Miercurea aceasta, nimeni n-are voie să claxoneze în preajma Ateneului şi nici să strănute în preajma statuii lui Gheorghe Anghel. Miercuri, 15 ianuarie, de ziua Poetului Nepereche şi a Culturii Române, SPP-ul păzeşte locul şi blochează accesul publicului. Este cea mai importantă măsură culturală luată pentru protecţia lui Iohannis şi a lui Ludovic Orban.
Miercuri dimineaţă, la Cotroceni a avut loc „simpozion” Eminescu. Preşedintele i-a convocat pe miniștri la o discuţie despre ţară şi popor. L-a chemat pe Lucian Bode (corespondentul lui Lucian Blaga în materie de drumuri), să-l controleze la gramatică, pe Virgil Popescu să înceapă şi el să dea meditaţii la afaceri şi pe Violeta Alexandru ca să-i ţină locul Ralucăi Turcan.
Femeile de serviciu, sergenţi la SPP, au povestit deja că Ion Ștefan de la Ministerul Dezvoltării ar fi fost îngrozit de invitație şi ar fi exclamat: – Mai bine fac o grindă în plus la fiecare casă decît să merg la Ziua Culturii! Nu le am eu cu poezia şi cu gramatica! De ce nu-l cheamă pe Chiriac de la Sibiu, că ăla recită şi cu picioarele în Dâmboviţa?
O spaimă cumplită s-a abătut peste miniştri. Dacă ne cheamă la Primăria din Dealul Cotrocenilor şi ne dă ordine? Dacă ne pune pe toţi să dăm meditaţii sau să cîntăm în cor Cîntecul Nibelungilor?
Toti peneliştii au tremurat de emoţie. I-a chemat Iohannis pe cîţiva să le recite din Goethe şi nici unul nu înţelege nimic. Singurul mai calm ar fi fost primul-ministru. El ar fi fost autorul propunerii de a merge în cuplu la Ateneu. Asta ar potoli setea de cultură a preşedintelui.
– Trebuie să arătăm poporului că respectăm cultura şi limba română, că ne place Eminescu, ar fi zis Ludovic Orban. Ăla cu poeziile cu plopii. Mai are una cu păsărelele şi una cu lacul.
– Lasă-mă cu literatura! Mai bine puneţi şi voi o statuie pe undeva! Nu puteţi scoate una dintr-un muzeu? Și s-o proptiţi pe Calea Victoriei!
– Şefu’, dacă vreţi, organizez o depunere de coroane la statuia lui Carol din faţa de la BCU. O puneţi la picioarele calului şi mergem la Ateneu, aplaudaţi niţel şi puteţi pleca la Sibiu.
– Și, ce treabă am eu cu calul? Eu nu sunt Liiceanu!
De Ziua Inculturii Române, primii doi mari patrioţi români, dintre cei mai inculţi politicieni, participă la un mare eveniment. Din cîte am aflat, s-ar fi întrebat dacă nu cumva trebuie să cheme şi un sobor de preoţi.
– Să cînte cineva mai de soi cu orchestra, că de-aia îşi iau salariile!
Este perfect posibilă o discuţie de felul următor:
– Cine mai vine?
– Ministrul Culturii!
-Cum îl cheamă?
– Îmi scapă numele. Este unul de pe la Botoşani. Cică e omul lui Flutur…
– Vin şi ăia care au fost miniştrii Culturii înainte de el?
– Nu-i ştim nici pe ăia!
– I-ați chemat şi pe secretarii de stat?
-Dacă doriţi, se rezolvă. Eu nu aş recomanda. Este unul cam bolovan. N-are faţă de Ateneu! E un sindicalist de pe la Iaşi sau de la Timişoara!
– Mai bine să vină! Complexăm şi noi pe cineva! Nu ştiu dacă ţie îţi plac artiştii! Află că pe mine mă enervează. Se cred mai importanţi decît Dracu’! Și vor mereu bani şi sponsorizări. Să le pară bine că nu le tăiem jumătatea de pensie de la suplimentul pentru artă!
Ziua Culturii Române se ţine în vremea celor mai inculţi miniştri, într-o perioadă în care nu s-a inaugurat nici o casă memorială, în care muzeele plîng cu tencuiala de pe pereţi, în care meseria de scriitor este cea mai păguboasă din România etc.
Nu-i exclus ca primul-ministru să-l fi întrebat pe preşedinte dacă doreşte sau nu să ţină un discurs la Ateneu. Iar acesta să-i fi răspuns:
– Eu nu vorbesc decît despre anticipate!
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: Cotidianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu