Sunt un om care schimb destine. Nu întotdeauna în bine, e adevărat. Dovadă pentru ce zic este destinul soției mele...
Un destin schimbat este al unei tinere al cărui nume nu l-am știut și nici nu-l voi afla (cred!) niciodată. Venise să dea examen la facultate, la Petroșani. Eu eram student acolo, eram într-o perioadă de practică și, știți cum e în timp ce ai practică sau cursuri, băusem! Îmi era foame și am mers în cămin la niște colege, să mănânc ceva. Cu ele în cameră era cazată și admitanta cu pricina. Venise cu maică-sa, așa că am început să îi spun femeii ce înseamnă studenția. ”Doamnă, aici băieții ajung bețivi (eu nu am băut alcool până să vin aici) și fetele curve. Uitați-vă la fetele astea, așa o să ajungă și fata dumitale. Nu degeaba avem pe clădirea facultății o carte și două ciocane de miner. Lozinca facultății este: Fetelor, veniți aici, ciocănim ca la carte! Faceți ce vreți dar eu vă zic să nu o lăsați aici”.
Mi se împleticea mie limba dar am fost destul de convingător. A doua zi, mi-au spus colegele mele: ”Tu ești nebun, s-a dus maică-sa și i-a scos dosarul!”. ”Am salvat-o!”, le-am răspuns.
Înțeleg că sunt acum alte domenii de studiu la Institutul de Mine. Sper din tot sufletul că nu au schimbat lozinca!
Ioan BUDA TZETZU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu