu,
Vintilă, Antropologie. Cinci introduceri, Polirom, Iași.
Iorga, Nicolae,
Istoria satului românesc, București.
Eliade, Mircea,
De la Zalmoxis la Genghis-Han, Humanitas.
Vulcănescu,
Romulus, Mitologie română, Editura Academiei.
Ghinoiu, Ion, Obiceiuri
populare de peste an, Editura Fundației Culturale Române.
Dicționarul
general al literaturii române, Academia Română.
Informațiile
biografice privind autorii și apariția unor lucrări recente sunt confirmate și
de presa culturală contemporană

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu