Vacanţele şi campaniile electorale

 Adevărată sau falsă, s-a încetăţenit ideea că pe timpul pandemiei s-ar fi reîntors în ţară cei care nu aveau un loc de muncă stabil, nu aveau contracte de muncă. În parte, cel puţin în ceea ce priveşte lumea interlopă, este adevărat.

Totuşi, felul în care vor fi primiţi la intrarea în ţară cei care au continuat să muncească şi pe perioada pandemiei poate influenţa opţiunile de vot la alegerile din 27 septembrie.

Dacă la punctele de trecere a frontierei se vor forma cozi kilometrice, dacă se va reintroduce obligativitatea izolării la domiciliu sau carantinarea, PNL va avea o problemă, o mare problemă.

 Concediile reprezintă o perioadă distinctă în viaţa multora. PSD, stânga în general, a valorificat electoral zilele libere, minivacanţele, concediile, timpul liber.

Partidele de dreapta, susţinătoare ale marelui capital, sunt mai puţin preocupate de zilele libere, lucru care se răsfrânge şi asupra capitalului electoral ceva mai restrâns.

Lunile de vară sunt destinate concediilor, distracţiilor. Stabilirea datei alegerilor locale la sfârşitul lunii septembrie transformă lunile iulie şi august din luni de relaxare într-o tensionată perioadă de precampanie electorală.

Cum se raportează la aceste luni guvernul şi cum se raportează opoziţia?

În mod logic, starea de alertă ar trebui să se întindă până la găsirea unui antidot Covid-19.

Sunt arhisuficiente date care să demonstreze fără dubiu că pandemia există, că provoacă moartea, că niciun sistem de sănătate din lume nu-i poate face faţă în cazul răspândirii în masă a noului coronavirus.

Fiind un an electoral, în România starea de alertă, sau chiar declararea stării de urgenţă, capătă valenţe politice. Guvernul PNL este acuzat că are tot interesul să prelungească starea de alertă pentru a scăpa de moţiunea de cenzură cu care este ameninţat de PSD.

Să presupunem că PSD are dreptate şi că numărul infectărilor zilnice  nu este de 300-400 de persoane, ci este de 100-200 de persoane.

În ce fel îşi poate asuma PSD responsabilitatea în cazul în care, la presiunea opoziţiei, guvernul Orban ar renunţa la starea de alertă? În niciun fel. În orice situaţie, fie că pandemia va fi ţinută sub control şi se va trece cu bine sau rău peste această perioadă, responsabilitatea îi revine în întregime guvernului în funcţie.

Măsurile de relaxare, ca şi restricţiile sunt diferite de la o ţară la alta. În ţările în care cetăţenii sunt mai disciplinaţi pot fi luate mai multe măsuri de relaxare. Nu este cazul populaţiei din România.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş