marți, 20 octombrie 2020

Ce înseamnă a fi “cap de listă“ la alegerile parlamentare?!

 
Ludovic Orban va deschide lista electorală PNL pentru Camera Deputaţilor. Cap de listă la Camera Deputaţilor pe lista PSD Bucureşti va fi dr. Alexandru Rafila. Un alt doctor, implicat în combaterea pandemiei, în prima fază, Adrian Streinu-Cercel, va fi al doilea pe lista PSD pentru Senat. Ce au în comun cei trei? Nu contează atât de mult că toţi trei candidează la Bucureşti, cât faptul că toţi trei au fost şi sunt puternic antrenaţi în lupta anti-coronavirus.

Va deveni lupta anti-Covid 19 o temă electorală? Simpla desemnare a celor doi medici pe listele PSD arată că una din principalele direcţii de atac în campania electorală va fi axată pe deciziile luate de guvern de la începutul pandemiei, pe restricţiile impuse, pe măsurile de protecţie economică. Este un teren minat. Dezbaterea poate fi în defavoarea PSD. Este posibil ca PNL să arate înspre PSD care s-a opus în mod sistematic la toate măsurile de prevenţie. În acelaşi timp, pot ieşi la iveală grave greşeli de strategie, la fel cum pot apărea noi dosare de corupţie.

“Capul de listă“ este o onoare, şi, totodată, o mare responsabilitate. Este ca motorul tractorului care ară ogoarele patriei. Ca lanţul bicicletei.

Nu am, din păcate, o comparaţie cu o piesă a noului mijloc ecologic de plimbare prin oraş, trotineta electrică.

O luptă directă, de la om la om, la Bucureşti, va avea loc şi între persoanele care deschid listele la Senat.
Dacă PSD a desemnat o femeie, pe Gabriela Firea, PNL are tot o femeie în capul listei, pe Alina Gorghiu. Faptul că nu se pot ţine mari întruniri electorale, le avatanjează, amândouă fiind obişnuite cu studiourile de televiziune. Foarte probabil cele două femei, foarte vorbăreţe, de altfel, vor oferi un adevărat spectacol mediatic.

Câte judeţe atâtea capete de listă. Câte partide, atâtea capete de listă. Se poate aprecia că pentru alegerile parlamentare se vor confrunta aceleaşi partide ca la alegerile locale.

Aşadar, PNL, PSD, USR-PLUS, PMP, UDMR, Pro România şi ALDE sunt principalele forţe politice care vor cere din nou voturile alegătorilor.

Pe listele electorale din judeţe, cu mici excepţii, se vor regăsi numele celor care conduc organizaţiile judeţene şi municipale ale partidelor. Majoritatea sunt persoane cunoscute. Pe ici, pe colo, pe locuri elugibile este posibil să apară nume noi, oameni din linia a doua, mai tineri. În fond, clasa politică nu se poate împrospăta dacă nu sunt promovate persoane din generaţiile mai noi. Dar nu foarte tinere. “Tânăr” în politica de azi înseamnă cineva uşor trecut de 40 de ani. Au trecut vremurile când se putea face politică mare la 30 de ani.

Modul în care se aleg candidaţii pe poziţiile eligibile trădează o puternică centralizare a deciziei. Ludovic Orban îşi doreşte nu mai puţin de 14 actuali miniştri în viitorul parlament. Acest lucru înseamnă că premierul îşi întăreşte poziţia în partid susţinând persoane loiale, care, cu timpul, se va constitui într-un grup de putere şi influienţă.

Acelaşi proces selectiv, de om cu om, se regăseşte în fiecare partid. Marcel Ciolacu recurge la aceeaşi strategie cu Ludovic Orban. La concurenţă cu Dacian Cioloş, Dan Barna le urmează exemplul. Kelemen Hunor menţine ordinea şi disciplina în UDMR controlând listele electorale. Toţi liderii partidelor sunt în capul listelor electorale din cele mai bune, celor mai sigure circumscripţii electorale.

Dintr-o scurtă privire asupra spectrului politic rezultă că numeric nu vor avea loc mari schimbări, însă intră pe scena parlamentară câteva persoane noi. Mulţi sunt din teritoriu, cunoscuţi la ei în judeţ, dar fără experienţă la nivel naţional. La rândul lor, miniştrii lui Ludovic Orban, sunt începători. Dar până la urmă, marile confruntări politice, totuşi, se poartă în teritoriu. S-a văzut şi la locale. Dacă la început toată ţara a stat cu ochii pe Bucureşti, pe Gabriela Firea şi Nicuşor Dan, odată campania începută, cei doi au intrat în plan secund.

Potrivit rezultatelor de la locale, în Bucureşti PNL ar urma să obţină doar vreo şapte mandate de deputaţi. Nu stă bine în Capitală nici PSD. În schimb se aşteaptă cu mare interes prestaţia USR-PLUS.

Aşa cum s-a văzut la alegerile locale, adevărata bătălie electorală se duce în teritoriu. Fiecare partid va încerca să obţină cât mai multe voturi, pentru a contribui la creşterea ponderii în viitorul parlament. Cum se va desfăşura campania electorală, ce teme vor fi dezbătute, urmează să aflăm. Deocamdată este multă linişte. Odată fixate locurile eligibile pe listele electorale, va porni taifunul. Cine va pierde şi cine va câştiga alegerile din 2020?

Faptul că sunt sondaje puţine şi neconcludente, arată că se pot ivi mari surprize.


Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu