Și în Ungaria bate vântul schimbării

Devenit un model, nedeclarat, pentru o parte a politicienilor români, în special pentru Liviu Dragnea, premierul Viktor Orban înregistrează o înfrângere răsunătoare la alegerile locale din Ungaria. Unite în fața unui partid care câștigase toate alegerile din ultimii 10 ani, partidele de opoziție au reușit să câștige primăriile marilor orașe, în frunte cu Budapesta. Fidesz-ul  a câștigat în mediul rural, dar nici aici peste tot. Așadar, și în Ungaria bate vântul schimbării. Premierul Orban, conducând Ungaria cu o mână de fier, acuzat de Europa că promovează o politică neliberală, a înregistrat pentru țara lui câteva victorii pentru care a fost invidiat de o parte a liderilor politici din Europa de Est.

În primul său mandat de prim ministru, din 1998-2002, a avut câteva reușite în plan economic, însă nu suficiente pentru a-și reînnoi mandatul. Abia după 2010 Viktor Orban s-a instalat la putere ca lider autoritar, plasând Ungaria într-o zonă gri, ducând o politică anti-europeană pentru care a fost aspru criticat de Bruxelles.

Viktor Orban, aflat la al treilea mandat de premier, rămâne în continuare un politician puternic, dar cu o influență mai mică în marile orașe câștigate de opoziție. Mai are de executat din acest mandat încă trei ani, următoarele alegeri parlamentare fiind în anul 2023.

Așadar, România și Ungaria vor avea prim miniștri purtând același nume. Orban-ul nostru și Orbanu-ul lor sunt total diferiți. În timp ce Viktorul lor este acuzat că a scos Ungaria din Europa democratică, promovând o politică neliberală, Ludovicul nostru are ambiția de a reașeza România în rândul țărilor europene cu o democrație consolidată, de tip liberal.

Deocamdată, pentru a-i putea compara pe cei doi premieri cu același nume, să așteptăm formarea guvernului Orban, trecerea lui prin parlament fiind un prag ceva mai greu de trecut decât a fost dărâmarea guvernului PSD.

Concomitent cu dezbaterile privind formarea guvernului, se înregistrează anumite neînțelegeri pe marginea alegerilor primarilor. Fiecare partid se folosește de situația politică pentru a pune condiții. USR condiționează votarea guvernului de organizarea alegerii primarilor din două tururi. UDMR pune exact o condiție inversă, adică alegerea primarilor dintr-un singur tur. PNL ezită. Primarii liberali din marile orașe pun presiune pe conducerea partidului pentru că alegerile dintr-un singur tur îi avantajează. De asemenea, PSD susține alegerea primarilor dintr-un singur tur pentru că are foarte mulți primari, iar primarul în funcție are întotdeauna prima șansă.

Primarii cu mai multe mandate, la fel ca președinții de consilii județene realeși mandat după mandat, ajung obligatoriu „baroni locali”.

În urma unor alegeri nedemocratice, s-a ajuns la baronizarea României. Baronismul local este sursa principală a corupției. Dacă președintele țării are o limită de două mandate, același regim ar trebui aplicat și în cazul primarilor și președinților de consilii județene. Dacă președintele țării este ales din două tururi, la fel ar trebui să fie organizate și alegerile locale. Dacă alegerea președintelui ar fi fost organizată într-un singur tur toate alegerile prezidențiale ar fi fost câștigate de PSD, toți președinții României ar fi fost pesediști.

Opunându-se alegerii primarilor dintr-un singur tur, PNL nu face altceva decât să meargă pe drumul bătătorit de PSD. Dar nu numai acest apect apropie cele două partide, aparent total diferite. După instalarea guvernului PNL vom avea ocazia să constatăm atât diferențele, cât și asemănările dintre cele două partide.

La fel cum vom putea constata prin ce se diferențiază Orban-ul de la București de Orban-ul de la Budapesta.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Satu Mare