Români nu vă uitați Istoria:15 Noiembrie 1987 – revolta anticomunistă de la Brașov

„Jos Ceaușescu! Jos Dictatura!" S-au auzit pentru prima dată, în urmă cu 31 de ani, în Brașov. Revolta de la Brașov, din 15 Noiembrie 1987, a fost un eveniment politic major față de politicile duse de regimul Ceaușescu, scrie www.activenews.ro, preluat de Romanian Global News.

În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987, la Brașov izbucnea revolta muncitorilor de la întreprindearea Steagul Roșu, nemulțumiți de nivelul de trai și de lipsurile cauzate de politica economică impusă de Ceaușescu, pentru ca România să poată plăti datoriile externe.

A fost printre primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceaușist. Revolta de la Brașov a izbucnit atunci când muncitorii din Secția 440 „Matrițe" a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu ar fi trebuit să își primească salariul, dar au primit doar jumătate din bani, unii chiar deloc, spune istoricul Marius Oprea, de la lnstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului. Adunați în fața Palatului Administrativ, unde se afla conducerea întreprinderii, cei aproximativ 400 de oameni pornesc spre sediul Prefecturii orașului, pe traseu alăturându-li-se și alți brașoveni. Trecând pe strada Poienelor, Calea București, Bulevardul Lenin, mulțimea, al cărei număr ajunsese deja la câteva mii, cântă ''Deșteaptă-te, române!'' și scandează, pentru prima dată în România, ''Jos dictatura!'', ''Vrem pâine!'', ''Jos Ceaușescu!'', se arată în volumul „Istoria României în date'" (2003).

„Acum 30 de ani, muncitorii de la întreprinderea de autocamioane din Brașov, revoltați din cauza faptului că au primit în fișele de lichidare a statului de plată unii chiar zero lei, au decis să înceteze lucrul. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987, către dimineață, au ieșit în curtea întreprinderii, după care au pornit, în marș, către Consiliul Județean de partid Brașov. Au intrat înăuntru, au distrus însemnele partidului și chiar un tablou foarte mare a lui Nicolae Ceaușescu, instituția fiind pavoazată pentru că, în acea zi erau alegeri. Revolta brașovenilor a avut ecouri în întreaga lume. Practic, a fost primul semn că nu este adevărată teoria potrivit căreia mămăliga nu explodează. Ea a fost reprimată cu cruzime de autorități, la momentul respectiv. 62 dintre muncitori au fost, ulterior, condamnați la locul de muncă, dar și deportați din oraș, unii până în decembrie 1989", a declarat istoricul Marius Oprea. Revolta muncitorilor de la Steagu Roșu din Brașov a fost prima de amploare înainte de evenimentele din 1989. De aceea, istoricii consideră că data izbucnirii ei trebuie marcată cum se cuvine, spune istoricul Marius Oprea.

                                                                                       RGN