NELU DANCI - poeme dintr-un volum în curs de apariţie

TOAMNA …

Nelu DANCI, Plopiș, 2 noiembrie 2019
Toamna frunza îngălbenește,
Pădurea e veștedă și ea,
Turma din munte sosește,
Că minten vine iarna.

Ne anunță cu stupoare,
Că vine iarnă geroasă
Și ne-am pregătit, noi, oare,
Cu ce trebuie la casă?

Cu lemne să facem foc
Și fâneață în fânar,

Ori nu ne-am pregătit de loc,
Oile merg pe hotar.

Dar trece toamna frumoasă
Și de nu ne-am pregătit,
Vine iarna cea geroasă,
Cum meteorologii au vorbit.

Și e vai și amar de noi
Și de cei ce n-au muncit,
Dar, și de săracele oi,
Care din munte au sosit.

*   *        *        *        *        *       

TE ÎNVÂRȚI …

Nelu DANCI, Plopiș, 2 noiembrie 2019

Te învârți ca titirezuʹ,
Nu stai locului de loc
Și te faci ca huhurezuʹ,
Când iei mireasa la joc.

Adică te zburlești tare,
Când știi că e bani de dat,
N-ai nimic în buzunare
Dar de joc te-ai apucat.

Că așa era de mult,
Pe la nunți se tot juca,
De ai știu s-au nu ai știut,
Dar bani toți atunci dădea.

Și tinerel când tu erai,
Dacă ai jucat mireasa,
Dacă într-una o jucai,
Dădeai banii cu găleata.

Acum toate s-au schimbat,
Banii, tu îi pui în plic,
Nici vorbă nu-i de jucat,
De ești mare, s-au ești mic.

Jocă de jucat ca focuʹ
Cu mirele și nănașii,
Nicicum nu-și găsește locuʹ,
Dară nu cu toți nuntașii.

*           *           *           *           *           *           *           *          

TE-AȘ ȚINE …Nelu DANCI, Plopiș, 2 noiembrie 2019

Te-aș ține numai în brață,
Atâta de dragă îmi ești,
Te-aș ține chiar o viață,
Dacă și tu mă iubești.

Fără tine nu am somn
Și tot stau și mă gândesc,
M-ai făcut de nu mai dorm,
De când pe tine te iubesc.

Și la bine, și la rău,
Tu ai fost tot lângă mine
Și m-ai ajutat mereu,
Ca eu să o duc mai bine.

Eu îți mulțumesc nespus,
Că m-ai ajutat în toate,
Atât tu și Cel de Sus,
Spune-mi, nu am eu dreptate?

Fără tine nu eram,
Astăzi așa cum eu sunt,
Poate mă îmbolnăveam,
Dar grijă tu ai avut.

Și de mine, și de tine,
Toate au mers ca pe strună
Și acum ne este bine
Și suntem pe calea, bună.

*           *           *           *           *           *           *           *          

FRUNZA RUGINIE …

Nelu DANCI, Plopiș, 2 noiembrie 2019

Frunza este ruginie,
Dar, frumoasă este ea
Și în pomi dar și în vie,
Frumoasă ca și viața.

Când te duci încet pe deal
Și vezi struguri, mândri, copți,
Te gândești că în Ardeal,
E frumos de nu mai poți.

Dar frumos e peste tot,
În a mea dragă țărișoară,
Din inimă nu mi-o scot,
Fie toamnă, fie vară.

Dar, gânduri tot mă apasă,
Când în țărișoara mea,
Românul își lasă casă
Și pleacă altundeva.

Pleacă, lucră prin străini,
Căci, la noi toate se fură,
De la întreprinderi și păduri,
Până chiar și la căciulă.

Dar, sperăm și la mai bine,
Ca în țărișoara mea,
Să o ducem și noi bine,
Când o veni primăvara.

*           *           *           *           *           *           *           *          

LASĂ TOAMNĂ …
Nelu DANCI, Plopiș, 1 noiembrie 2019

Lasă, toamnă, pomii verzi,
Ai grijă de mândra mea,
Iarba mândră prin livezi,
Ca să pot merge la ea.

Dacă frunza-ngălbenește,
Ție, toamnă, nici că-ți pasă,
Toată lumea te iubește,
Pe mine mândra mă lasă.

Și mie mi-e drag de tine,
Dar, mai mult de mândra mea,
Eu aș vrea să o duc bine
Și cu tine și cu ea.

Așa că, te rog, de poți,
Să nu te grăbești prea tare,
Nu veni acum la porți,
Du-te, încet, pe cărare.

Vino colo mai târziu,
Când mândra mă va ierta,
Că atuncea și eu viu
Și toți trei ne-om împăca.

*           *           *           *           *           *           *           *