Superstiții de 1 Martie. Ce să faci de Mărțișor ca să ai noroc tot anul!

 Prima zi de primăvară este însoțită, din cele mai vechi timpuri, de superstiții pe care oamenii obişnuiau să le respecte cu sfințenie. Chiar dacă, în zilele noastre, aceste superstiţii de Mărţişor sunt din ce în ce mai puţin respectate, există în continuare zone în care oamenii cred cu tărie că încălcarea acestor „reguli nescrise” le va aduce ghinion.

Iată câteva superstiţii de 1 Martie:

Se spune că cel sau cea care, astăzi, îşi pune la mână mărţişorul (cele două şnururi, alb şi roşu) şi în poartă până la 9 martie (în unele zone, mărţişorul se poartă toată luna martie, până la Florii sau până când vedeţi un copac înflorit) va avea noroc tot anul. Desigur, în această perioadă nu trebuie să daţi deloc jos aţa de la mână.

Mărţişorul nu se aruncă la gunoi, nici după ce a „expirat” perioada de purtare, pentru că asta aduce ghinion. După ce nu vreţi să îl mai purtaţi, el se leagă de un copac sau chiar de un trandafir (aflat în pământ).

Mărțișorul se leagă într-un singur nod și te apară de ghinioane!

Pe 1 Martie se alege „baba”, care îţi arată cum va fi vremea, pentru fiecare, tot anul: senină, posomorâtă, luminoasă…

Mamele care pun Mărţişor în piept sau la mâna copilului lor trebuie să aibă grijă să nu fie văzute de o femeie însărcinată. Se spune că dacă această superstiţie nu este respectată, bebeluşul se va naşte cu un semn.

Veche de câteva sute de ani, tradiţia Mărţişorului rămâne un obicei modern şi actual, ce readuce, de fiecare dată pe 1 Martie, obiceiul dăruirii.

Nici culorile nu au fost alese întâmplător; roşu simbolizează viaţa, adică femeia, iar culoarea alb – înţelepciunea bărbatului.

În unele zone predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă.

În Transilvania, sătenii au și ei obiceiuri legate de 1 Martie. Aceştia atârnă mărţişoarele de uşi, ferestre sau de coarnele animalelor domestice. Aici se crede că acest gest îi protejează pe oameni de spiritele rele.

Legenda Mărţişorului

Începutul lui Martie cumulează o serie de semnificaţii importante, căci ne situăm la început de an, în preajmă echinocţiului de primăvară, 21 martie. O valoare aparte îi era atribuită de către strămoşi care sărbătoreau pe 1 Martie Anul Nou, şi mai cu seamă anul nou agricol, pe care îl numeau “Matronalia”, închinată zeului Marte.

Multe dintre legendele Mărţiuşorului povestesc despre Baba Dochia că toarce firul Mărţişorului, reprezentând cele 365 (sau 366) de zile.

Se spune că aceasta şi-a necăjit nora pe care a trimis-o pe ger la râu să albească un ghem de lână neagră. Impresionat de durerea fetei, Iisus i se arată acesteia şi îi dă o floare roşie. Numaidecât, ghemul devine alb şi, întoarsă acasă, o convinge pe Dochia că primăvara a sosit.

Dar vremea se schimbă, iar Baba Dochia, care se dezbracă de cojoace, îngheaţă cu oile ei, transformându-se astfel în stană de piatră.

Preluare http://www.libertatea.ro/stiri/magazin/superstitii-de-1-martie-ce-sa-faci-de-martisor-ca-sa-ai-noroc-tot-anul-1752796

Superstiţii de Rusalii

De Rusalii, este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Isus din Nazaret. Vechile credinţe populare spun că trebuie să respectăm o serie de obiceiuri în această perioadă pentru a ne merge bine.

Dacă plouă de Rusalii va fi un an mănos!

Se spune că, dacă plouă în sâmbăta Rusaliilor, va fi un an mănos. Tot în această zi, se buciumă pentru a se aduna ploile de vară. Sărbătoarea se ţine până la amiază, apoi se lucrează dar nu se toarce, nu se mătură, nu se dă gunoiul afară. În această zi se ung uşile şi ferestrele cu usturoi şi leuştean ca apărare de duhuri, se dau de pomană pentru morţi plăcinte, păsat de porumb, lapte, ceapă, usturoi verde, cireşe apă, în vase noi, împodobite cu flori, se împodobesc uşile şi casele cu crengi de tei, care vor fi bune de leac. Tot în Sâmbăta Rusaliilor, se duc crenguţe cu frunze de tei la biserică.

Din Duminica Rusaliilor se poate dormi afară!

Se spune că, dacă în ziua de Rusalii este timp frumos, va fi vara frumoasă. Se spune de asemenea că acela care lucrează ”este luat de Rusalii”, înnebuneşte. De Rusalii, femeile poartă pelin şi beau vin cu pelin pentru a fi voinice, sănătoase, se dau de pomană pentru cei vii străchini, la biserică se îngenunchiază pe iarbă şi frunze de tei care apoi se folosesc la îndepărtarea relelor. Potrivit calendarului popular, începând din această zi, se poate dormi afară.

Cel care se supără în ”joia mânioasă” va fi supărat tot anul!

Săptămâna de după Rusalii, respectiv intervalul 24-30 iunie se ţine, potrivit tradiţiilor, pentru protecţia sănătăţii şi a recoltelor.

În a doua zi de Rusalii se sărbătoresc Sânzienele, iar marţi după Rusalii nu se lucrează, ca protecţie faţă de trăznete, lovituri. Joia ”mânioasă, necurată, a iepelor” sau ”buciumul Rusaliilor” se ţine ca protecţie a treburilor gospodăriei şi culturilor de grindină iar a oamenilor, de boli. Se spune că acela care se supără în această zi va fi supărat tot anul şi-i va merge în gospodărie pe dos.

Vinerea se ţine de la amiază pentru protejarea de tunete, grindină, vifore, iar sâmbăta de după Rusalii, numită şi ”Sâmpetru de vară” sau sărbătoare lupilor” se ţine ca apărare de grindină şi de lupi. Tot acum, se dau de pomană colaci, lumânări şi mere. Ultima zi din săptămâna de după Rusalii, ”stoborul Sâmpetrului” sau ”duminica tuturor sfinţilor” se ţine pentru apărare de rele, pentru apărarea recoltelor şi a turmelor. Sursa : www.muzeulastra.ro

                                                                          Ionuţ Iuliu Dragoş