Ştirea care a făcut ocolul pământului cu o viteză ameţitoare este că preşedintele SUA, cel mai puternic om de pe planetă, are Covid. Donald Trump s-a numărat printre liderii care au minimalizat pericolul virusului. În câteva cazuri COVID-19 s-a răzbunat. Preşedintele Braziliei, premierul Boris Johnson, şi-au primit porţia. A venit rândul lui Donald Trump. Anunţul l-a făcut el personal. Cu o postare scurtă. Ca şi când ar fi anunţat că îl doare burta, dar nu prea tare.
America este în campanie electorală. Scrutinul va avea loc exact peste o lună. Marea întrebare pe care şi-o pune întreaga lume este dacă în 3 noiembrie Donald Trump îşi va reînnoi mandatul sau americanii vor prefera un alt tip de preşedinte?
Dacă perioada campaniei ar fi şi în SUA ca în România, doar o lună de zile, ar însemna că preşedintele s-a infectat exact la începutul campaniei electorale. Noroc că în SUA campania electorală se întinde pe o perioadă mare, lăsând timp alegătorilor să aprofundeze şi să se familiarizeze cu programele candidaţilor.
Să-i lăsăm însă pe americani să-şi rezolve problemele şi să vedem ce se întâmplă la noi. Nici nu s-au instalat în funcţii noii aleşi, că deja se fac listele pentru viitorii parlamentari.
Alegerile locale au scos pe linie moartă candidaţii care au obţinut rezultate mai slabe. Analiza acestor rezultate oferă ocazia de a scăpa de unii lideri locali. Competiţia internă din partide este la fel de dură ca bătălia electorală. Deseori produce şi victime colaterale. În sensul că dacă se schimbă şeful, sunt eliminaţi şi apropiaţii lui.
Întrebarea este dacă o astfel de curăţenie întăreşte un partid sau îl slăbeşte? Este un lucru cunoscut că atunci când pleacă un lider din funcţie odată cu el se pierde şi un număr de voturi. Prietenii politici, rudeniile, apropiaţii, sunt de regulă solidari cu el şi, drept răzbunare nu mai votează cu partidul respectiv.
Dat fiind faptul că alegerile parlamentare au loc imediat după locale, acest fenomen va fi mai accentuat decât altădată. PSD, din câte se înţelege, nu va trece la sancţiuni, pentru a nu provoca tulburări. PNL s-a grăbit şi a luat măsuri de sancţionare dure. Este posibil să suporte anumite consecinţe la alegerile din decembrie.
Nu toate partidele se grăbesc să găsească vinovaţi pentru rezultatele slabe. Dacă prestaţia din campanie se analizează în funcţie de rezultate ar însemna că liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, ar trebui să-şi prezinte demisia. În calitate de candidat pentru primăria generală a Capitalei a obţinut doar 1,5%, dar el a muncit foarte mult în campanie, pentru tot partidul. Victor Ponta a refuzat competiţia, dar nu a avut nici mână bună la desemnarea candidatului Pro România la primăria Bucureşti. Victoria la sectorul 3 a lui Robert Negoiţă a compensat pierderile. La fel ca Ponta şi Tăriceanu, mulţi lideri judeţeni au muncit pentru partid mai mult decât pentru ei înşişi.
Dintre partidele mici doar PMP pare să fie mulţumit cu rezultatele. Traian Băsescu a reuşit să-şi salte partidul peste pragul electoral, ceea ce-i dă o oarecare siguranţă şi pentru intrarea în viitorul parlament.
Celelalte două partide mici, Pro România şi ALDE, foarte probabil vor reveni la strategia de la prezidenţiale când candidatul comun, Mircea Diaconu, a obţinut un scor foarte bun.
Marele jucător la viitoarele alegeri parlamentare este USR-PLUS. |inta lor este să depăşească PSD, făcând astfel saltul de pe locul trei pe locul doi. Sarcină foarte grea. Nu are structuri în mediul rural. Nu a obţinut foarte multe funcţii de primari. La ce strategie vor recurge Dan Barna şi Dacian Cioloş? Foarte probabil îşi vor pune ochii pe electoratul PNL. Ca să-l atragă, singura cale este să atace guvernul Orban. Practic, USR-PLUS intră într-o semi-opoziţie, având în acelaşi timp o semi-putere, obţinută la alegerile locale.
Doar trei-patru judeţe s-au colorat în culorile USR-PLUS. Bucureştiul este doar pe jumătate cucerit. Fiind fixat pe Bucureşti, având nevoie de o bună relaţie cu guvernul, foarte probabil Nicuşor Dan nu se va lăsa antrenat în campania electorală.
La început de mandat, pentru primarii nou aleşi este periculos să se lase antrenaţi în jocurile politice.
Cum se previzionează un guvern PNL, este posibil ca unii primari de la alte partide să fie ceva mai rezervaţi. Ei ştiu că, în ciuda asigurărilor de corectitudine, fondurile de la guvern sunt direcţionate nu doar după criterii politice, ci şi în raport de atitudinea personală a fiecărui primar.
Dacă am început cu infectarea celui mai puternic om de pe pământ cu COVID-19, sfârşim tot cu o întrebare despre pandemie.
Dacă va continua să crească numărul infectărilor, iar în decembrie sistemul sanitar va fi depăşit de situaţie, acest lucru va influenţa rezultatul alegerilor? Politic, cine ar avea de câştigat? Toate partidele, cu excepţia PNL, aflat la guvernare. COVID-19 este parte a campaniei electorale.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu