miercuri, 1 martie 2023

LITEROMANIA NR. 279/2023

 

Nr. 279
 


Cartea săptămânii

O lume fără iubire și fără copaci

Adina Dinițoiu
 

Scriitorul Cătălin Pavel – care e, în același timp, arheolog de meserie și un cunoscut eseist (citez numai volumul „Arheologia iubirii”, apărut la Ed. Humanitas, poate cel mai cunoscut al său), dar și poet – e un exemplu inedit în peisajul nostru literar, fiindcă practică o literatură făcută cu stil, cu certe și evidente modele livrești, dar în același timp cu o tematică extrem de actuală, de-a dreptul politică. Am în vedere, desigur, cel mai recent roman al său, „Toate greșelile care se pot face” (Ed. Humanitas, 2022), poate cel mai bun roman al său de până acum (a mai publicat deja patru romane, între care „Chihlimbar”, Polirom, 2017), un roman sofisticat, stratificat (cu un titlu ivănescian, aș zice), care îmbină atenția pentru scriitură cu tematica actuală (e o distopie ecologică). Un roman dens, cu fraze lungi, analitice (proustiene sau, dacă vreți, cu ecouri din proza românească interbelică de tip Camil Petrescu sau Anton Holban; dar și din livrescul, flaubertianul Radu Petrescu, cu al său roman „Matei Iliescu”, dar și din poetul Mircea Ivănescu), pigmentat însă de o intrigă distopică – distrugerea sistematică a copacilor ca formă politică de control asupra societății și individului. Citește mai departe


Raul Popescu a publicat primul său roman la sfîrșitul anului 2022, la editura "Casa de Pariuri Literare". Un microroman, ale cărui 98 de pagini sînt intense, pline de dramatism. Bine construit, cu o poeticitate dozată atent, romanul lui Raul Popescu observă lumea din perspectiva unui tînăr de 27 de ani aflat între viață și moarte.
 

Raul Popescu, absolvent al Facultății de Litere din Brașov, autor al eseului "Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic", volum apărut la editura Eikon în 2017, coordonează împreună cu Adina Dinițoiu platforma culturală online "Literomania".

Realizator Georgeta Drăghici

 
VIDEO: Interviu cu Éric-Emmanuel Schmitt
La București, am avut ocazia de a sta de vorbă cu scriitorul pe marginea romanului recent apărut, „Paradisuri pierdute”, și a seriei de volume care îi vor urma – într-un dialog (în limba franceză) înregistrat, pe care vi-l propun și sub formă audio, nu numai scrisă. (Adina Dinițoiu)

Video aici
Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului. Îți mulțumim!
 

 
         





 
             
                                                                                     
Cronici

Un alt(fel) de Isus

Rodica Grigore
 

„Moartea lui Isus”, cartea care încheie trilogia alegorică și marele proiect narativ la care J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel și de două ori câștigător al prestigiosului Booker Prize, a lucrat în ultimul deceniu, relatează, după cum cititorul află chiar din titlu, tragicul sfârșit al lui David, neobișnuitul protagonist pe care scriitorul îl impusese încă din volumele precedente. Iar dacă prima parte a acestei trilogii, „Copilăria lui Isus” (2013), aducea în prim-plan universul straniu din Novilla, orașul vorbitor de spaniolă unde micul David e luat în grijă de către Simón și Inés (care devin părinții săi adoptivi, la capătul unei călătorii pe care copilul și bărbatul au făcut-o nu se știe exact de unde și nici cu ce scop), fără, însă, a pierde din vedere nici relația tot mai complicată dintre ființa umană aflată într-o situație limită și autoritățile decise să-și impună regulile cu orice preț, cea de-a doua, „Zilele de școală ale lui Isus” (2016), prezintă evoluția spirituală a lui David, băiatul cu calități remarcabile și care, tocmai de accea, nu-și prea găsește locul în sistemul oficial de învățământ. Citește mai departe



 

 

         





 
             
                                                                                     
Anticariat

Albert Camus – „Esența romanului: recuperarea unității”


Bozz
 

"lată deci o lume imaginară, dar creată prin corectarea acesteia, o lume unde durerea poate, dacă vrea, să dăinuie până la moarte, unde pasiunile nu sunt niciodată abătute din drumul lor, unde făpturile, pradă unei idei fxe, sunt totdeauna prezente unele pentru celelalte. Omul îşi dă în sfârşit, aici, lui însuşi, forma şi limita liniştitoare pe care le urmăreşte zadarnic în existența sa. Romanul făureşte destine pe măsură. Astfel, el înfruntă creația și învinge, provizoriu, moartea. O analiză amănunțită a unor romane dintre cele mai celebre ar arăta, din perspective de fiecare dată diferite, că esența romanului constă în această corectare perpetuă, mereu îndreptată în acelaşi sens, pe care artistul o efectuează asupra experienței sale. Departe de a fi morală sau pur formală, această corectare vizează în primul rând unitatea şi traduce prin aceasta o necesitate metafizică. Romanul, la acest nivel, este mai întâi un exercițiu al inteligenței, în serviciul unei sensibilități nostalgice sau revoltate. Am putea studia această căutare a unității în romanul francez de analiză și la Melville, Balzac, Dostoievski sau Tolstoi.” (Albert Camus) Citește mai departe


 



 

 

         





 
             
                                                                                     
Flash fiction stories
 
Mortu’
 
Emanuel Pope
 

Bate cineva la ușă, Suzie latră, mă duc și deschid. Era Vasile.

–  Salut! Ce faci?

– Salut! Mă bat de muscă, cum știi.

– Bă, fii atent! Azi am avut o zi de coșmar. Mi-a murit unul pe șantier.

Mă uit la fața lui, într-adevăr, nu-i mai văzusem fața așa. Afară, dincolo de statura lui înaltă, vanul lui, pe care îl știam și ceața strângându-se cu frigul și cu seara în jurul felinarului public. Decembrie.

– Cum, măi? Hai, intră!

– Așa cum auzi. Hai, că nu am timp! Fii atent, te rog ceva, dar să nu mă refuzi.

– Ce-i, mă? şi deja eram îngrijorat, că-l știam că vine cu nebunii.

– Ăsta a căzut și a murit, a alunecat, și te rog să-l ții la tine câteva ore.

– Cum, mă, să-l țin? Ești nebun?

– Păi, să-l ții, să nu stea omul fără lumânare și să se mai încălzească și el, săracu’, un timp.

– Vasile, tu ești sănătos?

– Da.

– Și unde e omu?

 Citește mai departe



 
Atelierele Literare Literomania
Pe lângă „Corespondențele Literare Internaționale Literomania”, Mircea Dan Duță, ne propune „Ateliere Literare Literomania”. În acest al treilea episod, Mircea Dan Duță îi are ca invitați pe Robert Șerban și Dumitru Crudu.
NOU: Flash fiction la microfon

Vă propunem rubrica „Flash fiction la microfon” - o variațiune a rubricii „Flash fiction stories”, rubrică prezentă în Literomania încă de la primele numere ale revistei noastre online. Astfel, în fiecare număr al Literomaniei, un autor de flash fiction, sau mai mulți, vor citi câte o proză proprie într-un scurt video pe care îl vom posta atât în Literomania, dar și pe paginile noastre de Facebook (https://www.facebook.com/com.literomania) și YouTube (https://www.youtube.com/c/Literomania). Pentru a fi la zi cu tot ceea ce postăm, tot ce trebuie să faceți este să dați un like paginii de Facebook Literomania și să vă abonați la canalul YouTube al Literomaniei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu