sâmbătă, 3 octombrie 2020

Numai vorbe, numai mitocănii…


 Sunt gazele noastre și „le vom trata cu atenție”… Sigur, așa vom face, nu e nici o îndoială! Dar mai încolo… Să le dăm partenerilor noștri și cea mai importantă resursă de după descoperirea gazelor din Marea Neagră. Să le „livrăm” timp, practic cea mai prețioasă resursă acum… Pentru că este vorba de construirea, impunerea și menținerea unei poziții geostrategice în jurul unui pol-zăcământ. Și este nevoie de timp pentru ca aceștia să se organizeze, să înceapă exploatarea și, mai ales, construirea rețelei-piață de transport-distribuție. Adică exact planul geostrategic al aceluia care va deveni lider zonal în domeniul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră…

Că vor fi turcii sau bulgarii, sau dimpreună, sub umbrela Moscovei, ce e românesc, noi oricum nu împărțim la alții; cedăm!… Și nu o să ne punem în drumul nimănui, ci, fericiți că „prietenii turci și bulgari” au descoperit în sfârșit zăcământul de gaze, vom mai face un pas în spate. Da, unii vor fi fost plătiți pentru asta, dar la cât s-a vândut, și la câți s-au vândut și ne-au vândut, ce mai contează, nu?!… Important e că așteptam deja cam de mult timp și riscam, dacă venea vreun guvern preocupat cu adevărat de viitorul țării, nu de servirea străinilor de te miri unde, chiar să începem să le folosim. Dar de acum aproape că s-a rezolvat. Și nu trebuie să mai facem nimic!… Nici să trucăm proiecte, nici să inventăm strategii patriotarde, nici să anulăm pseudo legi… Pur și simplu putem sta să vedem cum ne iau alții ce e al nostru. Căci, în fond, asta e strategia de țară de trei decenii, iar în ultimii ani doar cadența s-a schimbat, e ceva mai aplicată, ceva mai „pas cu pas”, nu de-a valma, să se prindă poporul. Ba, cu o dezinvoltură frapantă, o spunem și în gura mare. Să nu înceapă cumva partenerii aia să se ia la întrecere între ei pentru exploatarea de gaze, în vreo competiție cu adevărat comercială, tocmai acum când noi le-am dat pe tavă, loial (!), accesul neîngrădit la partea noastră.

Așa că le mai acordăm un pic de timp. Sau mai mult. Sau cât o fi nevoie… Un timp de o valoare uriașă pentru cei ce știu să-l folosească. Și promitem în gura mare, prin consilierul pe probleme energetice al premierului, că nu ne vom apleca atenția asupra gazelor din Marea Neagră înainte de un termen pe care, la nevoie, îl mai amânăm. Câteva luni prețioase pentru alții, dramatice pentru noi, cei ce am plecat dintr-o poziție avantajoasă, ca singurii posibili exploatatori, dar, mai ales, în condițiile în care extracția de gaze trebuia să intre pe agenda CSAT. Măcar din clipa în care turcii și bulgarii și-au manifestat și ei interesul.

Și am fi putut începe această exploatarea cu mulți ani în urmă… Dar au trecut guverne, deciziile în interes național au tot fost amânate, apoi am lăsat jucătorii din afară să ne dicteze rolul pe piață, în aceași poziție umilă a așteptării de derogări, ba de la „unchiul Sam”, ba de la Uniunea Europeană… Și vom rămâne doar cu așteptarea și cu timpul irosit, între timp, și cu resursele tehnice pe care le puteam folosi ieșite din uz.

Iar acum, într-un ultim al 12 lea ceas, pe care, culmea, noi l-am fi putut decide secundă cu secundă, frunzărim situația energetică sub motivul presiunii electorale și a „eleganței” de a nu politiza subiectul. Cu justificarea că, fiind o perioadă electorală, inclusiv alegeri parlamentare, guvernul nu se va apleca până la sfârșitul anului asupra unei analize și nu va iniția nici discuții, să nu fie cumva influențate politic. Și ne dăm la o parte. Cum facem de trei decenii. Că, e drept, ardem gazul!… Dar numai politic… Și numai prin vorbe și mitocănii.

Cezar Adonis Mihalache – Natiunea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu