Alexandra
K. Tranfor
A fi profesor în zilele noastre implică o
responsabilitate aparte, o dorință aprinsă de a da tot ce e mai bun din tine,
de a te modela conform necesităților elevilor, pentru a le întări încrederea
în ei înșiși, dar mai ales de a avea propriul tău stil de exprimare, de
expunere a ideilor și, nu în ultimul rând, această profesie implică un grad
ridicat de creativitate și flexibilitate, în conformitate cu lumea modernă în
care trăim.
Principala calitate a unui cadru didactic este
vocația pedagogică, constând în a iubi din tot sufletul ceea ce faci, întrucât
cel care iubește ceea ce face nu va munci nici măcar o zi din viața sa. Astfel
„a te simți chemat, ales pentru această sarcină și apt pentru a o îndeplini”
(Rene Hubert, 1965) este factorul declanșator, decisiv în alegerea acestei
profesii.
Deși încă sunt la început de drum, consider că, pe
lângă pregătirea consistentă a unui profesor înainte de a intra la clasă,
acesta are nevoie de multă răbdare, compasiune și creativitate.
Datoria profesorului este de „a se mula” după modul
în care elevul poate să înțeleagă mesajul, ideea transmisă. Astfel, dacă un
elev nu poate să învețe după modul în care noi, profesorii, predăm, tot noi
trebuie să fim cei care căutăm un mod eficient, prin care să fim înțeleși de
către elevii noștri. Cei care consideră că după terminarea studiilor nu au
nevoie să mai acumuleze noi cunoștințe nu vor reuși niciodată să facă față
„valurilor” de care se vor izbi pe parcursul lor profesional, deoarece
generațiile de copii care trec pragul școlii sunt din ce în ce mai curioase și
dornice de a pune felurite întrebări profesorilor. Ca să fii un profesor iscusit,
fascinant, trebuie să rămâi la rândul tău un elev dornic de a evolua, de a fi
în pas cu tot ceea ce apare nou, de a fi deschis spre schimbare, deoarece
indiferent de funcția pe care o avem în societate, de când ne naștem și până
murim, învățăm neîncetat, atât din propriile noastre greșeli, cât și de la cei
din jurul nostru.
Comuna Desești are cu ce se mândri atât pe plan
cultural, cât și pe plan educațional, întrucât de-a lungul timpului, putem
vorbi despre un număr semnificativ de cadre didactice care după ce au învățat
pe băncile Școlii de Arte și Meserii Desești, Școlii din Hărnicești sau Școlii
din Mara, au ajuns de cealaltă parte a catedrei, cu mândrie în suflet, dăruind
ceva în schimb școlii care i-a format ca oameni.
Clasâdu-i cronologic, pot spune că, deși nu i-am
cunoscut pe toți personal, am auzit de la părinții și bunicii mei despre
iscusința lor de-a lungul carierei lor didactice, distinșii învățători Vasile
Fodoruț și Petrică Verdeș au fost cei care și-au lăsat amprenta asupra multor generații.
Mai apoi, cadre didactice ca învățătoarea Finia
Buzuloiu, educatoarele Ileana Hoban, Victoria Făt, Ioana Pop, Paulina Sabadâș,
Andrei Făt, profesor de Limba și Literatura Română; Parasca Făt, profesoară de
Limba Franceză; Gheorghe Pârja (învățător); Maria Pop, profesoară de Biologie;
învățătorul Vasile Chira, învățătoarea Maria Pop; Mănăilă Ileana, profesoară de
Biologie; învățătoarea Valerica Moldovan, toți au avut grijă ca fiecare
generație de elevi să aibă posibilitatea de a-și croi un drum în viață.
Cu ajutorul lor, comuna noastră s-a dezvoltat, a
înflorit pe plan educațional, dând naștere noii generații de profesori, care
calcă deja pe urmele celor care i-au sprijinit, când erau pe băncile școlii.
Deși nu toți au reușit să rămână în satul lor natal, plecând mai mult sau mai
puțin de bună-voie pe alte meleaguri, avem astăzi multe cadre didactice care au
copilărit aici și/ sau au terminat ciclul gimnazial la una dintre cele trei
școli din Desești, Hărnicești sau Mara: Lucica Bîrlea, profesoară de Limba și
Literatura Română; Parasca Boloha, profesoară de Limba și Literatură Română,
Angela Dunca, profesoară de Chimie; Dorel Hotea, profesor de Limba și
Literatura Română; educatoarea Ema Hotea; Lucia Pop, profesoară de Limba și
Literatura Română; Codruța Hotea, profesoară de Biologie; Rozalia Pîrja,
profesoară de Limba Engleză; Loredana Hoban, profesoară de Limba Engleză; Dana
Marinca-Roman, profesoară de Limba Franceză; Anca Roman, profesoară de Limba și
Literatura Română; Ioana Caina, învățătoare; Romana Șandor, educatoare; Alina
Ștefănescu, educatoare; Vasile Pop, profesor de Chimie; Irina Cora, profesoară
de Matematică.
Așadar, avem un sat de profesori. Să ne mândrim cu
el și cu ei. Și ar fi bine să încercăm să-i păstrăm pe cei care au ales să
rămână și să-i aducem înapoi pe cei care au ales să plece, pentru educația
generațiilor prezente și viitoare.
Prof.
Ioana ȚÎNȚAȘ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu