Medalion literar - EMIL I: BOZGA

Am început să nu mai fiu sărac ... Nu! Nu am câștigat la loto, nici nu am primit vreo moştenire ... dar am adunat, am adunat toată viața o altfel de bogăție ... Tot ce se vede în aceste poze, pe această masă, este comoara din sufletul meu. Gânduri, trăiri, clipe, bucurii, suspine, dragoste, dor, transpirație, admirație, melancolíe, frustrare, vibrația anatomică a ființei mele şi tot ce-am receptat și trăit în jurul meu. Din toate aceste lucruri s-a cristalizat si format bogăția mea. Această bogăție am transpus-o în versuri şi vreau să, o împart cu toată lumea.

Dar, ca acest lucru să fie posibil, am avut nevoie de sustinere, de sprijin, de încurajare. Primul om care mi-a atribuit aceste lucruri a fost, nimeni altul decât IONEL SIMA - vărul meu. El are un merit deosebit pentru realizarea mea. Le mulțumesc din suflet colaboratorilor mei VASILE BELE și domnului STROIA GHEORGHE ... niște oameni minunați ... pentru sfaturi și atenția acordată!

Mulțumesc NICULINEI MAN, MARIANA POP!

Mulțumesc, de asemenea, prietenilor care nu s-au îndoit de mine nicio secunda - DANIEL FLOREAN, OCTAVIA MAN, ADRIANA POP, RADU FLOREAN, IONELA SIMA.

Mulțumesc familiei mele EMILIA și MARIANA BOZGA și fratelui meu EUGEN BOZGA!

Și peste toate astea îi mulțumesc lui DUMNEZEU, căci fără El nimic nu ar fi fost posibil ...

*        *        *        *        *        *        *        *        *

               "Atunci când scriu o poezie pur și simplu relaționez cu universul" - spune poetul Emil Bogza.

               Este omul crescut la țară, iubitor de oameni, iubitor de natură, care  admiră  cu drag frumusețea lucrurilor simple ... Tipul de om boem pe care dacă-l trezești la ora cinci dimineața, va zâmbi, va fredona o melodie, îți va spune un banc sau o poezie ... Din această stare optimistă pe care încearcă  să o aibă, s-a născut și  dragostea de poezie. Poezia este acea minune care îi ajută  sentimentele să lucreze, să-și pună aportul la ceea ce dorește să scrie ... îi place să creadă că, viata este precum o poezie, cu sau fără rimă, important este să fie calitate.

 Visul de platină

O sclipire de iubire,
Mărul dalb al ocrotiri,
Te-am visat în nestemate
Și-n simbolul nemuriri.

Platină și pietre scumpe,
Atârnau la gâtul tău,
Ce vroiam a ți le rupe,
Ca să pot atârna eu.

Și captiv ca într-o plasă,
Adâncit eram în somn,
Tu erai ca o crăiasă,
Nu-mi doream decât să dorm.

Cu sărutul de pe frunte,
Buimăcit peste măsură,
Ca să fac, vroiam, o punte
Și un semn de legătură.

Și în volbura cuprinsă,
Te vedeam ca pe-un tezaur,
De năluce parcă linsă,
Îmbrăcată toată-n aur.

Și cuprins precum în clește,
Nu vroiam să mă trezesc,
Chipul tău mă umilește,
Dar îmi place să-l privesc.

Se apropie sfârșitul,
Nopții lungi de nedescris,
Parc-am atins infinitul,
Sufletului tău în vis …

*        *        *        *        *        *        *        *        *        *

Fluier de vânt

Alină-mă, dor,
Pe soare cobor,
Pe lună mă urc,
Cu tine mă culc …

Alină-mă, dor,
Pe frunze de nuc,
Cu tine mă duc,
Să dorm mai uşor …

Alină-mă, frunză,
Ce-i pusă pe buză,
Va scoate uşor,
Un cântec de dor …

Un fluier de vânt,
Se-aude cântând,
Mirosul de fân,
Aş vrea să-l îngân …

Un cântec din flori
Se aude-n zori
Şi dorul de joc,
Mă prinde pe loc …

Cu frunze de dud,
Mă duc şi mă ud,
Mă usc pe-un Arțar,
Bătrân şi hoinar …

Şi-n leagăn, agale,
Aud pe cărare,
Cântându-mi de dor,
Un nor călător ...

*        *        *        *        *        *        *        *        *                 

Sfinți și bolovani

Certați sunteți cu viața,
Ce-i drept, dar plini de bani,
Din calendarul sfânt,
Cu toți vă sunt dușmani.

Și nu iubiți în sine,
Voi, trup de bolovani,
În ură duceți traiul
Și vă-nchinați la bani …

Vă doare frumusețea,
Când ceialalți o poartă,
Oglindă vi-i tristețea
Și ura, o broboadă.

Afară e lumină,
În lumea noastră-i soare,
Din beciul vostru vine,
Sporadic, o duhoare …

Mirosul de bacnote
Și taleri puși în saci,
Iar la intrare-n grotă,
Păzescu-i mii de draci.

Acolo vă e viața
Și gradul, de fosile,
Încojurați de greață
Și sprijiniți de pile …

Dar toate-s trecătoare,
Rămâne peste ani,
În clipele cuminți,
Să nu uităm un lucru:
În calendar, sunt Sfinți,
În grotă, bolovani ...

*        *        *        *        *        *        *        *        *        *

Saci de bani

Saci cu bani
Case
Conturi grase
Dar fără copii
Zâmbete pustii

Mă gândesc
De fiecare dată
Arunc mereu
Arunc saci cu bani
Din mintea mea
Pentru cuvântul Tată ...