Roata vieții
Dintre stele mă privești dragă prietenă
Plecarea ta pentru mine a rămas o enigmă,
Acum ești lângă mama și povestești cu ea
Îi tunzi părul castaniu lângă o cafea.
Îmi pare rău că lângă noi tu nu mai ești
Dar nu pot opri timpul ca să schimb soarta,
Mă întreb oare de ce s-a-nvârtit așa roata
Să plâng melancolie, iar tu din cer să îmi zâmbești?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu