marți, 27 octombrie 2020

Pledoarie pentru un nume de stradă

 de Gheorghe PÂRJA
Poate nu este cel mai potrivit moment să mă ocup de memorie, fie ea chiar a Maramureșului. Dar am trecut peste starea crispată care ne împrejmuiește din pricina stării de asediu a pandemiei, și am dat curs lecturii unui memoriu adresat Primăriei municipiului Sighetul Marmației, noului Consiliu Local al istoricei așezări. Citez din începutul acestui document făcut public. “Subsemnații semnatari ai textelor cuprinse în lucrarea REMEMBER-ION BĂLIN (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2020), împreună cu alți cunoscuți direcți ai filosofului Ion (Jean) Bălin, avem rugămintea să luați în discuție oportunitatea ca una dintre străzile municipiului Sighetul Marmației să poarte numele distinsului profesor universitar, logician și diplomat.” Semnatarii propun un segment din strada Plevnei.

În cartea amintită, coordonată de universitarul Nicolae Iuga și editorul Gabriel Cojocaru, sunt date esențiale din biografia filosofului Ion Bălin, care se convertesc în argumente solide pentru demersul făcut de Memoriu. Câteva le aduc și eu pentru cititori. Ion Bălin s-a născut la 1 ianuarie 1947, în satul Călinești, pe Valea Cosăului. Urmează Liceul Pedagogic din Sighetul Marmației pe care îl absolvă în 1966. Un an i-am fost coleg la acest Liceu de prestigiu din Maramureșul Istoric. Între anii 1966-1972, este student la Facultatea de Filosofie a Universității din București, remarcat ca un vârf al generației sale. După absolvirea facultății, lucrează, scurtă vreme în presă, după care va fi profesor de filosofie la Liceul Dragoș Vodă din Sighetul Marmației, timp de șase ani.
În 1978 pleacă, prin concurs, asistent universitar la Catedra de Logică a Institutului Politehnic din București, unde va rămâne până în anul 2001. Apoi pleacă la Universitatea Titu Maiorescu, unde va fi profesor universitar până la sfârșitul prematur al vieții sale. Doctoratul în Filosofie îl susține la Universitatea din București, cu o teză referitoare la semiotica discursului artistic. Este fondatorul și mentorul celebrului săptămânal Academia Cațavencu, majoritatea redactorilor de aici fiind foști studenți ai profesorului Ion Bălin. Între anii 1997-2oo1, a fost ambasador al României în Regatul Marocului, unde a avut o prestație diplomatică excepțională, fiind decorat de către Regele Marocului cu Ordinul de Mare Comandor al Casei Regale.
La Baia Mare a fondat săptămânalul Jurnalul de Vineri. A fost îndrumător de doctorat în Filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Moare la 3 aprilie 2006, la București. Universitarul Nicolae Iuga, un discipol al filosofului, în prefața cărții scrie, în cunoștință de cauză: „Filosoful Ion Bălin avea o inteligență strălucită și o erudiție vie, inegalabilă. Ironia sa era caustică, în maniera lui Voltaire (…) Era un spectacol al puterii spiritului asupra lumii obiectuale, al spiritului care este capabil să dizolve totul. Cunoștea miraculos limba română, de la profunzimile ei arhaice, până la performarea ei savantă și neologistică la extrem. Felul lui de a vorbi avea câte ceva din profunzimea lui Noica, din măreția lui Țuțea și din versatilitatea lui Călinescu.”
Cei 35 de autori din carte fac portretul unui spirit neliniștit în logica sa. De la academicianul Alexandru Surdu, la sociologul Ilie Bădescu, de la filosoful Andrei Marga, la scriitorul Ioan Groșan. Dar orice construcție are nevoie de un ziditor. În cazul nostru el este prof. univ. dr. Ștefan Marinca, de naștere din Budești, tot de pe Valea Cosăului. A coordonat grupul de inițiativă privată, care a asigurat bustul lui Ion Bălin din fața Colegiului Național Pedagogic din Sighetul Marmației, autor sculptorul Ioan Marchiș. Pe unii îi deranjează bustul, evident din necunoașterea personajului. Adică din ignoranță. Prietenul Marinca a asigurat și apariția acestei cărți de referință despre un spirit ales și greu de repetat. Cei cărora li se adresează acest Memoriu să cumpănească pe măsura anvergurii intelectuale a lui Ion Bălin (Jean). Că va trece, poate, multă vreme până când se va naște în Maramureș, în legături profunde cu spiritul Marmației, un asemenea om luminat. Prin atribuirea numelui lui Ion Bălin unei străzi din Sighetul Marmației, sporește memoria culturală a urbei. Sigheteanul din mine depune mărturie scrisă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu