Ce va fi după?

Cum va trece lumea prin această tragedie care a cuprins întreaga planetă? Nimeni nu poate da un răspuns. Fiecare țară își face propriile calcule.

Dacă la început au fost mai multe teorii privind lupta cu teribilul coronavirus,  acum este unanim acceptată o singură opinie, izolarea persoanelor contaminate și păstrarea distanței sociale.

S-a renunțat la „imunitatea  de grup”  potrivit căreia când vor  fi contaminați milioane de oameni se vor dezvolta de la sine anticorpii care vor duce la dispariția coronavirusului.

Mai devreme sau mai târziu, pandemia va dispărea de pe fața pământului. Întrebarea care frământă toate guvernele, toate marilor corporații, economiștii, oamenii de afaceri, politicienii, dar și cetățenii simplii este: ce va fi după terminarea coșmarului numit coronavirus?

Deocamdată politicienii, de la guvernare sau din opoziție, își exprimă opiniile despre ce trebuie făcut acum?

Cel mai bine se văd lucrurile de suprafață: închiderea restaurantelor, barurilor, hotelurilor, interzicerea spectacolelor, suspendarea competițiilor sportive, închiderea muzeelor, dar și anularea transporturilor aeriene, navale, feroviare. Ce există dincolo de aceste lucruri? Dacă nu se mai călătorește, dacă hotelurile rămân goale, dacă se închid toate restaurantele,  dacă nu se mai merge la meciuri și nu se mai vizitează obiectivele turistice ce mai rămâne din stilul de viață al omului modern?

A rămas intact internetul. Ce să mai posteze oamenii pe rețelele de socializare dacă nu călătoresc, dacă nu au voie să iasă din casă? Rămân știrile, mai mult sau mai puțin false, despre coronavirus.

Ce să mai spunem despre economie? S-au închis fabricile, de la cele de automobile la cele de mobilă. Suferă întreaga economie mondială. Materiile prime nu mai circulă, ceea ce conduce la închiderea producțiilor care aparent nu au legătură cu infecțiile de coronavirus. Dar și acolo unde nu lipsește materia primă, există riscul de infectare a sutelor, miilor de salariați care lucrează împreună.

Toată lumea plătește un preț. Milioane de oameni rămân fără slujbe. Dacă nu funcționează economia, totul se oprește. Sunt meserii în care se lucrează în foc continuu. Cadrele sanitare se ocupă de bolnavi, de infectați, polițiștii păstrează ordinea, lucrătorii din mass media își riscă sănătatea încercând să furnizeze informații, știri despre ce se întâmplă în lume, despre măsurile pe care le iau guvernele, autoritățile locale.

Pentru cine este mai greu? Pentru toată lumea. După ce o jumătate de secol românii nu au putut pleca în Occident, în lumea liberă, acum nu se pot întoarce acasă. Italia a devenit un loc similar cu leprozeriile din evul mediu.

Când se vor sfârși toate acestea, când va apare un porumbel alb cu o ramură de antidot anti-coronavirus în cioc lumea va reporni oare pe același drum? Va merge mai departe ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic? Greu de crezut.

Se va vedea că în timpul pandemiei țările mari nu au fost solidare cu cele mai mici. Ţările din Uniunea Europeană și-au închis granițele, dar și SUA a închis granița dinspre Canada.

” Toți pentru unul, și unul pentru toți” a rămas o frumoasă vorbă-n vânt.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Satu-Mare