Somaj tehnic pentru bugetari, doua saptamani pe luna!

Dupa ce a evitat in ultimele saptamani un raspuns la intrebarea daca va exista somaj tehnic si in sistemul public, premierul Ludovic Orban a facut anuntul intr-o emisiune televizata.
Orban spune ca a fost gandit un mecanism prin care, in unele zone ale sistemului public, jumatate dintre angajati sa lucreze 15 zile, iar restul sa fie "platiti intr-un fel de somaj tehnic si invers".

"Sunt zone publice care nu pot fi afectate, ba chiar avem nevoie de resurse suplimentare. Nu putem afecta zona de spitale, DSP, ambulante, zona MAI cu jandarmi, pompieri, politisti, nu putem afecta zona militara. Sunt mai greu de afectat zona Ministerului Muncii, pentru ca ANOFM este implicata in acordarea si procesarea sumelor pentru somajul tehnic, AJPIS, ITM, Casele de Pensii sunt implicate. Sunt zone publice unde nu putem lua masuri similare cu somajul tehnic", a explicat premierul, la B1 Tv.

El a spus ca, pentru alte zone, a fost gandit "un mecanism care tine de evitarea riscului de raspandire a viruslului".

"Impartim angajatii in doua, fiecare parte sa poata mentine functionalitatea institutiei publice. Fiecare angajat lucreaza 15 zile, restul sunt platiti intr-un fel de somaj tehnic si invers. Acest mecanism trebuie sa asigure functionarea zonei publice. Practic, jumatate din angajati vor fi intr-o forma de somaj tehnic si beneficiaza de 75% din salariul mediu brut", a afirmat Orban.

Dupa ce un astfel de anunt, care are un impact major in vietile atator oameni, a fost facut de premier la Tv, ministrul Muncii Violeta Alexandru a venit cu explicatii pe Facebook.

Ea confirma ca a pregatit un proiect de act normativ pentru a legifera "o stare de fapt din sistemul public" si ca e si un gest "de corectitudine" fata de mediul privat.

"Trecem printr-o perioada in care multe lucruri s-au schimbat. Intr-o buna parte a sistemului public s-a redus activitatea. De la mediul privat, din datele pe care le vad zilnic despre contractele suspendate sau incetate, am cel mai clar semnal. Se vede tendinta de a se ramane acasa. Este si o perioada in care autoritatile competente insista, spre binele nostru, sa se ia in continuare toate masurile de preventie.

In fata acestei realitati, am pregatit un proiect de act normativ pentru a legifera o stare de fapt din sistemul public. Acum este momentul organizarii unui sistem de lucru in institutii, autoritati, companii publice, regii cu capital de stat care sa le asigure functionalitatea pe durata starii de urgenta dar care sa tina cont si de dorinta evidenta a multor angajati de a ramane la domiciliu si, bineinteles, de necesitatea asigurarii unui raport just intre munca si plata.

'Somaj tehnic' in institutiile publice, o decizie care asigura posibilitatea tuturor angajatilor de a ramane acasa in aceasta perioada, prin rotatie, intr-un numar egal de zile dintr-o luna, cu 75% din salariul de baza. Este o propunere asumata. Dupa consultari, inclusiv cu autoritati locale si dupa evaluari. Da, dupa toate acestea si dupa ce am citit toate mesajele primite, este o propunere asumata. Pentru corectitudine", spune Alexandru, pe Facebook.

Sursa: ZIARE.COM

Remus Borza, noul consilier economic al premierului, anunţă schimbări majore: ”Sunt prea mulţi bugetari şi prea bine plătiţi. Hidroelectrica trebuie să-şi vândă acţiuni pe bursă!”

Nou-numitul consilier economic al premierului Viorica Dăncilă, Remus Borza, susţine că nu are pretenţiile predecesorului lui Darius Vâlcov, de a controla guvernul: „Sunt un pârlit de consilier onorific. Nu iau bani pentru funcţia de consilier. Nu sunt angajat, nu iau bani, pentru că altminteri aş fi obligat. Doar aşa am libertatea de a spune ce cred“, a comentat el într-un interviu telefonic pentru ZF.

 Ultimele zile au adus schimbări importante în guvern. Şefa Fiscului Mihaela Triculescu a fost demisă. Principalul consilier economic al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, şi-a înaintat demisia.

Despre el s-a spus că ar conduce din umbră guvernul. Şefa comunicării guvernului Anca Alexandrescu a plecat şi ea. Toţi erau apropiaţi de Liviu Dragnea. Apar figuri noi şi una dintre cele mai importante este a lui Remus Borza, care o va consilia pe Viorica Dăncilă pentru principalele decizii economice.

Remus Borza (46 de ani) a câştigat un mandat de deputat din partea ALDE, dar de zilele trecute s-a înscris în PSD şi a ajuns principalul consilier al premierului României. Nu este o figură necunoscută.

Borza este avocat, a fost administratorul judiciar al Hidroelectrica – cea mai importantă companie pe care statul o mai are în proprietate. A reuşit să o readucă pe profit după o insolvenţă de răsunet.

„Hidroelectrica este o societate pe profit. Ebitda Hidroelectrica este de 70% azi. Nu are nevoie de bani. Dar un pachet rezidual trebuie vândut pentru că micii acţionari sunt atenţi – este vorba despre banii lor – şi atunci sunt atenţi la detalii. Astfel, compania va putea fi ferită de ceea ce ar însemna, la un moment dat, intervenţe a factorului politic”, comentează Borza. Când se listează? „Nu ştiu, eu spun doar că trebuie să se listeze.“

Dar Hidrolectrica este doar o companie. Ce se întâmplă cu statul? Cu guvernarea?

„Eu cred că vor urma schimbări majore“, spune el. Schimbări în fiscalitate?“

„Eu am idei, dar nu-mi răcesc gura degeaba. În America preşedintele DonaldTramp a dus fiscalitatea pentru companii de la 35% la 21%. În România toată lumea a înjurat PSD, dar aici taxa pe impozitul pe profit este de 16%. Numai că impozitul colectat nu se pupă deloc cu cifra de afaceri. Impozit pe profit de sub 2% din PIB, ce-i asta? Evaziunea fiscală este de 16 miliarde de euro, anual. Păi asta înseamnă 13 autostrăzi Comarnic – Braşov. Cu ce să faci autostrăzi, dacă nu ai bani? Vom închide povestea, dar adaug, ca să fie limpede. Vom vorbi cu mediul de afaceri, vom avea un dialog onest. Vom găsi soluţii agreate de toate părţile. Vom discuta tot timpul cu mediul de afaceri. Dar nu putea avea autostrăzi cu vorbe, avem nevoie şi de bani. Schemele cu preţurile de transfer, cu ingineriile financiare trebuie să înceteze“, spune proaspătul consilier economic al premierului.

Trebuie rejudecat Codul fiscal, trebuie regândite nişele fiscale: “Nu este normal să nu plăteşti impozit, nu este normal ca unii să plătească iar alţii să aibă <impozit zero>. Tot ce ţine de ANAF trebuie schimbat. Evaziunea este imensă. Nu putem înainta aşa”.

Trebuie mutată atenţia dinspre consum spre investiţii, mai spune Borza. Exploarăm zăcăminte la Marea Neagră, dar gazul va merge la unguri pentru că noi nu avem reţele de distribuţie pentru consumatorii noştri. Trebuie regândită administrarea ţării: 3.200 de sate şi comune sunt prea multe pentru o ţară din care au plecat 4 milioane de oameni. Sunt prea mulţi bugetari şi prea bine plătiţi: “Nicăieri în lume un angajat la stat nu câştigă, în medie, mai mult decât unul la privat (sunt ţări în care se câştigă mai mult la stat, în Franţa de pildă – n.red.)

Trebuie redus numărul de ministere, trebuie redus numărul de instituţii. Este o enormă birocraţie, o enormă cheltuială de bani, bani care trebuie să meargă în autostrăzi şi şcoli. Mediu de afaceri are nevoie de un milion de oameni, în vreme ce, în instituţiile de stat, sunt sute de mii de oameni care stau degeabă pe bani mulţi, spune Borza.

„Este nevoie de un plan de restructurare sever. În administraţie. Este nevoie de un dialog cu totul onest cu mediu privat. Pentru că PIB-ul s-a dublat, în ultimii şapte ani. Dar nu şi bugetul. 16 miliarde de euro evaziune este enorm şi apoi înjurăm că noi nu avem autostrăzi. Aşa că toată lumea trebuie să plătească taxe”.

Acesta este un discurs sever. Nu pare a fi de stânga deloc. De ce s-a înscris atunci Remus Borza în PSD?: “Pentru că partidul a făcut multe pentru România. Este pe nedrept înjurat, de multe ori, iar mediul economic, dacă prosperă azi, datorează mult acestui partid. Dar oamenii uită. În aceeaşi vreme, o reformă este necesar, PSD trebuie să o încerce, iar eu vreau să îi ajut”.

Autor: Iulian Anghel

Sursa: Ziarul Financiar

Veşti bune pentru bugetari: Angajaţii vor avea parte de o nouă minivacanţă!

   La sfârşitul lunii ianuarie, românii care lucrează la stat ar putea avea parte de o nouă minivacanaţă de patru zile, ca urmare a faptului că pe data de 24 ianuarie (joi) se sărbătoreşte Ziua Unirii Principatelor Române, zi liberă conform Codului Muncii.

Guvernul Dăncilă ar putea lua decizia acordării bugetarilor a unei zile libere vineri, 25 ianuarie, ceea ce ar da angajaţilor de la stat posibilitatea de a se bucura de o minivacanţă de patru zile. Dacă Guvernul va acorda o zi liberă, acestea se va recupera ca până acum, fie prin prelungirea programului de lucru, fie prin lucrul în zile de sâmbătă.

Zilele libere care urmează în 2019 sunt:

• 28 aprilie (duminică) – Paştele – duminică
• 29 aprilie (luni) — Paştele
• 1 Mai — Ziua Muncii
• 1 Iunie - Ziua Copilului – sâmbătă
• 16 iunie (duminică) — Rusalii – duminică
• 17 iunie (luni) — Rusalii
• 15 august — Adormirea Maicii Domnului
• 30 noiembrie — Sfântul Andrei – sâmbătă
• 1 Decembrie — Ziua Naţională a României – duminică
• 25 decembrie – Crăciunul
• 26 decembrie — A doua zi de Crăciun

Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază. Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

                                                                                                   GDL

Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii: „Toţi bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană”

Toţi bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană, a declarat ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu. Ea a menţionat că draftul legii salarizării va fi făcut public la finalul lunii martie.

"Toti bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ce ne asiguram noi cu aceasta ocazie e că absolut toată lumea va avea o distribuţie corectă a sporurilor, nu se mai întâmplă ca până acum când şefii luau sporuri foarte mari faţă de ale angajaţilor. Legea aceasta e aproape de la zero, proiectul doamnei Rovana Plumb avea o anvelopă de 42 de miliarde de lei, proiectul nostru e pe 32 de miliarde, proiectul tehnocraţilor era pe 19 miliarde. În aceste condiţii a trebuit să regândim totul aproape de la zero. Desigur, principii s-au păstrat de acolo, de exemplu 5% fond de premiere pe care ordonatorul să îl aibă la dispoziţie. La nivelul ordonatorului de credite, însă, nu se va putea merge din total salarizare cu mai mult de 30% pentru sporuri. Un poliţist care e în strada, sigur că poate să primească un spor de 70%, dar alt funcţionar care sta la birou nu va putea primi acelaşi spor, pentru ca pe medie institutia va trebui sa se inchida la 30%", a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

"Conform draftului prezentat de Ministerul Muncii, creşterile medii pentru personalul angajat în învăţământ vor fi de aproximativ 56%. Vor fi majorări etapizate până în 2021. Dacă un dascăl câştigă astăzi, de exemplu, 2.000 de lei, în 2021 acest venit ar trebui să fie de cel puţin 3.500 de lei salariu brut. E bine că unităţile de învăţământ vor avea la dispoziţie 5% pentru fondul de premiere a profesorilor merituoşi", a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret“, după negocieri.

"O alta noutate e cea legată de traseul banilor, propunerea care s-a făcut e ca banii pentru sporuri să nu mai treaca prin consiliile locale, ci să meargă direct la şcoli", a completat Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

"Pentru învăţământul superior ne-am dorit o poziţie cât mai bună în grila de salarizare. Ne-am dorit un spor de performanţă academică pentru cei care fac performanţă academica, în jur de 10-15%. Ne-a mulţumit că asistentul universitar a fost ridicat consistent, spre 3.000 de lei pentru debutant, iar după un an se duce spre 3.400-3.500 de lei. Aşadar, de la 2.300 de lei cât e azi, ar urma să ajungă la 3.500 de lei. Nu e bătut în cuie, pentru că ne mai vedem săptămâna viitoare, marţi sau miercuri, să facem grila mulţumitoare pentru noi. Ne-am dori ca raportul dintre salariul cel mai mare, profesorul universitar care iese la pensie, şi debutant să fie undeva la 3 - 3,5, cât ar fi normal", a declarat Anton Hader, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale Alma Mater

Negocierile vor continua joi şi cu alte sindicate. Ministrul Muncii a anunţat că se vor stabili grupuri de lucru şi săptămâna următoare, draftul de lege urmând să fie făcut public la finalul lunii martie.

La începutul săptămânii au avut loc discuţii cu sindicatele MAI şi cu cele din sănătate. Potrivit proiectului prezentat luni sindicatelor din Ministerul de Interne, creşterile salariale se vor face gradual până în anul 2021, cea mai mare majorare fiind pentru gradul de soldat din MApN, de 267%, în timp ce la MAI, creşterea cea mai mare va fi la funcţia de plutonier major, de 126%.Mediafax

Sistemul public va primi de la 1 iulie tichete de vacanţă!

Ministrul Turismului, Mircea Dobre, a declarat că cel târziu de la 1 iulie 2017, angajaţii din sistemul public vor primi un tichet de vacanţă. 
"Când am venit cu progamul de guvernare, am spus foarte clar şi sigur că la ora actuală, bugetul statului poate să suporte un tichet de vacanţă pentru fiecare angajat din sistemul public. Nu şase", a declarat Mircea Dobre, ministrul Turismului. 
Dacă toţi bugetarii ar primi un singur tichet de vacanţă în valoare de 1.450 de lei, atunci efortul bugetar se ridică la circa 1,72 miliarde de lei, adică circa 383 de milioane de euro. 
Anul trecut, doar angajaţii din sectorul privat au beneficiat de tichete de vacanţă, care pot fi cheltuite doar pentru călătoriile în ţară. Detalii pe #indraznestesacrezi

Declaraţie de presă

11.11.2015

 

Creșterea cu 10% a salarilor bugetarilor este necesară

         Modificarea legislativă cu privire la creșterea salariilor bugetarilor cu 10%, nu face altceva decât să transfere creșterea economică din ultimii trei ani de zile în buzunarele românilor. Legislativul a creat baza legală, iar Executivul, adică noul Guvern, trebuie să o pună în aplicare prin prevederea sumelor necesare în bugetul pe care îl va înainta Parlamentului . Oricum, daca noul Guvern nu dorește să facă acest lucru, Parlamentul este suveran și va face modificările aferente. Pe de altă parte, este imperios necesar să intervenim cu o pârghie fiscală în reglarea pieței, în special a inflației despre care, recent, Banca Națională a constatat că va fi negativă, la - 0,7, termen care se numește deflație. Altfel tradus, într-un limbaj popular, România a început să producă pe stoc pentru că nu există cerere suficientă pe piață pentru produsele românești. Ca să existe cerere, trebuie să existe bani care să fie consumați și să absoarbă aceste produse. Vorbim despre o măsură macroeconomică firească pe care orice Guvern, inclusiv tehnocrat, trebuie să o ia, constatând că în economia națională este un dezechilibru între cerere și ofertă.

Întotdeauna este sănătos din punct de vedere economic ca cererea sa fie puțin mai mare decât oferta și produsele să nu fie realizate pe stoc, deoarece asta înseamnă un blocaj la nivelul circuitului banilor în economie.

                                                Senator

                                                    Marius Sorin Bota

Victor Viorel Ponta bagă zâzanie între bugetari. Profesorii ameninţă că vor boicota deschiderea anului şcolar !!!

Premierul Ponta bagă zâzanie între bugetari. Profesorii ameninţă că vor boicota deschiderea anului şcolar Ponta bagă zâzanie între bugetari. Profesorii ameninţă că vor boicota deschiderea anului şcolar

Sindicaliştii afirmă că şi educaţie se numără printre domeniile prioritare din Programul de Guvernare şi ameninţă că dacă nu se va realiza o majorare a salariile vor boicota deschiderea anului şcolar.

"După ce ieri Guvernul a decis majorarea salariilor angajaţilor din sistemul de sănătate, profesorii consideră că se impune o creştere a salariilor şi în sistemul de învăţământ", afirmat reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învățământ (F.S.L.I.)

Federația apreciază ca justă decizia luată de Guvernul României de a majora salariile angajaților din sănătate, dar reamintește Guvernului că, în Programul de guvernare, mai există un domeniu prioritar – educația.

”Procentul de 34%, față de cel de 100 % promis a se acorda salariaților din sănătate tot până la finalul anului 2017, ar crea o nedreptate inacceptabilă și un dezechilibru major între cele două domenii strategice”, precizează președintele F.S.L.I., Simion Hancescu.

"Ne-am dori ca anul școlar să înceapă în cele mai bune condiții"

După majorarea din luna martie, salariul net al unui învățător debutant este de 780 de lei, al unui profesor debutant este de 830 de lei, al unui profesor cu definitivatul este de 836 de lei, iar al unui profesor la final de carieră este de 1.825 de lei.

”Dacă Guvernul nu va face efortul de a găsi o soluție de majorare suplimentară și pentru salariații din învățământ, cu siguranță că numeroasele mesaje de revolt, pe care le-am primit, se vor transforma în fapte, ceea ce înseamnă că Executivul trebuie să se aștepte la proteste de amploare. Ne-am dori ca, pe 14 septembrie, anul școlar să înceapă în cele mai bune condiții pentru elevi și dascăli”, a adăugat liderul F.S.L.I.

Victor Ponta: Medicii nu s-au opus când s-au majorat salariile din Educaţie

Legat de solicitările venite din partea profesorilor, premierul Victor Ponta a subliniat, ieri seară, că acum a venit rândul medicilor să li se mărească salariile, după ce acelaşi lucru s-a întâmplat deja cu angajaţii din Educaţie.

Declaraţia premierului a venit ca reacţie la faptul că sindicatele din învăţământ au cerut noi majorari salariale, similare cu cele anunţate pentru medici, avertizând că, în caz contrar, s-ar putea iniţia acţiuni de protest.

"E corect să vrea, toată lumea vrea", a răspuns Victor Ponta, întrebat într-o emisiune TV ce părere are despre doleanţele cadrelor didactice.

Premierul a reamintit că în Educaţie s-au facut deja majorari salariale în mai multe trepte, aşa cum s-a convenit cu sindicatele, iar "medicii nu s-au opus, dimpotriva, au zis ca e bine". Sursa Realitatea.net

Un deputat PDL iniţiază o lege privind acordarea de vouchere culturale de 125 de lei pentru bugetari!

Deputatul PDL Claudia Boghicevici a depus, în decembrie, o iniţiativă legislativă, la Camera Deputaţillor, prin care propune acordarea unui ”voucher cultural”, bugetarilor, în valoare de 125 de lei, pentru cumpărarea de cărţi, bilete la evenimente culturale, spectacole de teatru, muzee, sau operă.

Claudia Boghicevici arată în expunerea de motive la propunerea legislativă că potrivit unui sondaj Eurobarometru dat publicităţii de Comisia Europeană şi realizat în perioada 26 aprilie-14 mai 2013, aproximativ 51% dintre români au citit o carte în ultimele 12 luni, procent inferior mediei europene, care este de 68%.

Ea menţionează că prin această propunere doreşte să ofere cadrul legal pentru şanse egale în ceea ce priveşte accesul la cultură a angajaţilor din sistemul bugetar şi să stimuleze creşterea gradului de acces şi participare la cultură.

Boghicevici propune ca acest voucher cultural să se acorde o singură dată, fondurile urmând a se asigura de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii.

Potrivit propunerii legislative de acordare a voucherelor culturale, cuantumul acestui voucher care va fi acordat pentru fiecare angajat din sistemul bugetar este stabilit în valoare de 0,5 ISR, respectiv 125 lei.

Deputatul PDL mai propune ca valoarea acestui voucher să se actualizeze şi să se indexeze, anual, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei.

Criteriile de întocmire, acordare şi repartizare a voucherelor se stabilişte, prin ordin comun, de Munisterul Curturii, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Prin normele de aplicare ale legii urmează să se stabilească şi modalitatea prin care fiecare angajat din sistemul bugetar poate folosi suma prevăzută de voucher, respectiv pentru achiziţionarea sau decontarea de sumelor cheltuite pentru cărţi, bilete la evenimente culturale, bilete la spectacole de teatru, filarmonică, operă, sau muzee.

Propunerea legislativă a fost înregistrată pe 15 decembrie la Camera Deputaţilor şi a fost transmisă Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

                                                                        Valentina Postelnicu

Sistem nou de salarizare al bugetarilor. Dascălii continuă să aibă cele mai mici salarii dintre bugetari

După noul sistem de salarizare aprobat aseară de Guvernul Ponta, salariile bugetarilor ar fi acestea, potrivit Legii salarizarii unice pentru stabilirea salariilor bugetarilor. Calculul este simplu, astfel valoarea coeficientului 1.00 se înmulţeşte cu 705, cât este salariul minim pe economie în prezent, sau cu valoarea de 1100 lei cât va fi în anul 2015. Ar fi de precizat însă că la aceste salarii se adaugă sporuri şi premii (cei care merită, nu?!) :

SALARII administraţia publică centrală (Ministere, Parlament, Curtea de Conturi) 
Secretar general – 3.630 – 3.870 lei 
Director general – 3.450 – 3.690 lei 
Şef birou – 3.150 – 3.240 lei 
Consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, auditor, gradul IA – baza = 1.830; 1.950 – 2.370 lei 
Referent, inspector, revizor contabil, debutant – 1.050 lei 
SALARII Ministerul Administraţiei şi Internelor 
Arhivist gradul IA - baza – 1.860 de lei; 1.950 – 2.370 lei 
Arhivar debutant - 720 lei 
SALARII servicii deconcentrate 
Director general – 3.150 – 3.330 lei 
Director general adjunct – 3.060 – 3.300 lei 
Şef serviciu – 2.910 – 3.030 lei 
Consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, auditor; gradul I A – baza: 1.680 lei; 1.770 – 2.130 lei 
Referent, inspector, revizor contabil; debutant – 1.050 lei 
Referent debutant – 720 lei 
Casier trezorier I – 930 – 1.230 lei 
SALARII administraţia locală (consilii locale, servicii publice) 
Director general – 2.850 – 3.060 lei 
Director general adjunct – 2.760 – 3.000 lei 
Şef serviciu – 2.640 – 2.700 lei 
Referent de specialitate, inspector de specialitate, revizor contabil, arhitect; debutant – 1.050 lei 
Referent, inspector; IA – baza: 840 lei; 870 – 1.080 lei 
Primar comună - 3.120-3.210 lei 
Secretar consiliul judeţean – 3.720 – 3.780 lei 
SALARII cabinete demnitari/aleşi
Şef  birou senatorial – baza: 1.470 lei; 1.530 – 1.860 lei 
Secretar cabinet, secretar dactilograf, curier postal (sofer) – baza: 870; 900 – 1.110 lei 
Director de cabinet prefectură – baza: 2.040 lei; 2.160 – 2.580 lei 
Consilier cabinet preşedinte consiliul judeţean – baza: 2.40 lei; 2.160 – 2.580 lei 
SALARII învâţământ preuniversitar 
Profesor I (Studii superioare de lunga durata, ciclul II Bologna) grad didactic I – 2.550 lei (vechime peste 40 de ani); 1.500 – 1.890 lei (vechime 2-6 ani) 
Profesor I (Studii superioare de lunga durata, ciclul II Bologna) grad didactic II – 2.070 lei (vechime peste 40 de ani); 1.410 – 1.680 lei (vechime 2-6 ani) 
Profesor I (Studii superioare de lunga durata, ciclul II Bologna) grad didactic definitiv – 1.920 (vechime peste 40 de ani); 1.350 – 1.560 lei (vechime 2-6 ani) 
Profesor I (Studii superioare de lunga durata, ciclul II Bologna) debutant – 1.320 – 1.560 lei 
Învăţător, educatoare, maistru - instructor; (cu studii de nivel liceal) grad didactic I – 1.680 lei (vechime peste 40 de ani); 1.200 – 1.410 lei (vechime 6-10 ani) 
Profesor, invatator, educatoare, educator, maistru-instructor; (cu studii de nivel liceal, 
fără pregatire de specialitate) – 1.290 lei (vechime peste 40 de ani); 780 – 960 lei (vechime 2-6 ani) 
Inspector şcolar general – 3.750 – 3.900 lei 
Inspector şcolar general adjunct – 3.480 – 3.600 lei 

Director unitate de învatamant – 3.060 – 3.360 lei 
Director biblioteca – 3.240 – 3.420 lei 
Bibliotecar, redactor, tehnoredactor, tehnician, merceolog, referent, contabil, analist ajutor, programator ajutor, stenodactilograf, secretar dactilograf, operator date, controlor 
date, functionar, arhivar, administrator, casier, magaziner, sef depozit - treapta IA – 1.260 – 1.530 lei 
SALARII pentru personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar din urmatoarele unitati sanitare, spitale judetene de urgenta, spitale de specialitate, institute de medicina legala, Servicii de ambulanta, centre de transfuzie sanguina judetene etc.
Medic primar - 2.520 - 3.150 
Medic specialist - 1.980 - 2.490 
Medic rezident anul VI-VII - 1.920 
Medic rezident anul IV-V - 1.830 
Medic rezident anul III - 1.680 
Medic rezident anul II - 1.620 
Medic rezident anul I - 1.470 
Medic - 1.500 - 1.890 
Medic stagiar - 1.140 
Farmacist primar - 1.770 - 2.190 
Farmacist specialist - 1.650 - 2.040 
Farmacist - 1.500 - 1.890 
Farmacist rezident anul III - 1.620 
Farmacist rezident anul II - 1.470 
Farmacist rezident anul I -1.380 
Farmacist stagiar - 1.050 
Fiziokinetoterapeut,bioinginer medical;principal - 1.650 - 2.040 
Fiziokinetoterapeut,bioinginer medical;specialist - 1.620 - 1.980 
Asistent medical,moasa;principal - 1.620 - 1.980 
Asistent medical,moasa - 1.500 - 1.890 
Asistent medical,moasa;debutant - 1.050 
Dentist principal - 1.470 - 1.830 
Dentist debutant - 780 
Spitale peste 400 de paturi 
Manager - 3.900 - 4.080 
Director medical - 3.690 - 3.870 
Director de ingrijiri - 2.820- 3.000 
Servicii de ambulanta 
Manager general - 3.900 - 4.080 
Director medical - 3.300 - 3.720 
Asistent sef - 2.640 - 2.820 
Centre de transfuzie sanguina judetene 
Director - 3.360 - 3.540 
Contabil sef - 2.220 - 2.400 
Brancardier, baies, namolar, spalatoreasa, ingrijitoare - 750 - 930 
Infirmiera - 810 - 1.080 
Infirmiera debutant - 750 
Brancardier - 780 - 990 
Ambulantier - 1.020 - 1.770 
SALARII pentru personalul clerical 
Preot - Studii superioare 
gradul I - 1.260 - 1.590 
definitiv - 1.080 - 1.320 
debutant - 1.050 S 1.75 
Preot - Studii Medii 
gradul I - 870 - 1.110 
definitiv - 780 - 1.020 
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane - 7.020 
Arhiepiscop, sef de cult (mitropolit, episcop, muftiu, sef rabin, presedinte uniune, presedinte) - 6.480 
Episcop - 6.120 
Episcop-vicar, arhiereu-vicar - 5.880 
SALARII judecatori, procurori, magistrati -asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilorPresedintele tribunalului si tribunalului specializat, prim-procuror al parchetului de pe langa tribunal/tribunal specializat – 4.920 lei 
Procuror sef birou la parchetul de pe langa tribunal – 4.830 lei 
Presedintele judecatoriei/tribunalului militar, prim-procurorul parchetului de pe langa judecatorie/ parchetului de pe langa tribunalul militar – 4.560 lei 
Presedinte de sectie in cadrul judecatoriei, procurorul sef sectie in cadrul parchetului de pe langa judecatorie, sef de birou in cadrul DNA – 4.440 lei 
Judecator, procuror (2-3 ani vechime), Personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor (1-3 ani vechime) – 2.100 – 2.520 lei 
Grefier–arhivar, grefier – registrator, debutant – 780 – 930 lei

                                                                               GDL

O altă veste bună pentru bugetari: ar putea primi două salarii brute pe an, ca premiu de excelenţă !

Ministrul Muncii Rovana Plumb a declarat, duminică seară, 9 martie 2014, că se doreşte motivarea personalului bugetar să furnizeze servicii de calitate şi, în acest sens, s-a propus acordarea a două salarii brute pe an ca premiu de excelenţă.

"În sistemul public trebuie să existe într-adevăr o motivare a angajaţilor, în aşa fel încât să putem să-i cointeresăm să furnizeze servicii publice de calitate. Se lucrează la acest lucru, de exemplu s-a propus să se dea două salarii brute pe timpul unui an ca un premiu de excelenţă, tocmai pentru a cointeresa salariaţii", a spus Rovana Plumb, la România TV, potrivit Mediafax.

Ministrul Muncii a mai spus că Legea privind sistemul unitar de salarizare în sistemul public trebuie să sufere unele modificări pentru că există "discrepanţe". "Cadrele medicale cu postliceal au salarizarea mai mare decat cadrele medicale cu studii universitare, ceea ce răstoarnă sistemul de valori", a exemplificat Plumb. Mediafax

                                                               Cristian LAURENŢIU

Orice în afară de salarii decente! Bugetarii ar putea avea încă două zile libere de sărbători !!!

Guvernul Ponta le pregăteşte bugetarilor încă două zile libere pe final de an. Este vorba despre 27 decembrie 2013, respectiv 3 ianuarie 2014, zile care leagă de weekend liberele pe care bugetarii de au deja pentru Crăciun şi Anul Nou. Decizia va fi luată săptămâna viitoare, în şedinţa de Guvern, iar cele două zile vor fi recuperate în luna ianuarie.

„O să discutăm în Guvern care vor fi zilele libere şi modul în care se recuperează în ianuarie, în aşa fel încât să ţinem cont totuşi de realitate, că, dacă oamenii au liber miercuri şi joi, îi chemi vineri înapoi la serviciu ca să plece sâmbătă probabil că e destul de puţin funcţional”, a spus premierul Victor Ponta.

Guvernul ar urma să declare zilele de 27 decembrie 2013 şi 3 ianuarie 2014 drept zile libere.

El a precizat că decizia va fi luată săptămâna viitoare, dar că instituţiile publice, inclusiv cele fiscale de colectare a taxelor şi impozitelor, vor funcţiona în acea perioadă. Sursa digi24 HD

                                                                                           GDL