Despre conducătorii „pe viață” din instituțiile publice și din unitățile de stat

 

14.07.2025          de  Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

 

„Dacă faceți din proști conducători, nu vă mai întrebați de unde vine dezastrul!”

(Winston Churchill)

 

Ca persoană (1) care am lucrat, efectiv, timp de aproape 23 de ani (și) într-o importantă instituție a statului și (2) care, în virtutea sarcinilor de serviciu, aveam contact direct cu conducătorii instituțiilor publice și ai unităților de stat din tot județul, consider că sunt în măsură să prezint unele dintre principalele cauze care generează numeroasele și gravele neajunsuri sociale prin promovarea omului nepotrivit la locul nepotrivit.

1. Politizarea tuturor instituțiilor și a unităților de stat. Nu există nici o categorie de personal care să fie angajată, efectiv și în mod real, după criteriul valorii-muncă, al meritului personal.

2. Dacă se analizează persoanele care dețin funcții de conducerea, se va constata că sunt frecvente cazurile în care acestea:

2.1. Sunt cu modeste posibilități intelectuale.

2.2. Niciodată nu au dovedit o temeinică pregătire profesională în domeniul pe care îl conduc.

2.3. Nici ca studenți nu au excelat, unii fiind la nivel de mediocrii.

3. Sunt persoane care sunt pe funcții de conducere de 20, 25 și chiar de 30 – 35 de ani.

Menținerea, pe aceeași funcție de conducere, timp de până la 30 – 35 de ani, s-a putut face numai și numai de persoanele cu „abilități deosebite”, respectiv de persoanele care s-au pus în slujba atât a tuturor partidelor politice, cât și a grupurilor de interese neligitime, care sunt într-o deplină (osmoză) întrepătrundere și influență reciprocă.

Prin reglementări clare, precise și la modul imperative, ar trebui să se limiteze numărul de mandate la maximum două mandate, de câte 4 ani fiecare, consecutive sau, într-o altă variantă, cu o pauză de cel puțin un mandat între acestea.

Tip de „conducere rotativă” se practică în toate țările cu cele mai performante sisteme de conducere ale unităților de stat și ale instituțiilor publice, dovedindu-se în practică a fi cea mai eficientă formă de conducere.

4. Fiecare dintre cei incapabili și/sau corupți, ajuns pe pile, prin corupție și/sau după criterii politicianiste, a angajat, a promovat și a protejat, la rândul său, alte nonvalori (ca și el), continuând astfel cercul vicios.

5. Paranoia conducătorilor politici incompetenți și corupți a devenit una din cele mai obișnuite boli. Grav este faptul că bolnavii nu suferă, în schimb suferința produsă de aceștia a cuprins întreaga societate.

6. Situația este asemănătoare chiar și la nivelul majorității personalului de execuție, de care depinde foarte mult înfăptuirea legalității, combaterea evaziunii fiscale, gradul de colectare a veniturilor statului etc.

7. În timp ce tinerii noștii capabili, cu sclipiri de inteligență, mulți spre geniali,

7.1) sunt pregătiți la cele mai prestigioase universități din lume,

7.2) se bucură de cele mai frumoase aprecieri de firme de renume mondial,

7.3) în cazul în care doresc să muncească în țara noastră, nu-și găsesc un loc de muncă, pe măsura pregătirii lor, și aceasta din cauza promovării incompetenților după criterii politicianiste și ale corupției.

8. În instituțiile și în unitățile de stat au ajuns și (destul de puține) persoane cu o bogată zestre cerebrală și cu o bună pregătire profesională. Aceste persoane nu pot să-și exercite, pe deplin, activitatea cu corectitudine și cu profesionalism din cauza cenzurii șefilor ierarhici, protectorii ai grupurilor de interese nelegitime, care i-au numit, care i-au promovat și / sau care îi mențin pe funcțiile respective, nemeritate. Este groaznic pentru oamenii corecți și profesioniști autentici să fie subordonați incompetenților și corupților.

9. Lipsa criteriului valorii-muncă, a meritului personal, în încadrarea, în menținerea pe post și în promovarea personalului este principala cauză:

9.1) generatoare de corupție și

9.2) a slabelor rezultate în înfăptuirea legalității, în combaterea evaziunii fiscale, în gradul foarte scăzut de colectare a veniturilor bugetare etc..

10. Spre exemplu, înainte de anul 1989, pentru a lucra în activitatea de control fiscal, erau recrutate persoane cu o temeinică pregătire și experiență practică în domeniul financiar-contabil, precum șefi de serviciu financiar, șefi de serviciu contabilitate, contabili șefi. După anul 1989, în activitatea de control fiscal s-au angajat și continuă să se angajeze:

10.1) absolvenți de facultate, imediat după terminarea studiilor, fără nici un fel de experiență practică, unii cu rezultate modeste, chiar mediocre pe parcursul studiilor,

10.2) persoane din diverse domenii de activitate, total diferite de domeniul fiscal, care nu numai că nu aveau nici cele mai elementare cunoștințe specifice acestui domeniu, dar care nici nu și-au putut însuși temeinic acest domeniu, și nici nu aveau cum atâta timp cât nu au lucrat efectiv în activitatea practică financiar – contabilă.

11. În contextul celor de mai sus este ușor de înțeles că, cu persoane incompetente și corupte nu are cum:

11.1) să fie combătută nici evaziunea fiscală și nici marea corupție în fraudarea veniturilor bugetare, și

11.2) să se asigure un grad mai ridicat de colectarea a veniturilor cuvenite bugetului de stat.

12. De 13 ani România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea obligațiilor bugetare, respectiv impozite, taxe, în special tva, contribuții sociale etc.

13. România, cu un aparat fiscal neperformant, din cauzele menționate mai sus, are gradul de colectare a veniturilor fiscale la bugetul de stat de 27% din PIB, cu o treime mai puţin decât media europeană, de 40% din PIB, unde există un personal fiscal performant. Vezi, spre exemplu, https://www.zf.ro/eveniment/13-ani-ultimul-loc-uniunea-europeana-colectarea-taxelor-cel-mare-19730037

14. Un aparat fiscal performant în combaterea evaziunii fiscale și în creșterea gradului de colectarea a veniturilor cuvenite bugetului de stat se poate asigura:

14.1. Prin întărirea, și ca număr, dar în special prin angajarea și promovarea specialiștilor autentici în activitățile de inspecție fiscală și de urmărire, constatare și executare silită a obligațiilor bugetare restante.

14.2. Prin reducerea posturilor de execuție și de conducere care nu-și justifică existența.

 Pe lângă o mulțime de posturi de execuție și de conducere, sunt și compartimente, birouri și chiar servicii și direcții întregi care nu-și justifică existența, care ar trebui desființate.

Se consideră că o structură de conducere optimă ca număr și performantă în execuție se poate realiza cu numai circa 30% din numărul total al funcțiilor de conducere existente în prezent.

Am luat ca exemplu unele aspecte din Ministerul Finanțelor, care este, totuși, unul dintre cele mai bine organizate și profesionalizate, dar aceste asemenea neajunsuri sunt la fel de mari și de numeroase, sau chiar mai mari, în toate instituțiile publice și unitățile de stat.

15. Fără măsuri radicale nu se poate ieși din această stare cu adevărat deosebit de gravă pentru bugetul de stat și, pe cale de consecință, pentru întreaga societate.

Și nu uitați că „Proştii mor, dar prostia rămâne eternă și invincibilă”. (I.L. Caragiale)

 

„Cine are minte, să ia aminte!”. „Cine are urechi de auzit să audă”. (Biblia, Luca 8:3). Amin!!!

 

În loc de bibliografie

 

 „Dacă vreți să construiți o țară în care se vor întoarce fiii și fiicele tale, dacă vreți să construiți o țară în care oamenii vor pleca doar în timpul vacanțelor, dacă vreți să construiți o țară care nu va avea frică pentru viitor, atunci faceți doar doi pași:

1. Echivalați corupția cu trădarea de țară, iar oficialii corupți cu trădători până la a șaptea generație…

2. Faceți trei profesii cele mai bine plătite și cele mai respectate: profesia de militar, de profesor și de medic.

Și cel mai important – munciți, munciți și munciți pentru că nimeni în afară de voi nu vă va proteja, nimeni în afară de voi nu vă va hrăni și doar voi aveți nevoie de țara voastră, nimeni altcineva.” (Golda Meir)