Ajunge!

„Dacă pentru sinistra ministră Buzoianu (USR) reforma înseamnă să își planteze în continuare oamenii fără pregătire în funcții-cheie, să evite responsabilitatea cu un tupeu siderant și să transforme România într-un teren de experiment pentru amatori, atunci da - vom mai vedea încă multe Paltinu și Praid.

Pentru că din incompetență și tupeu nu poate ieși nimic altceva decât dezastru.

Demisia ei ar fi trebuit să fie primul gest firesc. Dar onoarea nu o definește - după cum nu definește pe nimeni care privește un eșec galactic și totuși spune senin: voi continua.

Și, atenție: aici nu e vorba doar despre apă. E vorba despre lipsă crasă de omenie, despre minciună grosolană, despre incompetență administrativă - un mix letal pentru cei peste 120.000 de oameni lăsați să îndure zile la rând frigul și umilința cozii la bidon pentru un minim de supraviețuire.

Chiar dacă se agață disperat de scaun, Diana Buzoianu tot trebuie să plece. Dacă premierul Bolojan nu o demite, se va pronunța Parlamentul - iar PSD va vota. Cu două mâini.

Iar demisia de onoare a directorului general de la Apele Române spune, de fapt, totul despre cât de „capabilă de reformă” este ministra USR. Ea l-a propulsat interimar la conducerea instituției, iar el s-a supus orbește ordinelor „binefăcătoarei” sale politice și a dispus golirea intempestivă și nepregătită a lacului de la Paltinu, în pofida avertismentelor profesioniștilor autentici din domeniu.

Asta nu e reformă. Asta e inconștiență executată administrativ.

Problema însă nu mai este doar a păpușii Chuckie de la Mediu. Problema este a premierului. O, da, cu vârf și îndesat!

Premier la fel de lipsit de empatie față de drama oamenilor din Prahova. La fel de insensibil la zilele cumplite ale celor care stau la cozi cu bidoane în mâini. Nu știu cum pot pune capul pe pernă el și doamna ministru știind că oameni reali - nu numere, îngheață în timp ce caută apă ca să poată trăi.

Sunt în politică de aproape 25 de ani. Am văzut și am gestionat crize. Știu că uneori cel mai mare ajutor pe care îl poți da este să fii acolo - să spui o vorbă bună.

Nici Buzoianu, nici Bolojan n-au fost capabili de asta. Degeaba ești poate un super-premier, ceea ce nu e cazul sau o super-ministră, ceea ce nu e cazul. Lipsa de omenie pune o etichetă groasă pe care istoria nu o mai dezlipește în veci.

Nu mă mai obosesc să cer demisia cuiva care nu înțelege nimic din drama pe care a provocat-o. Dar continui să cer apostolului reformei să facă ce trebuie: să o trimită pe Diana Buzoianu la lada de gunoi a politicii.

Locul celor care guvernează împotriva oamenilor, cu improvizație și cu dispreț. Ajunge!”, a scris Mihai Fifor, deputat, pe Facebook.

C.L.

Demisia de onoare! Toţi!

 Unde sunt vocalii de acum câțiva ani, care cereau demisia guvernului pentru Colectiv?!

Arșii de vii dintr-un spital nu se pun, numai cei de la un concert? Cu ce este mai revoltătoare o moarte decât alta, dacă ipocrizia nu e un mod de viață? Să vă fie rușine! Da, corupția ucide!

Alexandru PETRIA, scriitor

KOVESI E TERMINATĂ!

Curtea Constitutionala a decretat ca DNA nu avea voie sa inceapa urmarirea penala si sa defileze ministri in dosarul Ordonantei 13: “Infractiunea de favorizare a faptuitorului nu poate fi comisa prin adoptarea unui act normativ… nici una dintre infractiunile pentru care s-a dispus extinderea nu intra in sfera de competenta a DNA… Toate argumentele expuse mai sus, impuneau organului judiciar solutia de clasare”. Kovesi si Lazar trebuie demisi!

DNA este o institutie abuziva, care a incalcat grav legea si a instrumentat cu spectacol televizat si defilari de ministri un dosar penal impotriva Guvernului Grindeanu, actiunea echivalenta cu o tentativa de lovitura de stat, in conditiile in care aceasta cauza a fost folosita pentru incitarea protestatarilor din Piata Victoriei.

Curtea Constitutionala a dat vineri publicitatii motivarea Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017, in care s-a statuat ca DNA si-a arogat atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, producand prin aceasta un conflict de natura constitutionala.

Motivarea Curtii Constitutionale releva practic ca procurorii DNA au comis un abuz urias atunci cand au inceput urmarirea penala pentru trei infractiuni (favorizarea faptuitorului; folosirea influentei ori a autoritatii sale de catre persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; si prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului).

Judecatorii Curtii Constitutionale spun negru pe alb ca DNA avea obligatia sa claseze dosarul si nicidecum sa inceapa urmarirea penala. Asta intrucat infractiunile imputate nu puteau subzista in conditiile emiterii unui act normativ.

Mai mult, cu privire la extinderea urmaririi penale pe infractiunile de sustragere si distrugere de inscrisuri si fals intelectual (fapte declinate la PICCJ – Sectia de urmarire penala), judecatorii CCR afirma ca procurorii DNA nu aveau competenta materiala sa cerceteze asemenea fapte.

Cu alte cuvinte, CCR a demascat actiunea DNA ca un abuz de maxima gravitate, care trebuie investigat de autoritati in perioada urmatoare.

In opinia Lumeajustitiei.ro, se impune de urgenta excluderea din Magistratura a procurorilor de caz, precum si destituirea sefei DNA Laura Kovesi (care si-a permis zeci de declaratii cu conotatii politice si de defaimare la adresa Guvernului, cu efect de incitare a populatiei impotriva acestuia), precum si a Procurorului General Augustin Lazar, care a facut acelasi tip de declaratii si a protejat activitatea abuziva a DNA, actionand si reusind cu ajutorul Sectiei de procurori a CSM sa dea jos din functie pe secretarii de stat din Ministerul Justitiei Oana Haineala si Constantin Sima, audiati in dosarul deschis abuziv.

MOTIVAREA DECIZIEI 68/2017

Prezentam in continuare fragmentele relevante din Decizia 68/2017 a CCRpronuntata de judecatorii Valer Dorneanu, Marian Enache, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Daniel Marius Morar, Mona Maria Pivniceru, Simona Maya Teodoroiu, si Atilla Varga:

“… 109. Prin urmare, ”vazand ca actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, prevazute la art.16 alin.(1) din Codul de procedura penala”, in temeiul art.305 alin.(1) si (2) din cod, ordonanta procurorului dispune inceperea urmaririi penale in cauza cu privire la savarsirea urmatoarelor infractiuni: folosirea influentei ori a autoritatii sale de catre persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partidin scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau altefoloase necuvenite, infractiune prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000,favorizarea faptuitorului, infractiune prevazuta de art.269 alin.(1) din Codul penal, si prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, infractiune prevazuta de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999.

110. Avand in vedere faptele reclamate si cele retinute in ordonanta procurorului de caz, Curtea apreciaza ca toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infractiunilor imputate nu constituie altceva decat aprecieri personale sau critici ale autorilor denuntului cu privire la legalitatea si oportunitatea actului adoptat de Guvern (…)

111. Curtea, analizand incadrarea juridica a faptelor denuntate, asa cum este ea configurata de catre procuror in ordonanta de incepere a urmaririi penale in rem, retine, in ceea ce priveste infractiunea de favorizare a faptuitorului, prevazuta de art.269 din Codul penal, ca aceasta infractiune nu poate fi comisa prin adoptarea unui act normativ. Este evident ca un act normativ de clementa (de gratiere) ori de dezincriminare a anumitor infractiuni este favorabil unor persoane care au comis faptele penale care cad sub incidenta respectivului act normativ, dar acest aspect nu se poate converti nicicum in ”ajutorul datfaptuitorului”, ca element material al infractiunii de favorizare a faptuitorului. Art.269 din Codul penal are in vedere alte ipoteze, respectiv acte individualizate strict care pot constitui un folos dat faptuitorului, menit sa impiedice infaptuirea justitiei intr-o cauza penala concreta. Actele normative de clementa sau de dezincriminare reprezinta intotdeauna vointa legiuitorului, iar optiunea acestuia este justificata de anumite nevoi sociale, juridice, economice, raportate la un anumit moment din evolutia societatii. Este evident ca prin caracterul lor normativ, legile si ordonantele Guvernului au aplicabilitatea generala si isi extind efectele asupra unui numar nedeterminat de subiecte vizate de ipoteza normelor. in aceasta logica, devine posibil ca in sfera de aplicabilitate a acestor acte sa intre si cei care le-au adoptat sau rudele, prietenii, cunostintele lor. A aprecia altfel, inseamna ca niciodata legiuitorul primar sau delegat nu ar putea adopta acte normative fara a fi sanctionat penal, intrucat caracterul mai favorabil al normelor adoptate ar favoriza intotdeauna anumiti faptuitori. Or, Curtea retine ca tocmai caracterul de generalitate a actului normativ, aplicabilitatea sa asupra unui numar nedefinit de persoane distinge actul normativ de actul individual, singurul care poate fi susceptibil de a produce foloase, avantaje, ajutor, in sensul prevazut de legea penala.

112. Asadar nu este de acceptat ca autoritatea legiuitoare primara sau delegata (parlamentari sau ministri) sa intre sub incidenta legii penale prin insusi faptul adoptarii sau participarii la actul decizional al adoptarii actului normativ,aceasta indeplinindu-si o atributie constitutionala. In virtutea imunitatii care insoteste actul decizional de legiferare, care, asa cum Curtea a retinut in prealabil, este aplicabila mutatis mutandis si membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui actnormativ cu putere de lege. A admite contrariul inseamna a lasa, indirect, posibilitatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a incalcarii separatiei puterilor in stat. Lipsa raspunderii juridice pentru activitatea de legiferare este o garantie a exercitarii mandatului fata de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupa functia de parlamentar sau de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si a obligatiilor ce ii revin potrivit Constitutiei si legilor.

113. In acest sens, reglementeaza si Codul penal in cadrul Titlului V. Infractiuni de coruptie si de serviciu, Capitolul 2. Infractiuni de serviciu, respectiv infractiunea de conflict de interese, prevazuta de art.301. Dispozitiile alin.(2) al acestui articol stabilesc o conditie negativa, si anume ca dispozitiile incriminatoare de la alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative. in justificarea acestei conditii negative, in doctrina se arata ca ratiunea acestei formulari a fost aceea de a evita riscul pentru legiuitor sa fie acuzat de conflict de interese, in conditiile in care actele normative emise, aprobate sau adoptate produc, de regula, efecte asupra tuturor persoanelor, fiind astfel posibil ca si persoane apropiate emitentilor actului normativ sa beneficieze de acele acte. Situatia este identica si in ceea ce priveste infractiunea de favorizare a faptuitorului, chiar daca legiuitorul nu a prevazut expres clauza exoneratoare de raspundere penala in cuprinsul art.269 din Codul penal.

114. De altfel, Curtea a antamat subiectul incidentei legii penale in cazul adoptarii unui act juridic normativ cu ocazia pronuntarii Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, mai sus citata, analizand notiunea de ”act”, existenta in continutul infractiunii de abuz in serviciu. Cu acel prilej, Curtea a aratat ca in sfera de cuprindere a acestei notiuni nu poate intra si actul juridic normativ, intrucat, in aceasta situatie, legislatia penala ar interfera cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor in mod expres printr-o legislatie distincta, respectiv exceptia de nelegalitate/exceptia de neconstitutionalitate.

115. In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, Curtea retine ca aceasta sanctioneaza fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid de a-si folosi influenta sau autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Pentru considerentele aratate mai sus, tocmai datorita caracterului de generalitate al unei legi sau ordonante, ”folosul” din textul incriminator are in vedere alte ipoteze si nicidecum ”beneficiul” obtinut de o persoana ca urmare a adoptarii unui act normativ, astfel ca acesta nu poate fi in niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infractiuni si astfel nu poate determina raspunderea penala.

116. Referitor la infractiunea prevazuta de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999, Curtea observa ca aceasta incrimineaza fapta de prezentare, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului. Aceasta infractiune a fost introdusa in Legea responsabilitatii ministeriale prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.130/1999, prin art.61, nota de fundamentare prevazand necesitatea completarii legii cu ”doua infractiuni specifice activitatii unui membru al Guvernului in exercitiul functiei sale”. Din analiza elementelor constitutive ale acestei infractiuni reiese ca aceasta norma este incidenta atunci cand prezentarea de catre membrii Guvernului a datelor inexacte este rezultatul indeplinirii unei obligatii legale fata de cei indrituiti sa solicite aceste date, Parlamentul, respectiv Presedintele Romaniei. Or, raportat la starea de fapt descrisa in denuntul formulat si retinuta in ordonanta de incepere a urmaririi penale emisa de organul judiciar, potrivit careia ”in mod deliberat ministrul justitiei a dezinformat Parlamentul Romaniei cu privire la intentiile lui a promova acte normative […] prin procedura ordonantei de urgenta” si ca ”in mod deliberat, prim-ministrul Romaniei si ministrul justitiei l-au dezinformat pe Presedintele Romaniei, inaintea sedintei de Guvern ca nu aveau intentia sa treaca pe ordinea de zi cele doua ordonante”, Curtea constata ca ”datele inexacte” se refera la necomunicarea unor intentii, care, in viziunea autorilor denuntului si a organului judiciar, se converteste in ”dezinformare”. Nicio norma legala sau constitutionala nu obliga Guvernul sa–l informeze pe Presedintele Romaniei cu privire la ”intentiile” sale in sensul includerii pe ordinea de zi a unei sedinte de Guvern a actelor normative supuse adoptarii si nici sa informeze Parlamentul cu privire la ”intentia” sa de a adopta ordonante de urgenta. Cu privire la acest din urma aspect, singura obligatie a Guvernului este de a depune, dupa adoptare, ordonanta de urgenta spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta pentru ca aceasta sa intre in vigoare, conform art.115 alin.(5) din Constitutie.

117. Avand in vedere toate aspectele prezentate mai sus, Curtea constata ca starea de fapt descrisa in actul de sesizare a organului judiciar siincadrata juridic in dispozitiile art.269 din Codul penal, art.13 din Legea nr.78/2000 si in cele ale art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999 constituie cadrul procesual retinut si asumat de Ministerul Public –Directia Nationala Anticoruptie, care prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a dispus inceperea urmarii penale in rem, cu privire la faptele reclamate.Toate argumentele expuse mai sus, impuneau insa organului judiciar solutia de clasare, in baza art.294 alin.(3) din Codul de procedura penala, fara a efectua acte de urmarire penala, ca urmare a incidentei art.16 alin.(1) din acelasi cod, intrucat toate faptele reclamate priveau in realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate si legalitate care nu cad sub incidenta controlului organelor de cercetare penala, indiferent de incadrarea juridica stabilita de catre procuror. intrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuni, Curtea constata ca faptele reclamate prin denuntul care a stat la baza intocmirii Dosarului nr.46/P/2017, inregistrat pe rolul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data.

118. De altfel, aceasta concluzie rezulta si din examinarea Ordonantei din 24 februarie 2017 de clasare, disjungere si declinare a cauzei, unde la ”Situatia de fapt, asa cum a rezultat in urma efectuarii urmaririi penale” pentru cele trei infractiuni, procurorul face referire (filele 2-7 din ordonanta) exclusiv la aspecte ce tin de procedura de legiferare, respectiv cronologia evenimentelor, intocmirea proiectelor de ordonanta de urgenta, opiniile critice exprimate de specialistii din Ministerul de Justitie, lipsa unor avize, emiterea unor avize incomplete ori cu observatii, nemotivarea urgentei proiectului de ordonanta de urgenta, suplimentarea ordinii de zi a Guvernului etc.

119. In legatura cu mentiunea de la fila 2 din Ordonanta din 24 februarie 2017 de clasare, disjungere si declinare a cauzei, potrivit careia in aceeasi zi, printr–o alta ordonanta, procurorul a dispus extinderea urmaririi penale pentru alte trei infractiuni, respectiv infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art.259 alin.(1) si (2) din Codul penal, infractiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri, prevazuta de art.275 din Codul penal, si pentru infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art.321 din Codul penal, Curtea constata ca nici una dintre infractiunilepentru care s-a dispus extinderea nu intra in sfera de competenta a Directiei Nationale Anticoruptie. Or, extinderea urmaririi penale cu privire la aceste fapte in conditiile in care procurorul dispune in aceeasi zi declinarea competentei la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, tocmai pentru ca nu era indrituit sa efectueze urmarirea penala, nu este in logica fireasca a cursului cauzei. Oricum aceste imprejurari, prezentate Curtii Constitutionale in ziua dezbaterilor, 27 februarie 2017, nu sunt de natura a schimba starea de fapt si de drept a cauzei si, implicit rationamentul Curtii Constitutionale in analiza si solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public si Guvern.

120. Pentru aceste considerente, avand in vedere ca prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a Directiei Nationale Anticoruptie se retine ca ”nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale” si, in consecinta, se dispune inceperea urmaririi penale si se efectueaza acte de urmarire penala cu privire la savarsirea infractiunilor mentionate in denunt, apare cu evidenta faptul ca Ministerul Public, ca parte a autoritatii judecatoresti, s–a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarii ordonantei de urgenta a Guvernului.O astfel de conduita echivaleaza cu o incalcare grava a principiuluiseparatiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale. In activitatea sa de interpretare si aplicare a legii, procurorul trebuie sa realizeze un echilibru intre spiritul si litera legii, intre exigentele de redactare si scopul urmarit de legiuitor, fara a avea competenta de a se substitui autoritatilor competente in acest domeniu.Obligatia care incumba procurorilor deriva direct din normele constitutionale aleart.131 din Constitutie, potrivit carora, in activitatea judiciara, ei reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

121. in aceasta lumina, Curtea constata ca prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si–a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr–un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la unblocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat. Astfel, in conditiile in care inceperea urmaririi penale presupune activitati de cercetare si ancheta penala cu privire la modul in care Guvernul si-a indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public inceteaza sa mai fie una legitima, devenind abuziva, intrucat depaseste competenta stabilita de cadrul legal in vigoare. Mai mult, actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului care afecteaza buna functionare a acestei autoritati sub aspectul actuluilegiferarii, avand drept consecinta descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitutionale. Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui numar mare de functionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declansate de activitatea de cercetare penala si de formularea unor viitoare acuzatii care 55

pot determina incidenta raspunderii penale, Guvernul este blocat in activitatea sa de legiuitor. imprejurarea creata goleste de continut garantia constitutionala referitoare la imunitatea inerenta actului decizional de legiferare, de care beneficiaza membrii Guvernului, garantie care are ca scop tocmai protejarea mandatului fata de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupa functia de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si a obligatiilor ce ii revin potrivit Constitutiei si legilor. Prin conduita sa, Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie –Directia Nationala Anticoruptie a actionat ultra vires, si-a arogat o competenta pe care nu o poseda – controlul modului de adoptare unui act normativ, sub aspectul legalitatii si oportunitatii sale, ceea ce a afectat buna functionare a unei autoritati, care isi are remediul in dispozitiile art. 146 lit. e) din Constitutie, care prevad solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice de catre Curtea Constitutionala.

122. Prin urmare, Curtea constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, pe de o parte, siGuvernul Romaniei, pe de alta parte.

(…)

125. In ceea ce priveste Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, conduita conforma Constitutiei transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si, deci, abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

126. Avand in vedere considerentele expuse, dispozitiile art.146 lit.e) din Constitutie, precum si prevederile art.11 alin.(1) lit.A.e), ale art.34 si 35 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

in numele legii

DECIDE:

Constata ca a existat si exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, generat de actiunea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie –Directia Nationala Anticoruptie de a–si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, prevazute de art.115 alin.(4) si (5) din Constitutie, respectiv ale Curtii Constitutionale, prevazute de art.146 lit.d) din Constitutie.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din 27 februarie 2017.”

NOTA – Judecatoarea Livia Stanciu fosta presedinta a Inaltei Curti care s-a declarat public “partenera de nadejde a procurorilor DNA” a facut opinie separata, in sensul ca in mintea ei nu ar exista un conflict juridic de natura constitutionala intre DNA si Guvern.

* Cititi aici integral Decizia nr. 68/27.02.2017 a Curtii Constitutionale

Autor: Razvan Savaliuc

Sursa: Lumea Justitiei

Traian Băsescu cere demisia lui Kovesi

Reacție vehementă a fostului președinte, Traian Băsescu, după decizia de luni a Curții Constituționale care au stabilit că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13.

Băsescu susține că în acest context, Laura Codruța Kovesi ar trebui să plece de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție pentru că, susține acesta, a comis un abuz grav.

”Tandmenul Coldea – Kovesi a vrut să pună sub control toate puterile statului prin forța cătușelor. Au lucrat discreționar cu acest procedeu de a umili și a distruge credibilitatea, fie că e vorba de Parlament, de Guvern sau de judecători. Nu este un conflict între executiv și justiție, pentru că justiție înseamnă judecătorii. Procurorii sunt tot magistrați, dar nu sunt parte a puterii judecătorești. E un abuz al unor bugetari, plătiți din bugetul de stat prin grija Guvernului, dar pe care ei vor să îl controleze.

Așa cum 2015 – 2016 a fost etapa umilirii Parlamentului, când doamna Kovesi cerea săptămanal arestarea unui parlamentar, așa cum zi de zi scotea în fața DNA câte un parlamentar încătușat, a considerat că 2017 este anul în care ar putea să pună cătușe Guvernului. De ce? Pentru că își exercita un atribut constituțional, acela de a emite OUG. Voi, DNA, ați făcut-o lată și v-ați pus cu CCR!

După trei ani în care, într-un an a umilit și a distrus credibilitatea Parlamentului, deliberat, în tandem cu Coldea, 2015 – 2016 a fost perioada de distrugere a credibilității Parlamentului, 2017, în planificarea lor, era distrugerea credibilității Guvernului.

Și s-au manifestat începând să ancheteze un act legitim. Nu spun bun, Guvernul Grindeanu trebuie să plece. Dar era dreptul Guvernului să emită OUG și nu era treaba procurorilor să se pronunțe pe OUG, ci a judecătorilor constituționali”, a declarat Traian Băsescu, într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii ”Dosar de politician”.

                                                                      NapocaNews

România pierde ruşinos cu Albania şi este eliminată de la EURO 2016

Echipa nationala a Romaniei a fost eliminata de la EURO 2016 dupa ce a pierdut, scor 0-1, ultimul meci din Grupa A, disputat impotriva Albaniei.

Tricolorii erau obligati sa castige pentru a avea sanse mari de calificare in optimi, insa ne-au oferit o prestatie modesta, desi au intalnit cea mai slaba adversara din grupa.

Parasim EURO 2016 fara nicio victorie si cu doua goluri din patru incasate dupa gafele lui Tatarusanu.

Afla si scuza lamentabila oferita de jucatorii nationalei dupa eliminare

Desfasurarea partidei

Ajunsi in fata meciului decisiv, tricolorii nu au putut conta pe Razvan Rat si Mihai Pintilii, accidentati, astfel ca in echipa de start si-au gasit loc Matel si Prepelita. Nu a fost insa loc pentru Sanmartean, care a fost introdus abia la pauza.

Jucatorii nostri au intrat pe teren foarte determinati si au dominat startul meciului, cand am avut si doua sanse de gol prin doua suturi de la distanta trimise de Bogdan Stancu si Denis Alibec.

Citeste si: Reactia lui Anghel Iordanescu dupa meci

Nu am reusit insa sa mentinem ritmul, iar Albania a devenit tot mai curajoasa pe masura ce timpul trecea.

Un prim avertisment l-am primit in minutul 23, cand albanezii ne-au prins pe contraatac, dar Lenjani a trimis incredibil peste desi avea toata poarta in fata.

Am continuat sa fim dezorganizati in defensiva, iar albanezii au deschis scorul in minutul 43, dupa ce Chiriches a gresit la marcaj, Tatarusanu a iesit aiurea, iar Armando Sadiku a inscris cu o lovitura de cap.

Pe marginea prapastiei, Iordanescu si-a calcat pe orgoliu si l-a introdus pe Lucian Sanmartean, dupa ce nu-i acordase niciun minut la turneul final "magicianului".

Intrarea lui Sanmartean a inviorat jocul nostru ofensiv, dar nu am reusit sa marcam. Am fost opriti dintr-o faza pe care scria gol pentru un ofsaid inexistent, iar in minutul 76 Florin Andone a izbit transversala.

S-a terminat insa 1-0 pentru Albania, iar Romania este eliminata de la EURO 2016 cu un singur punct in faza grupelor. In cealalta partida din grupa, Franta si Elvetia au remizat, 0-0.

Tara noastra plateste astfel pretul numirii unui selectioner fricos, scos de la naftalina de o conducere a FRF care nu a dorit sa ofere un salariu mai mare unui antrenor aflat deja in activitate.

Acesta a fost probabil ultimul meci din cariera de antrenor a lui Anghel Iordanescu, al carui contract expira la sfarsitul lunii iunie. Preluare ZIARE.COM

                                                                           

Reprezentanţii profesorilor cer demisia guvernului Cioloş pe fondul scandalului OUG a salarizării

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere demisia Guvernului Cioloş din cauza proiectului de ordonanţă privind legea salarizării şi anunţă proteste luni şi marţi, în faţa Guvernului.

Reprezentanţii profesorilor cer demisia Guvernului Cioloş din cauza controversatului proiect de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea unitară şi anunţă proteste luni şi marţi (18 şi 19 aprilie), între orele 15:00 - 17:00, în faţa Guvernului, potrivit unui comunicat de presă al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), remis marţi agenţiei MEDIAFAX.

Preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, a declarat pentru MEDIAFAX că OUG privind legea salarizării este o „glumă proastă” şi că profesorii care ar urma să vină în sistem ar avea salarii şi mai mici decât acum.

„Cu o asemenea glumă proastă de proiect de ordonanţă, Guvernul ar trebui să plece. Mie nu-mi vine să cred că s-au gândit la o asemenea variantă, să propună salarii pentru învăţători cu 800 de lei mai mici. Un învăţător are maximum 2.700 de lei, dacă trece acest OUG, ar avea maximum 1.900 de lei. Deja e agitaţie maximă în sistem. Cei care vor veni în sistem ar urma să aibă salarii şi mai mici decât sunt acum. Chiar dacă vor retrage ordonanţa, problema de fond rămâne, nu şi-au onorat angajamentele pe care le-au luat, rămâne problema legii salarizării”, a spus Hăncescu.

FSLI spune că din grilele de salarizare propuse de Guvernul Cioloş, se constată că pentru anumite categorii de cadre didactice şi pentru personalul didactic auxiliar, salariile propuse sunt mai mici decât cele actuale cu 7% pentru educatoarele şi învăţătorii debutanţi, categorii care vor fi salarizate la nivelul salariului minim brut pe economie; cu până la 29% pentru învăţătorii şi educatoarele cu studii medii şi cu 6% pentru profesorii debutanţi, informatician IA şi pentru administratorii financiari de gradul I.

„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ nu poate fi de acord cu salariile propuse pentru învăţătorii şi educatoarele cu studii medii care riscă să rămână la acelaşi nivel pentru o perioadă nedefinit de mare, din cauza modului în care este concepută grila. De asemenea, salariile umilitoare propuse pentru debutanţi sunt “un îndemn” pentru tinerii performanţi să fugă de învăţământ”, atrag atenţia reprezentanţii profesorilor.

Totodată, FSLI spune că „Dacă un salariu de 1.100 lei net al unui profesor debutant este mult prea mare şi Guvernul Cioloş a înţeles că trebuie să îl reducă cu 6%, iar un învăţător debutant trebuie să primească salariul minim pe economie, FSLI cere ca actualul Guvern să-şi dea demisia de onoare. Un guvern care propune o astfel de grilă pentru salariile cadrelor didactice, care nu a investit fonduri în dezvoltarea sistemului educaţional, pentru modernizarea bazei didactice a unităţilor de învăţământ, mai ales a celor din mediul rural, pentru a oferi şanse egale la un învăţământ de calitate pentru toţi elevii, trebuie să plece”. Sursa Mediafax

                                                            Ioana Nicolescu

Aşa cum a promis după ce a fost ales, Iohannis încearcă să se ţină de cuvânt! Vrea un GUVERN PROPRIU!

Președintele Klaus Iohannis a cerut joi demisia premierului Victor Ponta, după ce DNA a anunțat trimiterea în judecată a acestuia în dosarul Turceni-Rovinari chiar în timpul ședinței CSAT la care participau atât șeful statului cât și premierul. "În timpul CSAT, pe media a apărut o știre pe care vreau s-o comentez foarte pe scurt. Mă refer la trimiterea în judecată a primului-ministru în dosarul în care e acuzat de anumite fapte penale. Situația, după părerea mea, e din ce în ce mai problematică pentru primul-ministru, e din ce în ce mai problematică pentru Guvern și din ce în ce mai problematică pentru PSD, dar trebuie să recunoaștem că imaginea României are foarte mult de suferit de pe urma acestei chestiuni. Sper să se analizeze situația cu toată răspunderea și cei care pot veni cu soluții să vină cu soluții. Părerea mea nu s-a schimbat, cea mai simplă soluție ar fi cu siguranță cea pe care am propus-o și în iunie", a spus Iohannis, într-o declarație de presă.Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată de către DNA, în dosarul Turceni-Rovinari, în care este acuzat de spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni) şi complicitate la evaziune fiscală. Dosarul va ajunge la judecătorii de la ICCJ, se arată în comunicatul DNA.ANAF s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 51.321,80 lei faţă de inculpatul Ponta Victor-Viorel.În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi ministrul Dan Şova, aflat sub control judiciar, Laurenţiu Ciurel, la data faptelor. directorul Complexului Rovinari, dar şi alte două persoane: Cristea Dumitru, la data director general al Complexului Energetic Turceni, şi Graure Laurenţiu Octavian, la data faptelor director economic al aceluiaşi Complex.

P.S. Cine va mai conduce România?! Poate Mircea Băsescu cel imaculat...Sau John Wayne reîncarnat...

Semnificaţii istorice pentru ziua de 9 aprilie

1492 -  A încetat din viaţă Lorenzo de Medici, supranumit "Lorenzo Magnificul", conducător al Florenţei din 1469 şi patron al artei (n. 1 ianuarie 1449).

1821 - S-a născut poetul francez Charles Baudelaire, cunoscut pentru volumul "Les Fleurs du Mal" - Florile răului" (m. 31 aug. 1867)

1830 - S-a născut fotograful Eadweard Muybridge, cunoscut pentru inventarea zoopraxiscopului (m. 8 mai 1904)

1905 - S-a născut senatorul William Fulbright, creatorul burselor Fulbright

1918 - Sfatul Ţării de la Chişinău a votat unirea Basarabiei cu România

1996  - Traian Băsescu şi-a anunţat demisia din calitatea de deputat. Într-o declaraţie citită în plenul Camerei, Băsescu şi-a motivat gestul prin dorinţa de a se pune la dispoziţia justiţiei

2002 - A fost înmormântată regina-mamă Elizabeth (Bowes-Lyon) a Marii Britanii (4 aug 1900 - 30 mar 2002)

Pentru mine Traian Băsescu este demis !

Motto: „Se întâmplă să am dreptate, când n-aş vrea să am şi mă întristează nedreptatea care-mi dă dreptate, exact când nu ar trebui“. Ilie Dumitraşcu

Eu l-am suspendat pe Traian Băsescu în ziua de 24 septembrie 2009, când am publicat „Umilirea armatei naţionale“ şi l-am demis în februarie 2011, când am scris „Comandantul suprem la raport“.

Astăzi, declar cele două mesaje „scrisori pierdute“, pentru că preşedintele suspendat nu a înţeles răspunderile pe care le avea pentru întărirea capacităţii de apărare a ţării. 

Demagogia şi cinismul discursului preşedintelui suspendat cu privire la reforma statului român nu mă mai poate păcăli. Acum ştiu că acesta nu dispune de noţiuni elementare privind modul în care statul a evoluat la nivel european şi cum au fost formate armatele moderne ale statelor europene. Băsescu nu poate să înţeleagă rolul şi funcţiile unei armate, pentru că nu înţelege nici rostul şi rolul statului, chiar în contextul apartenenţei la organizatiile de securitate.

Din nefericire, noi, militarii ţării, activi sau în rezervă, trăim de pe o zi pe alta, la fel ca toţi cetăţenii oneşti ai acestei ţări, cu promisiuni uitate sau amânate dar şi cu minciuni, despre care Băsescu, speră zadarnic, să nu ne mai aducem aminte de ele.

În timpul mandatelor lui Traian Băsescu, Armata a fost blasfemiată, ignorata şi  contrapusă altor instituţii conform principiului „Dezbină şi stăpâneşte!“

Băsescu a fost complice cu alţi iresponsabili, cunoscuţi sau necunoscuţi, la actuala stare de disperare a celor care au purtat sau mai poartă uniforma Armatei României şi nu înţelege nimic din umilinţa pe care o duc pe epoleţi militarii activi şi în rezervă.

Eu l-am suspendat şi demis pe Traian Băsescu pentru că:

1. Discursul său politic în care a clamat permanent reforma statului este profund demagogic. În fapt, nu dispune de noţiuni elementare privind modul în care statul s-a dezvoltat şi modernizat la nivel european, nu cunoaşte rolul şi funcţiile acestuia şi nici modalităţile prin care armatele moderne participă la îndeplinirea funcţiilor statului. A ignorat mereu experienţele societăţilor occidentale care veghează ca priorităţile Armatei să fie în atenţia liderilor politici. 

2. Iresponsabilitatea, incompetenţa, lentoarea şi indiferenţa sa au prejudiciat grav şi pe termen lung, imaginea şi credibilitatea Armatei României în societate.

3. Nu a luat decizii vitale, aşa cum îi cereau atributele constituţionale, pentru creşterea capacităţii combative a Armatei şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de instrucţie şi viaţa ale militarilor. Dimpotrivă, Traian Băsescu a diminuat capacitatea de luptă a trupelor prin neputinţa sa de a lua decizii responsabile pentru continuarea modernizării organismului militar.

4. Nu a cerut Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (C.S.A.T.) să declanşeze analiza strategică a apărării.  Iniţierea şi finalizarea procesului de analiză a apărării ar fi permis clasei politice, dar şi contribuabilului să înţeleagă care este starea Armatei şi care sunt opţiunile de continuare realistă a reformei din Armată, pe baza de priorităţi şi costuri.

5. Contribuabilul român nu a fost informat sistematic, transparent şi onest de către comandantul Forţelor Armate în legătură cu capacitatea de lupta şi moralul Armatei, dacă poate sau nu să îşi îndeplinească misiunile şi cu ce costuri.

6. A amânat decizia de achiziţie a avionului multirol. Ca o consecinţă, România este decredibilizată şi umilită ca ţară membră a N.A.T.O., deoarece ar trebui să i se facă poliţia aeriană de către alte ţari. Băsescu a afirmat cu ipocrizie la sfârşitul anului 2011: „Ea (patrularea aeriană de către alte ţări) este şi costisitoare şi umilitoare din punct de vedere al capacităţii forţelor armate în general şi al forţelor aeriene în special".

7. Nu a luat poziţie oficială şi nu i-a apărat pe militari, subordonaţii săi, în calitatea de comandant al Forţelor Armate, atunci când unii politicieni de marcă ai României de astăzi, s-au întrecut, bagatelizând, programele de achiziţii sau nevoile Armatei sau când au făcut afirmaţii defăimătoare şi iresponsabile la adresa militarilor. Exemple: „Un militar poate fi instruit într-o zi“, „Trebuie să cheltuim câteva miliarde de euro ca să ne jucăm de-a aviaţia militară sau nu, în an de criză?!“; altul afirmă, cu referire la achiziţionarea avionului multirol, ca „azi m-am uitat pe cerul patriei şi am constat ca era senin“, iar altul a decretat: „Nu e nici o problemă, banii necesari pentru achiziţionarea avioanelor multirol ne vor fi rambursaţi de N.A.T.O.“

8. A dezonorat pe militari şi a decredibilizat ierarhia militară prin acordarea discreţionara a gradelor militare. Avansările la gradul de general, dar şi tolerarea avansărilor stupefiante în grad a unor persoane publice, fără instrucţie şi studii militare, a stârnit stupoare, nedumerire, controverse şi  polemici. Pentru militarii care au obţinut onest gradele militare, apariţii editoriale cu titlurile: „Dezertori avansaţi“, „Stelele de general iscă polemici“,  „Generalii armatei de aţe, mingi şi tirbuşoane“ sau, de dată mai recentă, „Tablagiu avansat general“, „Coloneliada“, „Armata de tinichea a lui Băsescu“, au fost umilitoare.

9. La fel ca şi pe timpul regimului comunist, a numit în funcţii importante, inclusiv de şef al S.M.G., generali cu grad inferior cerinţelor funcţiei. Indiferent câte calităţi ar fi avut cei numiţi în funcţie, timpul nu a mai avut răbdare cu ei, pentru că aşa a vrut Băsescu. În mod iresponsabil, i-a umilit pe generalii cu grade superioare, lăsând să se înţeleagă că, de fapt, nu criteriile meritocratice sunt cele care guvernează acordarea gradelor şi numirea în funcţie, ci bunul plac al cuiva, de data aceasta al lui Traian Băsescu.

10. I-a minţit pe militari în decembrie 2008, spunând: „Pentru că discutăm despre o perioadă de criză, aş vrea să vă asigur că programele vitale ale Armatei, programele de înzestrare nu vor fi oprite. Criza nu justifică nici stoparea reformei, nici continuarea proceselor de modernizare a Armatei. Acest lucru vreau să-l ştiţi bine şi să aveţi încredere că se dă Armatei atenţia cuvenită“.

11. În 2009, militarii au fost minţiţi din nou: „Şi mai este un lucru care mărturisesc că mă deranjează: dezbaterile pe tema pensiilor militare. Sunt opinii diferite, unii spun că sunt militari în rezervă care pierd la pensie. (…) Ca atare, vă asigur că dacă această lege va ajunge într-o formă care pune sub semnul întrebării menţinerea pensiilor ofiţerilor în rezervă, o voi trimite înapoi la Parlament pentru a fi discutată şi pusă în regulă. (…) Pensiile militare nu pot fi afectate“.

Astăzi, 22 iulie 2012, nu am dubii cu privire la decizia mea de a-l demite, pentru că între promisiuni şi realitate, între vorbele şi faptele lui Băsescu, au fost distorsiuni grave şi că, pe timpul mandatelor lui de preşedinte, doar  neputinţa, minciuna şi incapacitatea au avut continuitate.

Acest mesaj l-am scris şi în numele militarilor activi care nu pot vorbi despre condiţiile de instrucţie, tehnica de luptă depăşită şi neperformantă, salarii amputate şi bulversarea ierarhiei militare prin avansări frauduloase, dar au dreptul să tacă şi să fie în slujba statului român. Ei au înţeles că, chiar în aceste condiţii, trebuie să fie gata să-şi facă datoria, iar la nevoie să-şi dea şi viaţa pentru ţară, aşa cum s-a întâmplat şi cu militarii ale căror destine au fost curmate în accidentul aviatic de la începutul lui iulie 2012.

                                               de General maior (r.) Iordache OLARU

Nota noastră. Despre generalul maior (r.) Iordache Olaru:

- S-a născut la 2 septembrie 1953 în comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi;

- Din 1997 până în 1998 a lucrat în Biroul reprezentanţi militari români la N.A.T.O. şi U.E.O., iar între anii 1998-2000 a îndeplinit funcţia de şef de birou la Reprezentanţa militară a României la N.A.T.O. şi U.E.O.;

- A fost consilier al şefului Statului Major General între anii 2000 şi 2003;

- După ce, în intervalul 2003-2006, a îndeplinit funcţia de locţiitor al reprezentantului militar al României la N.A.T.O. şi U.E., în noiembrie 2006 a fost numit şef al Direcţiei Planificare Strategică din Statul Major General.

Dintre decoraţiile şi medaliile primite, cele mai importante sunt Steaua României în grad de cavaler, Ordinul american Sfânta Barbara şi Medalia Pentru Merit a SUA.