de Viorica
Pârja
Printre lucrurile frumoase, și care merită văzute,
pe care le are Baia Mare se află și colecția de cactuși a lui Vida Gheza,
dăruită municipiului și găzduită de parcul nou al orașului. Când a fost
descoperită America, s-a crezut că aceste plante sunt rămășițe de plante
preistorice. În cursul milioanelor de ani, structura plantelor s-a schimbat din
cauza lipsei frecvente de apă. Sistemul lor de lăstari a scăzut și s-a
modificat pentru depozitarea umidității, tegumentul s-a întărit, iar frunzele
s-au transformat în ghimpi.
Pentru indienii din America Centrală, cactusul este
simbolul vieții. Poate și pentru capacitatea lui de suportare a secetei,
cactușii fiind capabili să reziste fără apă ani întregi. Asta îi face să poată
trăi mai mult de 100 de ani. Cei mai frumoși cactuși i-am văzut în Brazilia.
Când i-am fotografiat, am trecut pe lângă un mare pericol. Adăposteau niște
insecte a căror mușcătură este fatală. Am scăpat doar cu admirația pentru
aceste plante ale căror flori au un miros inconfundabil!
În pustiurile din Peru crește un cactus care poate
să… meargă. În loc de rădăcini el are niște excrescențe acoperite cu țepi
ascuțiți. Când bate tare vântul, cactusul se deplasează pe distanțe mari,
luându-și hrana din aer, nu din sol. O foarte interesantă expoziție de cactuși
am văzut și în America. Cu informațiile de rigoare. Din care am cules și eu
câteva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu