Înainte de toate aş dori să-i mulţumesc Cameliei Florescu, care a avut răbdare să-mi răspundă la toate întrebările şi mi-a furnizat o serie de materiale inedite. Artista a păstrat cu meticulozitate atât articole din presă, cât şi programe de sală ale unor importante festivaluri şi concursuri.
Muzica anilor’80 a fost, este şi va rămâne la modă. Este, probabil, ultima decadă cu un stil propriu. Peste tot în lume, inclusiv la noi, există acea nostalgie optzecistă, care a început din prima parte a anilor’90.
Anii’80 în România, au fost cei mai grei ani ai epocii Ceauşescu (1965-1989). Obsedat de achitarea datoriei externe a României şi construirea Casei Poporului, alături de un cartier grandios (actualul Bulevard Unirii), cuplul Ceauşescu a impus nişte măsuri de austeritate care au dus la crize de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum. După 1984, s-a introdus raţionalizarea alimentelor de bază, iar în 1985, benzina a fost strict raţionalizată. De asemenea, electricitatea a fost raţionalizată, iluminatul stradal a fost redus, iar programul Televiziunii Române (singurul post TV din România până în 1990) a fost redus la doar două ore pe zi, începând cu 21 ianuarie 1985. Doar sâmbata şi duminica, românii aveau un program TV mai lung.
Cu toate acestea, muzica pop-rock românească din anii’80 a fost şi este la mare căutare. Câteva dintre cele mai mari succese ale muzicii pop româneşti au apărut în perioada 1980-1989. Şi nu vorbim numai despre (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Angela Similea sau Dan Spătaru al căror palmares rămâne de neegalat.
După 1983-1984, au apărut în muzica românească tineri interpreţi talentaţi. Era nevoie de tineret pentru a reprezenta România la diferite manifestări culturale în ţară sau în străinătate.
Tinerii interpreţi din anii’80, debutau fie la concursul TV “Steaua fără nume”, fie la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, reluat în 1983 după o pauză de 7 ani, sau la diferite festivaluri interjudeţene din ţară, cel mai important fiind “Trofeul Tinereţii” de la Amara, care se desfăşoară anual din 1968. Din păcate, festivalurile interjudeţene nu se transmiteau la radio sau televiziune.
O bună parte dintre aceşti interpreţi, lansaţi în perioada 1982-1989, au ajuns vedete incontestabile ale muzicii pop româneşti. Aceştia sunt în ordine alfabetică: Luminiţa Anghel (Halip), Monica Anghel, Gabriel Cotabiţă, Cătălin Crişan, Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanţu, Silvia Dumitrescu, Adrian Enache, Marina Florea, Loredana Groza, Daniel Iordăchioaie, Sanda Ladoşi, Carmen Rădulescu, Oana Sârbu, Marina Scupra, Ileana Şipoteanu, Aurelian Temişan, Anca Ţurcaşiu, etc.
Alţi interpreţi care s-au lansat în anii’80, deşi au avut un palmares bun şi au plăcut la public, după 1990, datorită haosului care s-a instalat şi în lumea muzicală, au părăsit luminile rampei. Mulţi dintre aceştia nu au renunţat la muzică, ba chiar au avut de câştigat de pe urma ei, din toate punctele de vedere.
Din această categorie, face parte şi Camelia Florescu, laureată a concursului TV “Steaua fără nume” şi Festivalurilor de Muzică Uşoară de la Mamaia şi Amara.
Înainte de a scrie despre activitatea Cameliei Florescu aş dori să fac o precizare. În anii’80, în muzica pop românească au existat trei interprete cu numele de Florescu: Camelia Florescu, Simona Florescu Dichiseanu (lansată în 1984, la Festivalul de la Mamaia) şi Lelia Florescu (lansată în 1987, tot la Festivalul Mamaia).
Camelia Florescu s-a născut pe 21 noiembrie 1964 la Craiova (Dolj). Ambii părinţi lucrau ca tehnicieni. Tatăl, Benoniu Florescu, era originar din Oltenia iar mama, Eugenia, este din Bucovina. Sora sa, Cristina, mai mică cu 7 ani, este medic.
În perioada 1972-1979, urmează clasele II-VIII, la Şcoala nr. 12 din Craiova, după ce urmase anterior clasa I (1971-1972), la Şcoala nr. 9 din acelaşi oraş.
În timpul şcolii generale, începe se cânte la serbări şi evenimente şcolare.
În perioada 1979-1983, urmează cursurile Colegiul Naţional “Carol I” din Craiova (fostul Liceu de Matematică-Fizică “Nicolae Bălcescu”). Şi aici cântă la serbări şi manifestări şcolare.
În timpul liceului, diriginta sa, Olga Curelaru, profesor de Limba şi Literatura Română, o încurajează să cânte şi să scrie poezii.
În toamna anului 1979, la începutul clasei a IX-a, este distinsă cu Premiul I la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului-Concurs de Muzică Populară şi Uşoară “Florile Tinereţii” din Craiova, fiind remarcată de profesorul Eugen Mihăilescu care se afla în juriu. Deşi anul şcolar începuse deja, acesta o admite pe tânăra elevă la cursurile Şcolii Populare de Artă din Craiova.
Astfel, în perioada 1979-1982, urmează în paralel cu Liceul, cursurile Şcolii Populare de Artă din Craiova, Secţia Canto-Muzică Uşoară, la clasa profesorului Eugen Mihăilescu.
De asemenea, tot în această perioadă, colaborează cu Casa Armatei şi cu diverse instituţii de cultură din Craiova. În cadrul acestora, a făcut parte din colectivele de teatru, cenaclu poezie, muzică folk, muzică uşoară/pop.
Din 1979 şi până în 1986, participă la numeroase Festivaluri şi Concursuri Interjudeţene obţinând premii importante. O listă completă cu participările artistei la aceste festivaluri şi concursuri o găsiţi la finalul acestui material.
Imediat după terminarea liceului, în perioada 1983-1984, este angajată la Depoul CFR Craiova. Face parte şi din Brigada Artistică acestei instituţii, unde îl are coleg pe actorul Romică Ţociu. Trebuie precizat că, la acea vreme, în mai toate întreprinderile din ţară existau echipe artistice.
Tot în 1985, participă la cele mai importante manifestări de gen pentru tinerii interpreţi. Trece cu brio prima etapă a Concursului TV “Steaua fără nume”, obţine Trofeul “Amara” la Festivalul Tinereţii de la Amara şi participă la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’85
Pe 04 august 1985, câştigă Trofeul “Amara” la Festivalul Tinereţii de la Amara. Artista mai participase la ediţiile din 1982 şi 1984, fără să obţină nici o distincţie. Va reveni pe scena Festivalului de la Amara, cu recitaluri în afară de concurs, la ediţiile din 1986 şi 1987.
În perioada 28 august – 01 septembrie 1985, participă la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, cel mai important eveniment muzical din perioada 1963-2000. Pe atunci, regulamentul festivalului la secţiunea “Interpretare” prevedea ca un interpret să cânte o piesa cunoscută din muzica pop/uşoară românească şi o primă audiţie. Piesele prezentate de Camelia Florescu au fost: “Ploaia şi noi” (Muzica: Vasile V. Vasilache) şi “Noapte de vară” (Muzica: Aurel Giroveanu), cea din urmă piesă, prezentată în primă audiţie, a fost şi prima înregistrare efectuată la Radio România.
În toamna anului 1985, participă la prima etapă a prestigiosului Concurs TV “Steaua fără nume”, alături de Loredana Groza şi Eliza Ioan. Realizatorii acestei ediţii a fost Simona Patraulea şi Anca Sandu iar prezentator a fost binecunoscutul compozitor Marius Ţeicu. Juriul a fost alcătuit din (în ordine alfabetică): Dan Ardelean (compozitor), Camelia Dăscălescu (compozitor), Vasile Donose (muzicolog, compozitor), Aurel Giroveanu (compozitor), Petre Mihăescu (compozitor), Ionel Tudor (compozitor), Vasile Veselovski (compozitor).
În cadrul primei etape a concursului, Camelia Florescu a interpretat, printre altele, piesa “Mamă, simt nevoia să-ţi vorbesc” (m: Ion Cristinoiu; t: Roxana Popescu), lansată de Denis Roman, la Festivalul Mamaia 1985. Alături de Carmen Rădulescu, a interpretat piesa “Acelaşi vis”, a compozitorului Şerban Georgescu, la proba “Duet cu o vedetă”.
Camelia Florescu a făcut impresie bună la juriu şi a promovat cu brio prima etapă a “Stelei fără nume”.
Pentru cei care nu ştiu, în perioada 1968-1989, “Steaua fără nume”, realizat de Sorin Grigorescu şi Simona Patraulea (în 1988, după pensionarea Simonei Patraulea, realizator a fost Titus Munteanu iar regia artistică a fost semnată de Anca Sandu), a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg şi mai variat. Concursul avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Gina Pătraşcu, Carmen Rădulescu, Mihaela Runceanu, Oana Sârbu, Doina Spătaru s-au lansat în cadrul acestui concurs.
După 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 3 şi 4 ani)
Tot în 1985, la sugestia şi recomandarea interpretei Carmen Rădulescu, începe colaborarea cu Ansamblul Artistic “Doina al Armatei”.
După ce a avut cronici pozitive în multe ziare şi publicaţii locale, începând cu 1985, este menţionată în reviste şi publicaţii româneşti precum “Cărăbuş”, “Contemporanul”, “Dobrogea nouă”, “Femeia”, “Flacăra”, “Informaţia Bucureştiului”, “Litoral”, “Munca”, “România Liberă”, “Săptămâna Culturală a Capitalei”, “Scânteia Tineretului”, “Tribuna Sibiului”, “Viaţa militară”, etc.
Participă şi la o serie de spectacole atât în Bucureşti (Sala Polivalentă, Sala Radio), cât şi prin ţară, alături de cei mai cunoscuţi artişti ai momentului.
De asemenea, începe colaborarea cu Televiziunea Română, singurul post TV din acea perioadă.
În perioada 1985-1995, înregistrează în jur de 15 de piese în primă audiţie, pe muzica unor cunoscuţi compozitori ai muzicii pop/uşoare româneşti cum ar fi: Dan Ardelean, Toni Constantinescu, Marcel Dragomir, O. Dumitrescu, Ştefan Elefteriu, Aurel Giroveanu, Dinu Giurgiu, Jolt Kerestely, Constantin Popovici, Dan Ştefănică. De asemenea, înregistrează şi câteva cover-uri din muzica pop italiană sau americană.
Începând cu 1986, cântă la unele dintre cele mai renumite restaurante şi baruri din Bucureşti, cum ar fi Barul Nord sau Izvorul Rece.
Pe 15 februarie 1986, participă la Secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie” a Festivalului Melodii’86 (Sala Polivalentă din Bucureşti) cu piesa “Nu-i dans pe lume cum e un tango” (muzica: Dan Ştefănică) care s-a bucurat de succes şi a fost inclusă pe discul Melodii’85 – Dans (1) (1986, Electrecord ST EDE 02853).
În primăvara anului 1986, obţine Trofeul la secţiunea “Interpretare” a celei de-a X-a ediţii a Concursului de Creaţie şi Interpretare “Bucureşti’86”.
Pe 31 august 1986, Camelia Florescu are o altă mare reuşită, fiind distinsă cu Premiul II, la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’86 (27 – 31 august 1986). Piesele prezentate de artistă au fost “Unde sunt copii?” (muzica: Magda Boboc) şi “Au pornit cocorii” (muzica: Dan Ardelean). Cea din urmă piesă, prezentată în primă audiţie, se va bucura de succes.
Secţiunea de “Interpretare” a Festivalului Mamaia’86 a fost de bun augur pentru majoritatea tinerilor interpreţi care au participat, mulţi dintre aceştia devenind vedete incontestabile ale muzicii pop/uşoară româneşti. Laureaţii ediţiei au fost (în ordinea importanţei premiilor): Loredana Groza (Marele Premiu), Daniela Nicol (Premiul I), Doru Stelian (Premiul I), Monica Anghel (Premiul CC al UTC – distincţie echivalentă cu Premiul I), Camelia Florescu (Premiul II), Alexandra Canareica (Premiul III), Valeriu Crişan (Premiul III), Trio R (Premiul de Popularitate), Oana Sârbu (Premiul Tinereţii), Dana Bartzer (Premiul Criticii oferit de ATM), Ileana Şipoteanu (Menţiune), Anca Ţurcaşiu (Menţiune).
În toamna anului 1986, după o colaborare de aproape doi ani, Camelia Florescu devine angajata Ansamblului Artistic “Doina al Armatei”. Cu această ocazie, s-a stabilit în Bucureşti. Va rămâne angajata acestui Asamblu până în 1996.
În perioada 1986-1996, alături de Ansamblul “Doina al Armatei”, efectuează numeroase turnee în ţară şi străinătate şi susţine numeroase spectacole în Bucureşti, la Sala Polivalentă sau Sala Radio.
Pe 10 iulie 1987, participă la cea de-a doua ediţie a Concursului de Muzică de Dans pentru Tineret de la Costineşti cu piesa “De când este dragostea” (Jolt Kerestely), care, de asemenea, se va bucura de succes.
În perioada 15-19 octombrie 1988, participă la Secţiunea de Creaţie a Festivalul “Cântecului Ostăşesc” cu piesa “Cântec pentru erou” (muzica: Octav Firulescu), care obţine Premiul II.
Pe 5 noiembrie 1988, Camelia Florescu şi Angela Stoica participă la cea de-a doua etapă a celebrului concurs TV “Steaua fără nume”, realizat atunci de Anca Sandu, desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti şi prezentat de Octavian Ursulescu (cel mai popular prezentator de spectacole de divertisment şi varietăţi din România).
Din juriul Etapei a II-a a concursului au făcut parte (în ordine alfabetică): Smaranda Oţeanu Bunea (critic muzical), Ion Cristinoiu (compozitor), Camelia Dăscălescu (compozitor), Marcel Dragomir (compozitor), Biţu Fălticineanu (regizor), Eugenia Moldoveanu (celebra soprană şi prim solista Operei Române, preşedintele juriului), Marius Ţeicu (compozitor).
Probele din concurs au fost următoarele:
- O piesă cunoscută din repertoriul muzicii pop/uşoare româneşti. Acompaniată de Orchestra de Estradă Radio (dirijor: Cornel Popescu), Camelia Florescu a interpretat “Viaţa este mai frumoasă” (muzica: Marius Ţeicu; versuri: Eugen Rotaru), lansată de Angela Similea.
- O piesă în primă audiţie. Camelia Florescu a prezentat piesa “Iubirile” (muzica: Alexandru Willmany; versuri: Romeo Iorgulescu).
- Recunoaşterea a trei piese din muzica pop/uşoară româneasacă (titlul, compozitorul, textierul, interpretul).
- O piesă din repertoriul propriu, legată deja de numele concurentului. Din nou acompaniată de Orchestra de Estradă Radio, Camelia Florescu a interpretat “Au pornit cocorii” (muzica: Dan Ardelean; text: Flavia Buref), ce fusese lansată cu doi ani mai devreme, la Festivalul de la Mamaia.
- Proba de Duet, a fost ultima probă a concursului. Camelia Florescu şi Angela Stoica, acompaniate de Orchestra de Estradă Radio, au intepretat piesa “Baladă” (muzica: Radu Şerban; text: Aurel Storin), lansată la Festivalul Mamaia’75 de Margareta Pâslaru şi Marina Voica.
Atât Camelia Florescu, cât şi Angela Stoica, au obţinut 66 şi respectiv, 67 de puncte, amândouă promovând în Etapa III (punctajul minim de promovare fiind 65 de puncte).
Din păcate Etapa III nu a mai avut loc. După evenimentele din decembrie 1989, Concursul “Steaua fără nume” a fost interupt. Din această cauză, câţiva talentaţi tineri interpreţi, care trecuseră cu brio primele două etape, care erau foarte grele, nu au mai avut cum să ajungă în mare finală. Printre aceştia, pe lângă Camelia Florescu şi Angela Stoica, s-au mai numărat (în ordine alfabetică): Constantin Bruj, Florina Cupşa, Anca Heroiu, Alina Mavrodin, Oana Sârbu, Denis Ştefănescu şi alţii. Ultimele câştigătoare ale “Stelei fără nume” au fost Ramona Bădescu şi Alexandra Canareica, la ultima mare finală care a avut loc pe 27 martie 1989.
Cele mai cunoscute piese lansate de Camelia Florescu în muzica pop/uşoară românească sunt (în ordine cronologică): “Nu-i dans pe lume cum e un tango” (1986, muzica: Dan Ştefănică), “Au pornit cocorii” (1986, muzica: Dan Ardelean), “Un cer de stele” (1987, muzica: Jolt Kerestely), “De când este dragostea” (1987, muzica: Jolt Kerestely).
În iulie 1989, este trecută în cartea “Meridianele cântecului” (Editura Muzicală), scrisă de muzicologul Daniela Caraman Fotea.
În noiembrie 1989, a efectuat prin ARIA (singura agenţie de impresariat artistic din România din vremea aceea), primul său turneu peste hotare, în Italia, în Poggibonsi, aflat în provincia Siena, regiunea Toscana.
Evenimentele din decembrie 1989, au prins-o pe artistă în Italia, unde a rămas în turneu, până în aprilie 1990.
În anii’90, a mai efectuat turnee în Turcia (1993, la Ankara), Italia (1995, Penne), Grecia (1996, Salonic).
În prima jumătate a anilor’90, deşi a mai avut câteva apariţii la TVR, datorită perioadei haotice din lumea divertismentului românesc, Camelia Florescu a renunţat de bună voie la apariţiile radio-tv. Cu toate acestea, a continuat să cânte.
În anul 1996, după zece ani de activitate, părăseşte Ansamblul Doina al Armatei şi începe seria turneelor în Egipt.
În perioada 1996-2001, are numeroase contracte în Egipt, în localităţile Hurghada, Ain Sohna şi Nuweiba, unde cântă la cele mai renumite hoteluri şi localuri de acolo, cum ar fi: Mariott Hurghada, Melia Pharaoh Hotel, Hilton Plaza Hotel, Stella di Mare (Swiss Inn), Sheraton Miramar Hotel, Hilton Nur, Desert Rose Hotel.
În aprilie 2001, revine în ţară şi termină cu succes cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Hyperion. De asemenea, în 2003, absolvă şi Şcoala de Turism Amfiteatru din Bucureşti.
În perioada mai – noiembrie 2004, continuă să onoreze contracte în Hurghada, Egipt, cântând la hoteluri şi restauranturi de lux precum: Hilton Resort, Grand Hotel Makady, Intercontinental Hotel, Palm Beach Hotel, Sheraton Miramar Hotel, Hilton Nur, Desert Rose Hotel.
A avut şi are numeroase contracte de scurtă durată în străinătate, cum ar fi (în ordine cronologică): Germania (Koln 2003-2004), Egipt (Taba, Revelion 2004), Ungaria (Budapesta, 2006), Franţa (Paris, 2008), Germania (Frankfurt, 2010), Marea Britanie (Londra, 2011), Germania (Pleifeld, Phaffenhofen, Solnhofen, 2012), Italia (Livorno, Torino, 2015), Germania (Aachen, Koln, Gummersbach, 2015), Italia (Pescara, 2017), Ucraina (Cernăuţi, 2018), Israel (Haifa, 2018), Republica Moldova (Chişinău, 2018, 2019).
În 2004, îşi deschide firma Camina Concept care se ocupă cu organizări de evenimente private (nunţi, botezuri, petreceri, recepţii private) şi corporate (team-building, petreceri de Crăciun, aniversări de firmă).
Din 2010, compania sa a dezvoltat un departament de servicii de asistenţă medicală ambulatorie, printr-o reţea de asistente, atât în România, cât şi în Bulgaria, Bosnia, Republica Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria.
În anul 2016, Camina Concept submite la Autoritatea Naţională de Turism obţinerea licenţei, astfel ia fiinţă Agenţia de Turism Camina Travel.
În cadrul evenimentelor la care participă, Camelia Florescu are în repertoriu peste 1000 de piese atât din cel internaţional, cât şi din cel românesc. Abordează cu uşurinţă piese de dans, de petrecere şi, uneori, de folclor românesc. De asemenea, cântă în limbile română, arabă, engleză, franceză, germană, italiană, portugheză, rusă, sărbă, spaniolă, turcă
Camelia Florescu este si o talentată poetă şi textieră.
Prima sa poezie a fost publicată 1981 în ziarul local “Înainte” din Craiova.
Pe când lucra la Ansamblul Doina al Armatei, a realizat vesurile unor cuplete pentru spectacolele organizate acolo. A mai scris texte pentru compozitorii Marius Micu, Constantin Popovici (de la Ansamblul Doina al Armatei) şi Francisc Reiter. De asemenea a creat versuri în limba română, la o serie de piese din repertoriul internaţional.
Activitatea sa literară s-a intensificat în ultimii ani. Din 2013, este prezentă în o serie de Antologii de poezie colective.
Artista scrie şi publică pe site-urile şi revistele: Agora, Apollon, Revista Boema, Cenaclul Poezii Diaspora, Confluenţe Lirice, Confluenţe Literare, Dialoguri culturale , eCreator, Însemne culturale, Literatura de Azi, Literatura pentru toţi, Literaturitate, Negru şi Alb, Noduri şi Semne, Revista Orizonturile Bucuriei, Poeţii noştri, Qpoem, Revista Nouă, Revista Vatra Veche.
Ultimii ani i-au adus o serie de premii şi distincţii pentru poezie. Iată o listă cu aceste premii, preluată din CV-ul său literar.
Ianuarie 2017 – Menţiune la Secţiunea de Poezie la Festivalul de Poezie şi Epigrame “Romeo şi Julieta la Mizil” – Mizil, RomâniaIulie 2017- Premiul pentru Activitatea Literarară la Concursul Internaţional de Poezie “Sub zodia poeziei” – organizat de revista şi editura “Contraste Culturale”-Giurgiu, RomâniaAugust 2017 – Diploma de Onoare pentru Înalta Măiestrie Literară, contribuţie substanţială în promovarea limbii române –Festivalul Limbii Române – Moneasa, RomaniaSeptembrie 2017 – Premiul Special al Academiei Europene a Societatii Civile – Festivalul International de Poezie Renata Verejanu Chişinău, MoldovaOctombrie 2017 – Menzione d’onore – Concorso Virtuale di Poesia “Club della Poesia”- ItaliaDecembrie 2017 – Premiul Special “ION VATAMANU” – Concursul de poezie Vis de toamnă-ediţia V-a, Apollon, Urziceni, RomâniaDecembrie 2017 – Menţiune II – Concursul KONKU 2017- Literaturitate.ro, RomâniaDecembrie 2017 – Premiul de Încurajare – Poezie –Premiile eCreator-Baia Mare, RomâniaIanuarie 2018 – Gala Poeziei de dragoste – Premiul pentru poezia de dragoste – Editura Art Creativ, ediţia a II-a.Martie 2018 – Academia de poezie şi proză Chişinău – Premiul pentru Cariera ArtisticăMartie 2018 – Diplomă de Onoare –Societatea pentru Cultură Cernăuţi, UcrainaAprilie 2018 – Associazione Internazionale VERBUMLANDIART – Galatone, Italia – Premiul 1 (întâi) – Premio Poesie e Arta SacraMai 2018 – Diplomă de Excelenţă – ASCIOR (Asociaţia pentru Civilizaţie Ortodoxă)Iunie 2018 – Diplomă de merit / Menţiune la Concursul Naţional de Poezie Radu Cârneci – Arena Literară &Asociaţia Difuzorilor şi Editorilor-Patronat al CărţiiIunie 2018 – Diplomă Juriu internaţional World Forum of Talented Children –Chişinău, Republica MoldovaIunie 2018 – Diplomă de Excelenţă – Biblioteca Municipală B.P.Haşdeu din Chişinău, Republica MoldovaIunie 2018 – Diplomă de merit – Universitatea de Stat Moldova – Chişinău, Republica MoldovaIunie 2018 – Diplomă de merit – Ministerul Afacerilor Interne – Trupele de Carabinieri – Brigada mobile 1 – Chişinău, Republica MoldovaIunie 2018 – Diplomă de excelenţă – Editura Izvorul Cuvântului, BufteaIunie 2018 – TROFEUL DE EXCELENŢĂ oferit de Asociaţia Cultural-Ştiinţifică Pleiades Iaşi la Simpozionul Internaţional Fereastră către Stele – ediţia a II-a Iaşi, 2018August 2018 – Premiul III – Concursul Literar Centenarul Unirii, organizat de Revista Internaţională StarpressAugust 2018 – Diplomă de Excelenţă pentru activitatea Literară oferită de Revista Internaţională Româno-Canado-Americană StarpressAugust 2018 – Diplomă de Gratitudine oferită de Liga Scriitorilor RomâniAugust 2018 – Premiul Editurii Contraste Culturale – Concursul Centenarul Marii Uniri 1918-2018August 2018 – Diplomă LAUREAT– Festivalul Internţional de Poezie Renata VerejanuOctombrie 2018 – Diplomă de participare la Simpozionul Internaţional Lacrimi pentru nemurire – Coşereni, IalomiţaOctombrie 2018 – Diploma şi medalia CENTENAR – oferite de Societatea Apollon şi Consiliul Judeţean IalomiţaNoiembrie 2018 – Premiul Nichita Stănescu – Concursul Internaţional Vis de Toamnă – ediţia a VI-a, Societatea Apollon, UrziceniNoiembrie 2018 – Diplomă Voluntar CRR Ialomiţa (pentru implicarea în cadrul activităţii de Cruce Roşie Ialomiţa)Martie 2019 – Premiul III, Festivalul–Concurs Internaţional Grigore Vieru, ediţia VII: pentru poezia ”Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi!”Martie 2019 – Diploma Trofeul Prieteniei “Elogiul Iubirii”din partea Cenaclului PrieteniaAprilie 2019 – Diplomă de onoare–recunoaştere a valorii literare – Editura Verbaniana CraiovaMai 2019 – Certificate of Participation – Golden Book of World Records IndiaIunie 2019 – Diploma aniversară-Asociaţia Epigramiştilor Clujeni SATIRICONAugust 2019 – Diplomă de Excelenţă – Liga Scriitorilor din RomâniaAugust 2019 – Diplomă de Excelenţă – Revista Internaţională StarpressSeptembrie 2019 – Diplomă de Excelenţă – Revista Ardealul de SuccesOctombrie 2019 – Diploma de participare – Simpozionul Internaţional “Lacrimipentru nemurire” – Ediţia IV
În toamna anului 2016, Camelia Florescu începe o colaborare cu compozitorul Francisc Reiter. Artista a scris versurile pieselor “Îngerul numit tăicuţ” (noiembrie 2016), “Din viaţa mea” (februarie 2017) interpretate de Ioana Sandu.
Cu ocazia acestei colaborări, în 2017, Francisc Reiter îi încredinţează Cameliei Florescu, trei piese în primă audiţie: “Şi îngerii ne ceartă” (februarie 2017), “Magnolie în loc de bun rămas” (aprilie 2017), “Adam şi Eva” (decembrie 2017, orchestraţie Jimi El Laco). Versurile aparţin Cameliei Florescu.
Deşi este mai mult decât împlinită pe plan profesional, Camelia Florescu declară că marele ei succes este fiul ei, Ciprian Octavian, născut pe 26 ianuarie 1994, care, în vara anului 2018, a absolvit Facultatea de Management Hotelier din cadrul Universităţii Portsmouth din Marea Britanie.
În august 2018, în cadrul celei de-a 50-a ediţii a Festivalului Tinereţii de la Amara, s-a lansat cartea “Amara 50 – Istorie şi Legendă” (Editura Metamorfosi, 2017), scrisă de Octavian Ursulescu. În aceeastă carte, Camelia Florescu, pe lângă faptul că este menţionată de mai multe ori, a scris şi nişte amintiri legate de acest festival.
Pe 01 februarie 2018, când am publicat acest material, îi uram succes Cameliei Florescu şi aşteptam apariţia unui album.
Iată că pe 22 noiembrie 2019, la restaurantul “Monarh” din Bucureşti, cu ocazia împlinirii a 55 de ani de viaţă şi 40 de la debutul artistic, Camelia Florescu şi-a lansat primul volum de poezii (la Editura Smart Publishing) şi, totodată, primul album, ambele intitulate “Nu-s o fată ca oricare”.
Deşi mulţi se aşteptau la un Best of cu piesele din perioada 1985-1995, albumul, apărut la Casa de Discuri “Eurostar”, conţine 16 piese noi, pe versurile Cameliei Florescu şi muzica unor cunoscuţi compozitori români şi basarabeni, cum ar fi (în ordine alfabetică): Ivan Aculov, Bela Andrasi, Oleg Baraliuc, Jimi El Laco, Ovidiu Komornyik, Virgil Popescu, Francisc Reiter. Pe disc există şi un duet al Cameliei Florescu cu artistul italian Antonio Pasarelli.
Echipa Top Românesc îi urează Cameliei Florescu mult succes în continuare.
DISCOGRAFIE
Nu-s o fată ca oricare (22.11.2019, Eurostar E 1055) – CD
01. Nu-s o fată ca oricare (Jimi El Laco/Camelia Florescu)
02. Să mă-nveţi (Ovidiu Komornyik/Camelia Florescu)
03. Ultimul păcat (Jimi El Laco/Camelia Florescu)
04. Baila Salsa (Jimi El Laco/Camelia Florescu)
05. Bad Boy Lover (Ivan Aculov/Camelia Florescu)
06. Să-mi spui de ce (Oleg Baraliuc/Camelia Florescu)
07. Pantofi cu toc (Virgil Popescu/Camelia Florescu)
08. De la-nceput pân’ la sfârşit (Bela Andrasi/Camelia Florescu)
09. Testament (Oleg Baraliuc/Camelia Florescu)
10. Piccola Donna/Eu fără tine (Antonio Pasarelli/Camelia Florescu, Antonio Pasarelli – versuri limba italiană) – în duet cu Antonio Pasarelli
11. Greu de ucis (Jimi El Laco/Camelia Florescu)
12. Frunză de pelin (Jimi El Laco/Camelia Florescu)
13. Un hoţ cinstit (Bela Andrasi/Camelia Florescu)
14. Ochi de părinţi (Jimi El Laco/Camelia Florescu)
15. Adam şi Eva (Francisc Reiter/Camelia Florescu)
16. Aşa a fost să fie – Muzica (Virgil Popescu/Camelia Florescu)
PIESE ÎN PRIMĂ AUDIŢIE ÎNREGISTRATE LA RADIO, TVR, ELECTRECORD SAU ALTE CASE DE DISCURI (selectiv, în ordine cronologică)
Noapte de vară (Aurel Giroveanu/Mircea Block) – 1985
Nu-i dans pe lume cum e un tango (Dan Ştefănică/Gina Teodorescu) – 1986
Au pornit cocorii (Dan Ardelean/Flavia Buref) – 1986
Dansul orelor (Dan Ştefănică/Eugen Rotaru) – 1986
Un cer de stele (Jolt Kerestely/Ovidiu Dumitru) – 1987
De când este dragostea (Jolt Kerestely/Ion Ruş) – 1987
Nu mă întreba (Dinu Giurgiu/Ovidiu Dumitru) – 1987
Drumul meu însorit (Marcel Dragomir/Mala Bărbulescu) – 1989
Nu e vreme de pierdut (Jolt Kerestely/Claudia Deleanu) – 1989
Ţi-am dat iubirea (Marcel Dragomir/Dan Ioan Panţoiu) – 1991
Mai cred în dragoste (O. Dumitrescu) – 1993
Mi-e inima un mic pian (Toni Constantinescu/Aurel Felea) – 1993
Cânt dragostea (Constantin Popovici/Vasile Groza) – 1993
Nimeni nu e profet (Ştefan Elefteriu/Romeo Iorgulescu) – 1995
Nu uita (Ştefan Elefteriu/Camelia Florescu) – 1995
Magnolie în loc de bun rămas (Francisc Reiter/Camelia Florescu) – 2017
Şi îngerii ne ceartă (Francisc Reiter/Camelia Florescu) – 2017
PRIME AUDIŢII NEÎNREGISTRATE
Aş vrea (Constantin Popovici/Camelia Florescu) + variantă în limba italiană
Cândva şi tu (Liana Godea/Claudia Delean)
Cântec pentru erou (Octav Firulescu/Eugen Rotaru) – 1988 live Festivalul Cântecului Ostăşesc
Eşti omul meu (Constantin Popovici/Camelia Florescu)
Iubirile (Alexandru Willmany/Romeo Iorgulescu) – 1988 live Concursul TV “Steaua fără Nume”
Să nu priveşti vreodată în ochii de ţigan (Constantin Popovici/Camelia Florescu)
Tu eşti destinul (Constantin Popovici/Camelia Florescu)
Muzica, lumina din noi (Constantin Popovici/Camelia Florescu)
PIESE ÎNREGISTRATE DIN REPERTORIUL INTERNAŢIONAL
Fida Ti (Cover Rafaella Carra)
Grande, grande amore (Cover Lena Biolcati)
Nah, Neh, Nah (Cover Vaya Con Dios/Camelia Florescu)
Orice-ar fi (Cover Kim Appelby/Camelia Florescu)
Un tren de dor/Trenul speranţei (Cover Madonna/Camelia Florescu)
PARTICIPĂRI LA FESTIVALURI ŞI CONCURSURI NAŢIONALE
FESTIVALUL NAŢIONAL “CÂNTAREA ROMÂNIEI”
Ediţia 02 1979 – Concursul de Interpretare Artistică/Etapa Interjudeţeană
Premiul I
Ediţia 02 1979 – Concursul de Interpretare Artistică/Etapa Republicană
Premiul II
Ediţie din 1981 – Concursul Artistic/Etapa Judeţeană
Premiul II (ca elevă a Liceului “Nicolae Bălcescu” din Craiova)
Locul II (ca elevă a Şcolii Populare de Artă din Craiova)
FESTIVALUL CONCURS DE MUZICĂ POPULARĂ ŞI UŞOARĂ “FLORILE TINEREŢII”, CRAIOVA
Ediţia 04 (1979)
Premiul I
CONCURSUL ŞI FESTIVALUL “PRIMĂVARA BĂILEŞTEANĂ”, DOLJ
Ediţia 08 (1985)
Locul I
Ediţia 09 (1986)
Premiul III
FESTIVALUL-CONCURS INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ “MĂRŢIŞOR DOROHOIAN”, BOTOŞANI (1975 – )
Ediţia 06 (28 februarie – 01 martie 1980)
Diplomă de participare
Ediţia 11 (27 februarie – 02 martie 1985)
Locul II
FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ “CÂNTECUL ORAŞULUI”, RÂMNICU SĂRAT
Ediţia 12 (16 – 18 mai 1980)
Diplomă
Ediţia 14 (23 – 25 aprilie 1982)
Premiul Tinereţii
Ediţia 17 (10 – 12 mai 1985)
Premiul Cooperativei Solidaritatea
FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN “RITMURILE TINEREŢII”, ARAD
Ediţia din 1981 (29.03.1981)
Premiul III – Secţiunea “Muzică Uşoară”
Participare şi la secţiunea “Muzică Folk”
FESTIVALUL CONCURS “CÂNTĂREŢII CETĂŢII”, DOLJ
Ediţie din 1981
Premiul Special al Juriului pentru Muzică Tânără
FESTIVALUL TINEREŢII, CRAIOVA (DOLJ)
Ediţie din mai 1982
Premiul II pentru Creaţie Poezie
FESTIVALUL ŞI CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE CREAŢIE REBUSISTĂ “LA IZVOARELE PATRIEI”, CRAIOVA
Ediţia 01 (14-16 mai 1982)
Premiul I
FESTIVALUL TINEREŢII DE LA AMARA (1968 – ) – participări preluate din cartea “Amara 50 – Istorie şi Legendă” de Octavian Ursulescu (Editura Metamorfosi, 2017)
Ediţia 15 (august 1982)
Participare
Ediţia 17 (06 – 09 august 1984)
Participare
Ediţia 18 (01 – 04 august 1985)
Trofeul Amara
Ediţia 19 (31 iulie – 03 august 1986)
Recital
Ediţia 20 (29 iulie – 02 august 1987)
Recital
FESTIVALUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “NUFĂRUL” DIN RECI, JUDEŢUL COVASNA
Ediţie 16 (1985)
Premiul I
Ediţie 17 (1986)
Recital
FESTIVALUL CULTURAL-ARTISTIC “CUNUNA ROZELOR”, CALAFAT
Ediţia 09 (1985)
Premiul II
FESTIVALUL “CÂNTECUL ADÂNCULUI”, PETROŞANI, JUDEŢUL HUNEDOARA
Ediţie din 1985
Premiul III şi Lampa de Bronz
FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE MUZICĂ UŞOARĂ ŞI POPULARĂ “STEAUA DUNĂRII”, GALAŢI
Ediţia 05 (Septembrie 1985)
Premiul II
FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UŞOARĂ DE LA MAMAIA (1963-2012)
Mamaia’85 (28 august – 01 septembrie 1985) – Ediţia 15
Secţiunea “Interpretare”
Camelia Florescu
“Ploia şi noi” (m: Vasile V. Vasilache; t: Flavia Buref)
“Noapte de vară” (m: Aurel Giroveanu; t: Mircea Block) – primă audiţie
Mamaia’86 (27 – 31 august 1986) – Ediţia 16
Secţiunea “Interpretare”
Premiul II – Camelia Florescu
“Unde sunt copii?” (m: Magda Boboc; t: Aurel Storin)
“Au pornit cocorii” (m: Dan Ardelean; t: Flavia Buref) – primă audiţie
CONCURSUL TV “STEAUA FĂRĂ NUME” (1968-1989)
Etapa 01 (toamna anului 1985), alături de Loredana Groza şi Eliza Ioan
Etapa 02 (05.11.1988/12.11.1988, data difuzării la TVR), alături de Angela Stoica
Etapa 03 nu a mai avut loc, deoarece concursul a fost întrerupt
FESTIVALUL ŞI CONCURSUL DE MUZICĂ UŞOARĂ “CHEIA CETĂŢII”, SIBIU
Ediţie 11 (07.11.1985)
Premiul Ziarului “Tribuna Sibiului”
CONCURSUL DE CREAŢIE DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ MELODIILE ANULUI (1979 – 1987)
Melodii’85 (13 – 16 februarie 1986) – Ediţia 07
Secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie”
“Nu-i dans pe lume cum e un tango” (m: Dan Ştefănică; t: Gina Teodorescu)
CONCURSUL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE A MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI “BUCUREŞTI’” (PENTRU TINERII SOLIŞTI)
Ediţia 10 “Bucureşti’86” – Secţiunea Interpretare
Premiul I şi Trofeul Bucureşti’86
CONCURSUL DE MUZICĂ DE DANS DE LA COSTINEŞTI (1985 – 1989)
Ediţia 02 (10 – 12 iulie 1987)
“De când este dragostea” (m: Jolt Kerestely; t: Ion Ruş)
FESTIVALUL CÂNTECULUI OSTĂŞESC, BUCUREŞTI (1972 – 1988)
Ediţia 09 (15 – 19 octombrie 1988)
“Cântec pentru erou” (m: Octav Firulescu; t: Eugen Rotaru) – Premiul II
AUTOR: MIRCEA NICOLAU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu