Revista
„Constelații diamantine”, numărul pe septembrie 2026, pune cultura sub lupă
De la Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu Hașdeu și
Gellu Naum la Constantin Brâncuși, Limba română și criza meritocrației, revista
„Constelații diamantine”, Anul XVII, Nr. 9 (193), Septembrie 2026 propune, în ediția
de toamnă, o adevărată radiografie a valorilor culturale românești. Valorosul
colectiv redacțional vine cu o ediție
densă, provocatoare și, mai ales, atent conectată la marile teme ale culturii
române și ale lumii contemporane. Sub deviza „Per aspera ad astra”, noul număr
reunește literatură, istorie, filosofie, muzică, arte plastice și comentariu
cultural, într-un dialog care traversează epoci și generații.
Din bogatul sumar, amintim câteva titluri: „Nicolae
Mareș – Nicolae Iorga, veritabil istoric literar și comparatist”; Doina Drăguț
– „Jocul minții”; Ionuț Țene – „Etnogeneza românilor prin analiza limbii”;
Mihai Caba – „Gellu Naum, suprarealistul”; Camelia Suruianu – „Alexandru
Mironescu, poezia ca formă de rugăciune”; Georgeta Lipovanciuc – Versuri; Ștefan
Dumitrescu – „Constantin Lupeanu – un constructor de punți culturale între
România și China”; Zigmunt Lawrynowicz – Poeme; Radu Șerban – „Un contemporan
ilustru: Academicianul Nicolae Zamfir”; Camelia Oprița – Poeme, Marin I. Arcuș – Anton
Bruckner; Nicolae Mareș – Maxime și aforisme; Doina Drăguț – „Între cosmogonie
și conștiință”; Ștefan Dumitrescu – Poeme, Gelu Dragoș – „O călătorie printre
constelațiile spiritului”; Constantin Lupeanu – „Simfonia Minunile Eutherpei”; Doina
Drăguț – „O istorie interioară a canonului liric românesc”; Petru Ababii – „Democrația adevărată a
statului național unitar”; Mădălina Virginia Antonescu – „Baroc Tang și baroc
balcanic”; Petre Gigea-Gorun – „Înființarea
și inaugurarea Bibliotecii Române (azi, Centru Cultural) din Paris”; Constantin E. Ungureanu – „Victoria Dragu-Dimitriu
– în vizită prin Bucureștii doamnei Sanda
Negroponte”; Ion Pachia-Tatomirescu – „Drept-Zalmoxianul Donares >
Dunăre din Dacia / Aethicus Ister”; Al. Florin Țene – „Spiritul european în
literatura română din toate timpurile”; Ovidiu Țuțuianu – Poeme; Carmen Manea –
„Turneul Național Pianul Călător al pianistului Horia Mihail”; Victor
Constantin Măruțoiu – „Despre Poezie și Iureșuri”; Liliana Popa – „Concursul
Internațional George Enescu 2026”; Mircea Tutunaru – „Sub semnul autenticității
– arta povestirii”; Ioan Voicu – „Valoarea solidarității văzută în România
anului 1926”; Radu Șerban – „Un semafor
global: Japonia – China – SUA”; Ben
Todică – „Numerarul și viitorul omului”; Florentin Smarandache – „Suntem deja
paradox(i)ști fără să știm?”; Marin
Moscu – Poeme; Mihai Gându – „Despre canonic în literatură”; Filip Tudora – „Picătură de pictură”.
Sumarul indică foarte clar amploarea tematică a
ediției: istorie și identitate, literatură și canon, poezie, filosofie, muzică,
arte plastice, cultură română și universală, dar și teme geopolitice și sociale
contemporane. Este un număr care își asumă memoria, dar refuză să rămână captiv
în trecut. De la problema canonului literar până la degradarea criteriilor de
valoare din educație, revista pune față în față patrimoniul cultural și
neliniștile prezentului.
Unul dintre textele importante ale ediției este
studiul lui Nicolae Mareș, dedicat lui Nicolae Iorga, istoric literar și
comparatist, o incursiune în personalitatea și opera celui care a reprezentat
una dintre marile conștiințe culturale ale României. În aceeași zonă a
recuperării identitare se înscrie articolul lui Ionuț Țene, consacrat
etnogenezei românilor prin analiza limbii și concepției lui B. P. Hașdeu.
Gellu Naum, așa cum este și normal, ocupă, un loc
privilegiat. Mihai Caba reconstituie traseul poetului suprarealist și contextul
unei avangarde românești care a intrat în dialog cu marile mișcări europene.
Este o recuperare necesară, mai ales într-un moment în care literatura riscă să
fie redusă la formule de consum și la ierarhii dictate de vizibilitate.
Dar revista nu privește doar înapoi. Unul dintre
cele mai apăsate semnale ale numărului vine din zona educației. În eseul
„Pseudoștiința pe bani grei: colonialismul intelectual, mercantilizarea
titlurilor și devalorizarea meritocrației în secolul XXI”, Nicolae Grigorie-Lăcrița
atacă direct transformarea educației într-un mecanism dominat de interese
mercantile. Textul este prezentat drept un veritabil „semnal de alarmă”,
denunțând răsturnarea unei întregi scări de valori. Și aici apare una dintre
frazele care dau tonul acestui demers: „Mi-am permis să citez aceste opinii
spre a trezi curiozitatea cititorului și a-l invita să parcurgă întregul
material.” Este, de fapt, o invitație care poate fi extinsă asupra întregului
număr. „Constelații diamantine” nu livrează o lectură comodă. Pune întrebări,
recuperează nume, readuce în discuție concepte și provoacă cititorul să-și
verifice propriile repere.
Un alt moment cu puternică încărcătură afectivă îl
constituie „Poem limbii române”, semnat de Al. Florin Țene, președintele
național al Ligii Scriitorilor. Limba este privită nu ca simplu instrument de
comunicare, ci ca depozitar al memoriei și al experienței colective. Imaginea
ei ca „o casă” a identității românești conferă poemului o evidentă dimensiune
confesivă și patriotică.
În paginile revistei își găsesc locul și două mari
voci ale cântecului românesc, Mia Braia și Ioana Radu, evocate de Camelia
Oprița în eseul „Surorile cântecului oltenesc”. Sunt două portrete feminine
construite în contrast, dar unite prin forța expresiei artistice și prin
legătura cu spațiul oltenesc.
Iar artele plastice completează această panoramă
culturală. Constantin Brâncuși este readus în atenție prin medalionul semnat de
Nicolae Mareș, în timp ce ediția este ilustrată cu lucrări ale artistei
plastice Gabriela Călinoiu, căreia Filip Tudora îi consacră, la final, rubrica
„Picătură de pictură”.
La toate acestea se adaugă poezie, eseu, critică
literară, istorie, muzică, reflecții asupra societății și texte dedicate unor
personalități ale culturii române și universale. Cu alte cuvinte, o hartă
culturală fără granițe rigide, în care trecutul și prezentul se întâlnesc
permanent. Numărul 193 al revistei
„Constelații diamantine” este, așadar, mai mult decât o simplă colecție de
texte a unor autori cunoscuți. Este o pledoarie pentru cultură ca formă de
memorie, discernământ și rezistență. Iar această ediție autumnală merită citită
tocmai pentru că nu oferă răspunsuri prefabricate. Ea deschide ferestre către
literatură, istorie și artă și, în același timp, ridică o întrebare esențială:
Ce mai înseamnă astăzi valoarea într-o cultură care își caută reperele?
Un merit important al numărului prezentat aici îl
reprezintă pluralitatea perspectivelor. Revista „Constelații diamantine” nu
propune o singură paradigmă de interpretare, ci pune în circulație puncte de
vedere diferite, de la cercetarea istorică și lingvistică la reflecția
filosofică și eseistică, de la analiza literară la expresia poetică și
artistică. În acest sens, demersul editorial poate fi înțeles ca o formă de
interdisciplinaritate culturală, în care literatura comunică permanent cu
istoria, filosofia, muzica și artele vizuale. „Constelații diamantine” își
justifică statutul de revistă de cultură universală: prin deschiderea către
spații culturale diverse, prin dialogul dintre generații și discipline și prin
preocuparea constantă pentru apărarea și reevaluarea valorilor. Deviza „Per
aspera ad astra” capătă astfel, dincolo de funcția sa simbolică, valoarea unei
adevărate profesiuni de credință: cultura se construiește prin efort, prin
memorie și prin exercițiul continuu al gândirii, ceea ce face Doina Drăguț și
echipa domniei sale. Felicitări!
Gelu
Dragoș, UZPR