Aforismul zilei

NASA anunţă că a găsit semne care indică prezenţa apei pe planeta Marte

NASA a anunţat, luni seară, că au fost descoperite dovezi spectrale ale prezenţei sărurilor hidratate pe Marte, precizând însă că nu au fost găsite probe directe ale prezenţei apei în stare lichidă pe planeta roşie.

Savanţii americani sunt de părere că acele fâşii de sare hidratată - care au o culoare întunecată - ce apar pe scoarţa planetei Marte sunt în mod direct asociate cu fluxurile de apă care curg în mod periodic pe planeta roşie.

Datele transmise de sateliţii operaţi de NASA arată o serie de elemente de relief, care apar pe versanţii marţieni, ce sunt asociate cu depozitele de sare. Astfel de depozite de sare ar putea să modifice punctele de îngheţare şi de evaporare ale apei în atmosfera rarefiată de pe Marte, păstrând apa respectivă în stare lichidă suficient de mult timp pentru ca aceasta să poată să curgă la nivelul scoarţei marţiene.

Astrofizicienii au emis de mult timp ipoteza că aceste urme care apar sezonier pe Marte ar putea fi formate de scurgeri alcătuite din soluţii sărate.

"Acest lucru, cred eu, ne dă un indiciu asupra zonelor în care ar trebui să privim mai cu atenţie", a spus Alfred McEwen, cercetător principal al High Resolution Imaging Science Experiment (HiRISE), în cadrul University of Arizona din Tucson şi co-autor al studiului.

Întrebat dacă descoperirea anunţată azi e dovada de necontestat a prezenţei apei lichide pe Planeta Roşie, McEwan a declarat: "Aş spune aproape".

Cercetătorul Lujendra Ojha şi colegii săi de la NASA au prezentat această descoperire într-un articol publicat în Nature Geoscience.

Există numeroase implicaţii ale existenţei apei pe Marte, deoarece orice depozit de apă lichidă duce la o creştere considerabilă a posibilităţii ca microbii să fie prezenţi la suprafaţa acestei planete. În plus, pentru viitoarele echipaje de astronauţi care ar ajunge pe Marte, identificarea proviziilor de apă, la mică adâncime sub scoarţă, i-ar ajuta să trăiască pe planetă pe baza unor rezerve locale.

Oamenii de ştiinţă se întrebau de multă vreme dacă apa ar putea să existe în stare lichidă pe scoarţa lui Marte, în zilele noastre.

Nu este o teorie simplă, deoarece temperaturile de pe Marte sunt de obicei sub valoarea de zero grade Celsius, iar presiunea atmosferică este atât de scăzută, încât depozitele de apă lichidă ar trebui să înceapă să fiarbă la scurt timp după topirea gheţurilor.

Însă observaţiile efectuate în ultimii 15 ani, prin care au fost identificate rigole şi striaţii, care par că se modifică odată cu schimbarea anotimpurilor, au întărit aceste speculaţii.

Noile date transmise pe Terra de sonda Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), operată de NASA, par să fi rezolvat acest mister.

Sonda MRO are la bordul ei un instrument, Crism, care poate să determine structura chimică a materialelor aflate la suprafaţa lui Marte.

Crism a analizat materialele din patru perimetre, în care se aflau acele fâşii întunecate, ce apar în lunile de vară de pe Marte, iar apoi dispar.

Instrumentul a descoperit că acele "linii recurente de pe versanţi" (RSL) sunt acoperite cu săruri.

Sărurile identificate - perclorat, clorat şi clorură de magneziu - pot să reducă punctul de îngheţ al apei cu 80 de grade şi rata de vaporizare de zece ori.

Această combinaţie de factori permite depozitelor de apă să rămână stabile suficient de mult timp pentru a se scurge de-a lungul versanţilor şi craterelor.Cu toate acestea, locul din care provin aceste surse de apă, care creează astfel de forme de relief pe Marte, nu este deocamdată cunoscut. MRO a analizat perimetre din regiunea ecuatorială, iar orice formă de depozit de apă din acele regiuni ale lui Marte, ce ar putea să existe sub formă de gheaţă, ar trebui să se afle doar la adâncimi mari.

O posibilitate ar fi ca sărurile respective să extragă apa din atmosferă. Roverul Curiosity a descoperit câteva indicii puternice care par să ateste existenţa acestui mecanism. Însă nici în acest caz savanţii americani nu ştiu dacă există rezerve de vapori suficient de mari în atmosfera marţiană pentru a determina producerea acelor scurgeri de apă de la nivelul versanţilor.

O altă teorie vizează stratul acvifer local care se dezmembrează la suprafaţă, însă această ipoteză nu oferă un răspuns viabil pentru fâşiile întunecate de săruri hidratate care se formează în vârful dealurilor şi munţilor marţieni.

Cercetătorii americani consideră că poate fi avută în vedere şi o teorie potrivit căreia acele fâşii întunecate se formează din surse diferite (de apă, n.r), aflate în zone diferite ale planetei Marte.

Joe Michalski, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, consideră că anunţul făcut de NASA, luni seară, este deosebit de interesant, în special datorită implicaţiilor sale asupra existenţei potenţiale a coloniilor de microbi pe Marte, în perioada actuală.

"Ştim, din studii efectuate pe extremofilele de pe Terra, că formele de viaţă pot nu doar să supravieţuiască, ci şi să se dezvolte în abundenţă în condiţii care sunt extrem de aride, foarte saline sau în orice alt tip de mediu 'extrem' în comparaţie cu habitatul oamenilor. De fapt, pe Terra, oriunde găsim apă, găsim viaţă. Acesta este motivul pentru care descoperirea apei pe Marte, după cercetări de peste 20 de ani, reprezintă o chestiune atât de interesantă", a spus savantul britanic.

O consecinţă interesantă a acestei descoperiri constă în faptul că agenţiile spaţiale vor trebui să analizeze o serie de chestiuni suplimentare şi să ţină cont de locul în care vor trimite în viitor alte sonde şi rovere marţiene.

Normele acceptate în prezent pe plan internaţional precizează că misiunile spaţiale ar trebui să fie extrem de atente în legătură cu locurile de pe Marte în care vor să plaseze sonde şi roboţi şi în care există probabil apă lichidă.

Peter Grindrod, cercetător la Agenţia spaţială britanică, a explicat: "Principiile de protecţie planetară stipulează că nu putem să mergem oriunde se află apă lichidă, deoarece nu putem să sterilizăm navele noastre spaţiale suficient de bine, pentru a garanta că nu vom contamina acele zone. Aşadar, dacă un RSL este descoperit în zona de plasare a unui rover, atunci roverul nu poate coborî acolo. Este destul de ironic, mai ales pentru următorul rover al Agenţiei Spaţiale Europene, ExoMars, deoarece el a fost conceput pentru a căuta forme de viaţă".

                                                                            Iulian COZA

O misterioasă ploaie de meteoriţi va avea loc în acest weekend

O ploaie de meteoriţi, supranumită "Geminide", va avea loc în acest weekend, parte a unui fenomen astronomic considerat "misterios" de oamenii de ştiinţă, întrucât stelele căzătoare care vor putea fi văzute în noaptea de 13 spre 14 decembrie provin dintr-un asteroid.

"Geminidele sunt preferatele mele, deoarece ele sfidează orice explicaţie", a declarat într-un comunicat de presă Bill Cooke, astronom la NASA, afirmă businessinsider.com.

Astronomii au identificat abia recent cauzele care stau la baza acestei ploi de meteoriţi, în ciuda faptului că au avut posibilitatea de a o observa şi studia încă din 1862.

Abia în 1983 satelitul IRAS, lansat de NASA, a contribuit la depistarea sursei misterioase a Geminidelor - un corp ceresc mic, teluric, denumit 3200 Phaeton. Cele mai multe ploi de meteoriţi se produc atunci când particulele lăsate în urmă de o cometă cad pe Pământ şi ard în armosfera terestră. Rezultatul acestui proces: apariţia "stelelor căzătoare".

O ploaie de meteoriţi se produce atunci când un număr mare de stele căzătoare pot fi văzute într-un interval de timp foarte mic. În acest an, ploaia de meteoriţi Geminide va cuprinde între 60 şi 80 de stele căzătoare pe oră.

Dar, spre deosebire de ploile de meteoriţi obişnuite, 3200 Phantom nu este o cometă, ci un asteroid. Dintre cele 12 ploi de meteoriţi din 2014, aceasta va fi singura care va proveni dintr-un asteroid, potrivit American Meteor Society.

Cele trei diferenţe importante dintre asteroizi şi comete sunt următoarele:

Asteroizii sunt localizaţi într-o centură de asteroizi, între planetele Marte şi Jupiter. Cele mai multe dintre comete provin dintr-un spaţiu mult mai îndepărtat de Terra, aflat dincolo de orbita planetei pitice Pluto.

Asteroizii sunt alcătuiţi din metale şi roci. Cometele sunt formate din gheaţă, praf, roci şi compuşi organici.

Atunci când asteroizii se apropie de Soare, ei îşi păstrează cea mai mare parte a materialului din care sunt alcătuiţi, în timp ce gheaţa din comete începe să se topească şi să se vaporizeze, lăsând în urmă o coadă de praf din care se formează ploile de meteoriţi - aşa cum se întâmplă în cazul Orionidelor, meteoriţi ce provin din coada celebrei comete Halley.

În ciuda faptului că asteroizii îşi păstrează cea mai mare parte a materialului component, Geminidele reprezintă una dintre cele mai spectaculoase ploi de meteoriţi din acest an, deoarece foarte multe resturi meteorice cad pe Terra, a precizat Bill Cooke.

"Din toată cantitatea de resturi meteorice prin care Terra trece în fiecare an, Geminidele sunt de departe cele mai masive. Dacă se adună cantitatea de praf din fluxul Geminidelor, ea depăşeşte toate celelalte fluxuri de praf meteoric de până la 500 de ori", a precizat savantul american.

Motivul aflat în spatele acestui fenomen a rămas un mister.

În 2009, doi cercetători specializaţi în planetologie, de la Universitatea California din Los Angeles, au încercat să îl desluşească, dar în cele din urmă au găsit mai multe întrebări decât răspunsuri.

Atunci când asteroidul 3200 Phaeton s-a aflat foarte aproape de Soare, la jumătatea distanţei dintre astru şi planeta Mercur, cei doi oameni de ştiinţă au remarcat că asteroidul a strălucit, temporar, de două ori mai puternic decât o făcea de obicei. Savanţii au considerat că asteroidul ejecta în acel moment o cantitate mare de praf.

Un nor mare de praf ar fi întunecat lumina Soarelui, făcând astfel ca obiectul în sine să pară mai strălucitor. Praful ar fi apărut în urma desprinderii rocilor din corpul asteroidului, o consecinţă a căldurii intense emise de Soare, aflat la o distanţă atât de mică. Cei doi savanţi au acordat acestui fenomen denumirea de "cometă telurică". Există însă o mare problemă cu această teorie a "cometelor telurice". Cantitatea de praf adăugată fluxului de resturi meteorice era insignifiantă - circa 0,01% din masa totală a fluxului de deşeuri meteorice, fiind insuficientă pentru a explica acea strălucire spectaculoasă a meteoritului în fiecare an.

"Pur şi simplu nu ştim", a adăugat profesorul Cooke. "Fiecare lucru nou pe care îl aflăm despre Geminide pare să adâncească şi mai mult misterul", a concluzionat savantul american.

Potrivit site-ului Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", în noaptea de 13-14 decembrie, Pământul va trece printr-o zonă în care se află cantităţi mari de praf lăsate de asteroidul 3200 Phaeton. La contactul cu atmosfera particulele de praf se vor aprinde în gazul atmosferic, lăsând dâre luminoase pe cer - stelele căzătoare.

Majoritatea stelelor căzătoare din perioada 4-17 decembrie par să provină din constelaţia Gemini (Gemenii). Din acest motiv aceşti meteori se numesc Geminide. Sursa Mediafax

                                                                                                     C.L.L.

Salut Trecut - NASA publică faimoasa fotografie „Fata de pe Marte", făcută de Viking

Povestea enigmaticei formatiuni de pe suprafata planetei Marte are aproape un sfert de secol. In iulie 1976, sonda spatiala Viking 1 survola planeta vecina, cu misiunea de a realiza si trimite spre Pamant cit mai multe imagini. Asa se face ca NASA a intrat in posesia a cateva mii de fotografii. Dintre acestea, 18 au atras atentia in mod deosebit. Au fost selectate 11, cu rezolutia cea mai ridicata, dupa care au mai ramas doar doua, care aveau sa intre in istorie. Ele reprezentau ceea ce parea a fi un chip uman. Atunci cand au fost facute publice, s-a spus simplu ca jocurile de lumini si umbre pot crea uneori iluzii extraordinare. Asadar, oficial, nimeni nu a vazut in ele nimic deosebit. Totusi, doi dintre inginerii NASA nu au fost de acord cu punctul de vedere al sefilor lor. Avind la dispozitie fotografiile originale, Vince DiPietro si Greg Molenaar au utilizat diferite tehnici de filtrare si imbunatatire a calitatii imaginii, dupa care au creat un program special de prelucrare de imagine. Programul lor, Starburst Pixel Interleaving Technique (SPIT), a inaugurat o noua etapa in tehnicile de analiza a imaginilor pe calculator. De retinut ca, gratie muncii lor, chipul de pe Marte a putut fi vazut mult mai clar si - in plus - a devenit vizibila o piramida cu cinci fete, situata la o distanta de 20 de kilometri de acesta. La mai bine de 20 de ani de la capturarea imaginilor de catre Viking 1, NASA a trimis alte navete pe Marte, in cadrul altor programe de survolare si explorare a planetei. Navetele au realizate poze cu suprafata regiunii, de data aceasta la rezolutii mult mai bune decat fotografiile din 1976. In baza noilor poze, a fost posibila crearea unei imagini tridimensionale a chipului uman care a dezvaluit faptul ca, in realitate, misterioasa figura nu este decat o formatiune deluroasa pe suprafata martiana.

                                                                        Iuliu Ionuţ DRAGOŞ

A fost "Vârful" Perseidelor. Ce recomandă NASA

Admiratorii fenomenelor celeste au avut ocazia să asiste în această seară la 'vârful' ploii de meteoriţi denumită Perseide, relatează agenţia de presă CNA şi site-ul CBS News. Acest fenomen natural a început la 17 iulie şi se va încheia la 24 august. Ploaia de meteoriţi Perseide poate fi observată în fiecare an când Pământul traversează o zonă de resturi cosmice lăsate în urmă de cometa Swift-Tuttle, ce orbitează Soarele o dată la fiecare 130 de ani şi care a trecut ultima oară din sistemul solar intern în 1992.

Potrivit CBS News, în noaptea dintre duminică spre luni, dar şi luni seară, până la o sută de meteoriţi ar urma să lumineze cerul în fiecare oră. Conform NASA, Perseidele provoacă mai multe 'mingi de foc' decât orice altă ploaie de meteoriţi.

Cercetătorii NASA îi sfătuiesc pe pasionaţii de astfel de fenomene să caute un loc de unde să poată avea o privelişte cât mai amplă asupra cerului, întrucât meteoriţii vor putea fi văzuţi din toate direcţiile, potrivit Space.com. De asemenea, este recomandată şi găsirea unui cer cât mai întunecat. 'Din nou, este important să fiţi departe de lumini artificiale. Ochilor dumneavoastră le poate lua până la 30 de minute pentru a se obişnui cu întunericul, deci oferiţi-le suficient timp', a recomandat NASA

                                                                                        I.I.D.

Semnificaţii istorice pentru ziua de 4 august 2013

1792 - S-a născut poetul englez Percy Bysshe Shelley: “Crăiasa Mab”, “Revolta Islamului”, “Prometeu descătuşat”, “Apărarea poeziei” (d. 8 iulie 1822)

1857 - S-a născut istoricul şi teologul Augustin Bunea, membru al Academiei Române (d. 30 noiembrie 1909)

1859 - S-a născut scriitorul norvegian Knut Hamsum, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1920: “Rodul pământului”, “Cercul se strânge” (d. 19 februarie 1952)

1870 - S-a născut matematicianul Simion Sanielevici, membru de onoare al Academiei Române; a efectuat cercetări importante în domeniul ecuaţiilor diferenţiale (d. 12 august 1963)

1875 - A încetat din viaţă scriitorul danez Hans Christian Andersen: „Crăiasa zăpezilor”, „Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului”, „Răţuşca cea urâtă” (n. 1805)

1900 - S-a născut Regina Mamă Elizabeth, mama Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. (d. 30 martie 2002)

1901 - S-a născut Louis Armstrong, trompetist şi cântăreţ de jazz, unul din exponenţii cei mai reprezentativi ai "Stilului New Orleans" în muzica de jazz executată în Chicago în jurul anilor 1920 - 1930 (d.6 iulie 1971)

1916 - A fost semnat, la Bucureşti, Tratatul de alianţă dintre România, pe de o parte, şi Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Italia, pe de altă parte, care prevedea, printre condiţiile intrării României în război de partea Antantei, şi satisfacerea dezideratului unirii cu ţara a teritoriilor româneşti anexate de Austro-Ungaria

1953 - A murit Francisc Şirato, pictor, grafician şi critic de artă; a parte din "Grupul celor patru", alături de Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu şi Oscar Han.(n. 15 august 1877)

1972 - A murit Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; a a dus contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice; a înfiinţat în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul din primele de acest gen din lume (n. 5 octombrie 1886).

1999 - Ministrul britanic al Apărării, George Robertson, a fost ales de către Consiliul permanent al Alianţei Nord-Atlantice pentru a-i succede lui Javier Solana în funcţia de secretar general al NATO

2007 - NASA a lansat sonda Phoenix, pentru a căuta semne de viaţă pe Marte.

Cinci mituri ale apocalipsei din 21 decembrie, infirmate de NASA

    Conform apologetilor milenaristi si a cautatorilor de senzational cu orice pret, vineri, 21 decembrie, data la care se sfarseste calendarul maias, este data apocalipsei. NASA infirma si demonteaza aceste speculatii in cadrul unui comunicat de presa datat 22 decembrie, ce poarta titlul "De ce nu s-a sfarsit lumea ieri", conform LiveScience.com.

Astfel, conform Agentiei Spatiale americane, aceste false predictii privind apocalipsa provin din intelegerea gresita a Calendarului maias, care se desfasoara in cicluri de cate 400 de ani, denumite "b'ak'tun". Un astfel de b'ak'tun, cel de-al 13-lea, se incheie la 21 decembrie, in ziua solstitiului de iarna, moment care ar fi fost privit de maiasi drept incheierea unui ciclu complet al creatiei si inceperea unui nou ciclu. Daca civilizatia lor ar fi supravietuit pana in prezent, maiasii nu ar fi considerat sfarsitul unui ciclu calendaristic drept sfarsitul lumii, la fel cum nici noi nu consideram sfarsitul unui secol sau al unui mileniu drept sfarsitul lumii. Aceasta idee nastrusnica a apocalipsei maiase este de factura occidentala si a aparut recent, in ultimii 20 de ani, in urma interpretarii eronate (sau voit in cautare de senzational), a sistemului calendaristic maias.

Predictiile despre cum va arata aceasta apocalipsa variaza de la inceputul unei noi era de pace si prosperitate pentru intreaga omenire si pana la producerea unui eveniment astronomic catastrofal care va duce la disparitia speciei umane. In sensul clarificarii situatiei si a risipirii temerilor, NASA publica o lista cu cele cinci cele mai comune predictii apocaliptice si motivele pentru care acestea nu se vor adeveri.

Prima predictie: Soarele ne va ucide pe toti!

Multi dintre apologetii sfarsitului s-au folosit de coincidenta ca Soarele intra in prezent in perioada sa (de asemenea ciclica) de maximum de activitate. Soarele trece prin astfel de cicluri de activitate puternica si relativ calm la fiecare 11 ani. Perioadele active sunt marcate de o crestere a numarului si intensitatii exploziilor solare. Unele explozii solare pot intr-adevar influenta Pamantul, atunci cand particulele ionizate emise de Soare interactioneaza cu atmosfera terestra, provocand intreruperi in functionarea sistemelor de telecomunicatii. Aceste particule ionizate sunt responsabile si pentru fenomenul aurorelor boreale sau australe.

Conform NASA, predictiile cu privire la producerea, la 21 decembrie, a unei furtuni solare cu potentialul de a devasta intreaga planeta nu se bazeaza pe realitate. Punctul de maxim al activitatii solare din ziua de 21 decembrie este unul dintre cele mai slabe din ultimii ani, conform heliofizicianului Lika Guhathakurta, de la NASA. Cu alte cuvinte, oamenii de stiinta ne asigura ca nu exista nici macar vreun motiv de ingrijorare cu privire la producerea unei astfel de furtuni care sa ameninte sistemul de telecomunicatii, ca sa nu mai vorbim de o furtuna care sa puna in primejdie intreaga specie umana.

A doua predictie: Se vor schimba polii magnetici ai Pamantului

Deja este cea de-a doua cauza de ingrijorare invocata in predictiile apocaliptice ce este legata de electromagnetism. Aceasta predictie sustine ca dintr-o data, la 21 decembrie, se vor schimba, in mod catastrofal, polii magnetici ai Pamantului. Ca orice sperietura buna, si aceasta porneste de la o baza reala - polii magnetici ai Pamantului s-au mai inversat in cursul istoriei sale, dar niciodata in cursul unei singure zile, iar astfel de inversari nu au afectat viata de pe Pamant, conform dovezilor fosile existente, desi presupun o usoara crestere a nivelului de radiatii provenite din spatiu.

De asemenea, predictia cu privire la inversarea polilor magnetici este si extrem de dificil de facut. De la ultima astfel de inversare au trecut peste 780.000 de ani, iar in istoria planetei exista, de asemenea, o perioada de 30 de milioane de ani de stabilitate a polilor magnetici.

Predictia trei: temuta Planeta X se va ciocni cu Pamantul

Planeta X, denumita uneori Nibiru, nu exista. Si totusi unii sustin ca pe data de 21 decembrie se va ciocni cu Pamantul, impact catastrofal care va duce la disparitia tuturor formelor de viata terestre. Speculatiile despre "misterioasa" Planeta X au inceput in 1976, cand scriitorul Zecharia Sitchin a pretins ca a descifrat un vechi text sumerian care vorbea despre "planeta pierduta" Nibiru - care ar realiza o orbita completa in jurul Soarelui o data la 3.600 de ani - ceea ce ar fi explicat de ce aceasta planeta nu a fost descoperita cu ajutorul tehnologiei moderne. In 2003, o persoana care se prezenta drept "parapsiholog" si "comunicator cu extreterestrii", Nancy Lieder, a avertizat ca aceasta planeta se va ciocni cu Pamantul. Data acestui presupus incident cosmic a fost apoi impinsa pana la 21 decembrie 2012, pentru a coincide cu sfarsitul ciclului din Calendarul maias, despre care am mai vorbit.

Este de domeniul evidentei ca o planeta care s-ar afla pe o traiectorie de cicnire cu Pamantul ar fi fost deja vizibila cu ochiul liber. De altfel, conform astronomilor, Nibiru ar fi trebuit sa fie cel putin la fel de stralucitoare pe cerul noptii ca si planeta Marte inca din luna aprilie a acestui an, daca acest scenariu ar fi fost adevarat. Avand in vedere capacitatea tehnologica actuala de a urmari corpurile ceresti, o astfel de planeta ratacitoare nu ar fi avut cum sa nu fie detectata.

"Daca ar fi existat, am fi vazut aceasta planeta apropiindu-se de ani de zile", a precizat Don Yeomans, managerul programului NASA de monitorizare a obiectelor cosmice din "apropierea" Pamantului.

Predictia patru: Se va produce o aliniere a planetelor cu efecte devastatoare

Conform acestei predictii, planetele din sistemul nostru solar se vor alinia intr-un mod aparte la 21 decembrie, fapt care va afecta intreaga viata pe Pamant. NASA comunica, in schimb, ca nu se va produce niciun fel de aliniere speciala a planetelor, cel putin in urmatoarele cateva decenii. In plus, chiar atunci cand se produc astfel de alinieri, efectele lor pe Pamant sunt neglijabile. Au existat astfel de alinieri planetare in 1962, 1982 si 2000, si iata ca omenirea a supravietuit.

Predictia cinci: Pierdere completa a sistemelor electrice si de telecomunicatii

Acest zvon, care circula indeosebi sub forma de spam prin e-mail, sustine ca NASA ar fi anuntat o cadere completa a sistemelor electrice si de telecomunicatii pe Pamant intre 23 si 25 decembrie. Pe langa faptul ca ne-ar strica complet Craciunul, aceasta cadere ar urma sa provoace haos social si economic si anarhie, semnaland inceputul sfarsitului pentru cel putin trei sferturi din populatia Terrei. Evident, NASA a infirmat atat ca ar fi anuntat asa ceva, dar si posibilitatea producerii unei astfel de caderi, in ansamblul sau.Preluare AGERPRES

                                                                                         D.G.L.

Câte SPECII EXTRATERESTRE sunt printre noi şi care le este MISIUNEA ?!

120 de ofiţeri trecuţi în rezervă, au declarat că “necunoscuţii” au monitorizat şi au “intervenit” în arsenalul nuclear al SUA. Modificările au constat în defecte de funcţionare ale armamentului nuclear, atunci când un OZN zbura pe deasupra locaţiei. Ofiţerii au relatat mai multe astfel de cazuri şi au subliniat că guvernul american ar trebui să dezvăluie mai mult despre această situaţie şi cauzele ei. Ştirea a fost publicată pe toate agenţiile de ştiri din lume.

Nu demult, agenţia de ştiri Reuters a efectuat o sondare a opiniei publice mai puţin obişnuită. Sondajul realizat cu ajutorul a 23.000 de subiecţi adulţi din 22 de ţări, a conchis ca India este, în conştiinţa locală, un epicentru de activitate extraterestră, iar 45% dintre oamenii de aici sunt convinşi că o invazie extraterestră este deja în derulare. 42% dintre chinezi au idei similare, urmaţi de 29% dintre japonezi care chiar îşi suspectează concetăţenii că ar putea avea origini extraterestre!

În Australia, 23% dintre cei chestionaţi cred că extratereştrii există pe Pământ, în timp ce belgienii, germanii şi suedezii sunt mai sceptici, şi doar în proporţie de 8% acreditează o asemenea teorie. Analiştii fenomenului spun că uimitor este faptul că că ei au luat formă umană şi ne supraveghează teoria infiltrării unor fiinţe din alte lumi printre noi, şi că aceste “fiinţe” au luat formă umană şi ne supraveghează are o mulţime de adepţi de pe tot cuprinsul globului, numărul celor care cred acest lucru fiind în creştere.

Tot specialiştii sunt cei care subliniază că că nu este condamnabil că se nasc asemenea teorii, atâta vreme cât pe cer apar necontenit, de zeci de ani, fenomene si obiecte zburatoare inexplicabile, în documente desecretizate de-a lungul timpului apar celebrele cazuri de răpiri extraterestre, iar sute de filme, cărţi, emisiuni, documentare, alimentează teoriile despre extratereştri.

Stăpânii Terrei

De-a lungul timpului, înfăţişarea “standard” a fiinţelor extraterestre a fost următoarea: creaturi verzi, în general (de aici denumirea consacrată de “omuleţii verzi”), cu capete mari, alungite, ataşate unor corpuri semi-atrofiate, cu ochi mari şi negri. Însă mai mulţi cercetători au declarat că există multiple o multitudine de specii sau rase extraterestre. Iar câteva dintre ele sunt vehiculate tot mai des în ultimul timp, mai ales în revistele de ştiinţă din străinătate, şi nu numai.

Astfel, se  pare că prepondrentă este rasa extratereştrilor cenuşii (supranumiţii “Cenuşii” sau “Zeta Reticulan). Acest tip de extraterestru a fost catalogat drept…principalul suspect din spatele fenomenului răpirilor. “Cenuşii” au fost clasificaţi drept reci şi cruzi, ei fiind cei care fac experimente pe oameni, cu scopul unic de a perpetua propria specie, despre care unii cred că ar fi din punct de vedere genetic terminată.

O altă specie de extratereştri, care face, mai ales în ultima vreme, subiectul principal al multor teorii conspiraţioniste, este cea a reptilienilor. O rasă definită drept primordial, abilă şi crudă. Conform  analiştilor occidentali preocupaţi de acest domeniu, această rasă se numără printre puţinele de a căror existenţă aproape toţi “entuziaştii fenomenului” sunt convinşi. Iar întrebarea “cine sunt, de unde vin şi care le este misiunea?” este cea care a creat controverse. Se pare că multe subcategorii de extratereştrii sunt încadrate ca fiind de provenienţă reptiliană. Unii dintre cei mai…titraţi sunt Draconienii sau Dracos, care ar proveni din sistemul solar Alpha Draconis, dar proclamă Terra ca fiind planeta lor de baştină. Unii sunt de părere că reptilienii văd în noi proprietatea lor biologic şi îi percep pe oameni ca inferiori.

În sfere subterane

Miturile spun că reptilienii îşi pot schimba forma, simulând aspectul uman, şi că aceşti extratereştri ne conduc, în secret, lumea. Respectiv, aceste fiinţe ar fi luat formă umană şi ar trăi printre noi ca lideri, poziţionându-se în toate punctele de putere, înainte de a putea să îşi arate adevărata faţă şi de a se proclama, in mod oficial, stăpânii Terrei. Mai mult chiar, există chiar o teorie conform căreia ei nu ar fi părăsit niciodată Pământul, împărţind planeta cu noi în sferele ei subterane.

O alta specie extraterestră, celebră în rândul ufologilor, este cea a Pleiadienilor. Consideraţi "fiinţe spirituale multidimensionale", din constelaţia Taurului. Planeta lor originara ar fi Erra, localizată într-o dimensiune alternativă situată cu o fracţiune de secundă înaintea celei în care trăim. Elveţianul Billy Meier, cel care i-a “născocit”, susţine că ei l-ar fi contactat telepatic, prin anii '40. În 1970, Meier a prezentat presei… fotografii ale navelor pleiadienilor, devenind subiectul unor dezbateri intense. De atunci se vehiculează idea că Pleiadienii sunt fiinţe paşnice, care doresc să prevină, discret, autodistrugerea omenirii.

O pseudoştiinţă Anunnaki reprezintă o altă rasă se pare importantă de extratereştri, provenind de pe o planeta controversata din Sistemul Solar, Nibiru. Sunt descrişi ca semănând cu oamenii, dar mai mari, mai puternici fizic, agresivi. În miturile sumeriene, această  rasă ar fi sosit pe Terra cu 450.000 de ani în urmă, în căutare de minerale, mai ales aur, pe care le-au găsit şi exploatat în Africa. Se crede că Anunnaki i-ar fi creat genetic pe Homo sapiens, special ca să le fie sclavi, prin amestecul propriilor gene cu acelea de Homo erectus. Inscripţiile antice indică faptul că civilizaţia umană sumeriană din Mesopotamia a fost plămădită sub atenta îndrumare a acestor "zei", noţiunea de regalitate fiind inaugurată tocmai ca mediere între specia umană şi Anunnaki.

O altă categorie, şi cea mai controversată, se află la graniţa dintre pseudoştiinţa fenomenului OZN şi cea a paranormalului. Este vorba despre aşa numitele entităţi  apariţionale, care sunt capabile să se materializeze, dematerializeze şi să îşi  schimbe forma. Manifestarea în fata martorilor poate fi selectivă şi, în unele ocazii, a fost semnalată abilitatea telekinetică de a muta obiecte şi oameni fără contact fizic. De asemenea, extratereştrii "eterici" par să prefere telepatia pentru a comunica.

Epilog

Anii de documentare, atât ale unor departamente speciale ale serviciilor secrete american, respectiv rus, cât şi ale cercetătorilor din domeniul UFO se bazează pe relatări subiective, care au apărut de-a lungul timpului,şi aparţin celor care susţin că au fost martorii apariţiilor unor extratereştri care, conform descrierilor, s-ar încadra într-o rasă,ori alta. Există o glumă care circulă de multă vreme pe forumurile de discuţii cu tematică UFO şi nu numai: “Câţi extratereştri trăiesc în acest moment, pe Pământ, deghizaţi în oameni? Răspuns: Eşti singurul om rămas, dar nu te teme, vom veni şi după tine, curând”…

Dincolo de caracterul pseudoştiinţific al temei, un lucru este extrem de interesant, şi anume: mai multe sondaje serioase, realizate în lume, relevă că unul din cinci pământeni crede că extratereştrii trăiesc printre noi.Preluare EVZ.ro

                                                                     Cristian LAURENŢIU

Descoperire neaşteptată despre planeta Marte. "Sunt şanse mari să existe viaţă aici!"

Un studiu recent sugereaza ca Marte nu este o planeta moartă, ci dimpotrivă, are şanse mari să poată găzdui viaţa. Planeta Roşie seamănă cu Terra mai mult decât credeau până acum specialistii.

O echipa de savanti de la UCLA a cercetat peste 100 de poze facute de satelitii NASA, Mars Odyssey si Mars Reconnaissance Orbiter.

Acestea au aratat ca Marte este alcatuit din placi tectonice, asemeni Terrei, iar acestea produc cutremure.

Seismele au loc mult mai rar insa, o data la cateva milioane de ani, pentru ca aceste placi tectonice sunt inca primitive.

Insa existenta lor este suficienta pentru a-i face pe geologi sa se gandeasca serios la posibilitatea existentei formelor de viata pe aceasta planeta.

Cutremurele sunt esentiale pentru aparitia vietii, deoarece aduca la suprafata planetei carbon si alti nutrieti fara de care organismele nu pot trai, explica geologul An Yin.

El spune ca o parte din relieful martian seamana cu regiunile din Tibet sau California. O parte din muntii vulcanici de aici ar fi fost formati de aceste placi tectonice si de falii, asa cum s-au format insulele Hawaii.

Pana acum, oamenii de stiinta credeau ca numai pe Pamant exista asemenea forme geologice.

Marte gazduieste si cel mai lung si mai adanc canion din sistemul nostru solar. Valles Marineris are o lungime de 4.000 de km, adica este de 9 ori mai mare decat Marele Canion din Statele Unite.

Nimeni nu stia cum s-a format aici aceasta forma de relief, nsa teoria placilor tectonice, sustinuta de Yin, ofera o explicatie logica.

“Este socant ce am descoperit, dar este corect. Canionul s-a format la granita dintre placile tectonice si acestea se misca orizontal, asa cum se intampla si cu sistemul de falii de la Marea Moarta, pe Terra", declara Yin.

Pe Marte, cele doua placi s-au deplasat orizontal peste 150 de km. Acestea sunt probabil singurele placi tectonice de pe Marte, spre deosebire de Pamant, care are 7 asemenea placi, crede Yin.

In timp, mai multe placi ar putea sa apara si pe Marte, fisurarea scoartei fiind mai lenta din cauza dimensiunii mici a planetei, care nu dispune astfel de suficienta energie termala.

Studiul lui Yin a fost publicat in numarul din august al revistei Litosphere.

                                                                    IONUŢ IULIU DRAGOŞ

Plante care purifică aerul!!!

Dacă vreţi să aveţi aer curat în camera în care staţi şi chiar mai puţin praf, e bine să ţineţi în încăpere anumite plante. Un studiu NASA vorbeşte despre câteva plante în ghiveci care nu trebuie să lipsească din locuinţa nimănui.

 Iată care sunt cele 10 plante minune care pot fi o armă împotriva poluării:

 1. Iedera  este de departe cea mai recomandată plantă când vine vorba de poluare. Se spune că ea poate absorbi 90% din benzen, un solvent care se găseşte frecvent în vopsea, cerneală, materiale plastice, cauciuc, detergenţi şi fum de ţigară.

 2. Cactusul  (foto) absoarbe gazele nocive şi generează oxigen pur. De aceea se recomandă să-l pui lângă televizor, fiindcă absoarbe undele electromagnetice, Spre deosebire de celelalte plante, cactuşii produc oxigen noaptea şi elimină monoxid de carbon ziua, aşa că şi dormitorul e un loc bun pentru ei.

3. Anthuriumul  elimină amoniacul care se adună în încăperi, mai ales în bucătării.

4. Dracena  acţionează împotriva compuşilor organici volatili (acetonă, etanol, benzen) eliminaţi de diferite spume folosite la fabricarea mobilei şi de picturi.

 5. Crassula  ( arborele de jad ) se spune că adună energiile negative din camere. Aşa că, dacă ştii că eşti o persoană agitată, nervoasă sau supărat, pune-ţi o Crassula în cameră şi sigur te vei linişti.

 6. Crizantemele  sunt bune de pus într-o cameră unde tocmai ai vopsit ceva fiindcă absoarbe vaporii.

7. Palmierul Doamnei  se potriveşte de minune în bucătărie, fiindcă absoarce amoniacul prezent în produsele de curăţat vasele

8. Filodendronul  degajă o cantitate mare de vapori de apă şi umidifică astfel camerele cu aer uscat. E bine ca planta să fie ţinută în încăperile în care se află sobe.

 9. Voalul miresei  ( Chlorophytum ) absoarbe în 24 ore până la 95% din monoxidul de carbon prezent în fumul de ţigară. Nu este o plantă pretenţioasă.

10. Ficusul. Deşi este cunoscut faptul că plantele purifică aerul, puţini dintre noi ştiu însă că  ficusul  are proprietatea de a elimina formaldehida "ascunsă" în tapet, mobilă sau zugrăveală. Ficusul este cea mai buna alegere pentru locurile în care există mochetă, pentru că absoarbe compuşii organici volatili emanaţi de adezivul utilizat pentru a o lipi.

                                                                       Ionuţ Iuliu DRAGOŞ

Succes al şcolii româneşti în Statele Unite ale Americii

O echipa de elevi de la Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" din Capitala a câştigat, alături de o echipă americană de liceeni, marele premiu al concursului NASA Space Settlement, de realizare a unui proiect de colonie spaţială.

Potrivit site-ului concursului, premiul cel mare a fost câştigat la egalitate de proiectele "Aurora: Earth Orbiting Settlement", realizat de o echipă de elevi de la Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" (grupa clasele 9 - 10), şi "The Kon Tiki", realizat de o echipă de elevi de la Cypress Bay High din Weston, Florida (grupa - clasele 11 -12).

În afara de marele premiu, se mai acordă premiul I, premiul al II-lea, premiul al III-lea şi menţiuni speciale, pentru fiecare grupă în parte (clasele 6 - 8, 9 - 10 si 11-12), precum şi premii speciale, la fiecare din aceste distincţii existând mai mulţi câştigători.

Anul acesta au fost înscrise 474 de proiecte, realizate de 1.246 de elevi, coordonaţi de 103 profesori, din 19 ţări. Dintre acestea, au fost premiate peste 100 de proiecte, printre care şi mai multe româneşti.

De la Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" din Constanţa, au câştigat 15 proiecte. Alte două licee din Constanţa - Liceul Ovidius şi Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" au avut câte un proiect premiat, iar Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" din Capitală a mai avut alte trei proiecte premiate, pe lângă proiectul care a câştigat marele premiu.

Toţi elevii ânscrişi şi profesorii coordonatori sunt invitaţi la Conferinţa anuală "Internaţional Space Development Conference", organizată de National Space Society (NSS), între 24 şi 28 mai, la Washington, USA.

                                                                                           prof. Gelu DRAGOŞ