Căderea guvernului Dăncilă

S-a datorat trecerii moțiunii de cenzură prin Parlament. Conform art. 113 din Constituție, opoziția a făcut apel la un demers politic legal. Nu întotdeauna ce este legal, poate fi și moral. Dacă sunt întrunite condițiile, soluția stopării derapajelor unui guvern sunt alegerile anticipate, nu moțiunea de cenzură. Al cărui rezultat a suprimat votul electoratului, dat Alianței PSD-ALDE, la parlamentarele din 2016.

Scorul final al moțiunii a fost chinuit, scos cu forcepsul din ,,burta” unui Parlament transformat în tarabă. În care târguiala a făcut legea. Nu este moral ca soarta unui guvern, cu bune și rele, să atârne de câteva voturi negociate în crucea nopții, premergătoare zilei moțiunii, și în spatele ușilor închise. Deși în situații de criză moțiunea este un instrument politic legal, Parlamentul ar fi bine să-l evite. După precizarea cauzelor care au generat evenimentul vin și soluțiile. Mitul PSD-ului, cotat pe scena politică, drept partid mare și tare a dispărut. Ținta recentei moțiuni a fost pe val în 2000-2004, când PSD-ul a guvernat singur, pe vremea lui A. Năstase și I. Iliescu. Rezultatul moțiunii confirmă că partidelor și electoratului le convine să conviețuiască într-o democrație fragilă, vulnerabilă politic, plină de conflicte și războaie pe toate fronturile. Cauza principală o constituie alianțele de conjunctură, pe care partidele, ceva mai bine cotate (nu mari și puternice) o fac cu partidele balama, conduse de lideri, dispuși oricând să trădeze în propriul interes. Deși combinațiile reprezintă ,,cancerul” politicii autohtone, în scopul întrunirii unei majorități parlamentare după alegeri, trebuiau făcute. Cu toate că scopul scuză mijloacele, este inadmisibil ca partide de buzunar, în momente de cotitură pentru societate, să facă jocuri politice, inițiate de lideri ipocriți, care declară că vor binele poporului. După aproape trei decenii ale democrației, a venit vremea ca alternanța la putere să fie împărțită între cel mult trei partide, cu orientare ideologică bine definită. Context în care și electoratul, dispus să voteze, ar fi obligat să-și contureze mai clar opțiunile. Pentru evitarea situațiilor de criză (gen moțiune de cenzură) trebuie ridicat pragul electoral la 8-10%, prin lege traseismul politic interzis, iar Președintele să respecte constituția. În scopul unor astfel de idealuri, din partea politicienilor este nevoie de multă voință politică. La trecerea moțiunii a contribuit și rezultatul europarlamentarelor din mai a.c. Electoratul și-a vărsat mânia pe PSD, fără să discearnă că scopul europarlamentarilor nu a avut nicio legătură cu parlamentarele din țară. Până anul viitor, războiul politic pare a fi încheiat. Președintele Iohannis a pus umărul la greu pentru dărâmarea Guvernului Dăncilă și poate va fi mulțumit că va avea propriul guvern, însă un posibil scenariu nu trebuie eludat. Presupunem că PSD-ul se reformează, se restructurează și anul viitor câștigă alegerile. Motivele nu pot fi anticipate, totul depinde de măsurile luate de noua guvernare, a cărei construcție politică pentru societate nu prezintă interes. Dacă ele vor fi antipopulare și Iohannis câștigă al doilea mandat la ce ne putem aștepta, nu știu să răspund. Ce are de gând să facă noul guvern este prematur să anticipăm. Greaua moștenire ar trebui să devină istorie. Oricum, problemele de fond ale societății și țării vor intra pe rol după parlamentarele din anul viitor, pe la începutul anului 2021. Ca să-și consolideze puterea, noul guvern va avea ca prioritate localele și parlamentarele cu miză mai mare decât prezidențialele. Până atunci, sau poate mai devreme, Dăncilă meditează, iar Ioha­nnis jubilează. Câtă vreme nu se știe. Investirea noului guvern și probabil anticipatele, sau parlamentarele, pot veni cu surprize neplăcute.

prof. Vasile ILUȚ