Structura guvernamentală este atât de stufoasă încât
este greu de făcut o listă. Ea se extinde de la Palatul Victoria până la
direcţii şi instituţii din judeţe.
Decisivă pentru repartiţia zonelor de influenţă şi
putere politică este departajarea ministerelor pe partide. Algoritmul
funcţiilor secundare este o formulă convenită în mod discret de liderii celor
trei partide guvernamentale.
Cum va funcţiona algoritmul în judeţe? Dacă PNL are
9 ministere, USR-PLUS are 6, iar UDMR doar 3, foarte probabil şi funcţiile de
prefecţi şi subprefecţi vor fi repartizate după aceeaşi formulă. Se va ţine
seama de culoarea politică a preşedinţilor de consilii judeţene?
Dacă într-un judeţ preşedintele CJ este de la PNL,
primarul reşedinţei de judeţ tot de la PNL, este normal ca prefectul să facă
parte din zona PNL? Acelaşi lucru este valabil pentru USR-PLUS şi pentru UDMR.
Deşi se zice că prefecţii sunt apolitici, ştie toată
lumea că nu sunt deloc apolitici. Doar că nu sunt înscrişi într-un partid. Ca
reprezentaţi ai guvernului în teritoriu, este normal ca prefecţii şi
subprefecţii să facă politica guvernului.
După numirea prefecţilor urmează distribuirea
funcţiilor de şefi ai instituţiilor deconcetrate, a directorilor direcţiilor care în fiecare judeţ se ridică
la vreo 20.
După ce se schimbă şeful, la rândul lui acesta face
modificări în organigramă. Este un întreg proces declanşat după fiecare
shimbare de guvern. Odată cu plecarea PSD de la guvernare, acum un an şi ceva,
PNL şi-a instalat oameni în funcţii. PSD a protestat, dar degeaba. Acum, deşi
PNL nu pleacă de la guvernare, se va vedea obligat să cedeze cel puţin jumătate
din funcţii partenerilor de la USR-PLUS şi UDMR. La rândul lor, USR şi PLUS,
îşi vor împărţi porţiile între ele. Ca întotdeauna, aceste permutări de personal
nu se pot lăsa fără nemulţumiri, fără scandal. Cum să demarezi o reformă a
administraţiei publice locale când singura modalitate de a recompensa oamenii
care au lucrat şi lucrează pentru partid sunt tocmai funcţiile? Ce să le oferi
altceva?
Ar mai fi ceva. Mai există un tip de susţinători din
umbră ai partidellor. Casta acestor susţinători din umbră se numeşte „clientelă
politică”. Este zona în care se învârt banii. Pentru partid, pentru cei ce
ocupă funcţii de conducere.
Cât de mare este acum clientela politică? S-a
micşorat sau s-a umflat în ultimii ani? Greu de spus. Singurul lucru cert este
că nu a dispărut şi nu dispare odată cu alternanţa la putere. Clientela
politică alternează şi ea odată cu puterea politică.
Ce rol îşi va asuma PSD după formarea guvernului de
coaliţie? Aşa cum îi stă bine unui lider de partid aflat în opoziţie, Marcel
Ciolacu a declarat că PSD nu va vota guvernul Cîţu. Este un gest simbolic.
Vasile Dâncu, preşedinte al Consiliului Naţional,
a fost ceva mai nuanţat. El a declarat
că PSD va monitoriza activitatea
fiecărui minister. Nu a vorbit despre un „guvern din umbră”, dar aceasta este
ideea.
La nivel central este relativ uşor să fie
monitorizată activitatea fiecărui ministru, dar ce se întâmplă la nivel local?
Nu mare lucru. Oamenii din teritoriu s-au obişnuit cu „rotirea cadrelor” şi,
după un prim şoc, se consolează cu pierderea funcţiilor.
Cum se va comporta AUR, noul partid intrat în
parlament? La nivel local nu pierde nimic. Pentru că nu a avut nimic. Au oameni în linia a doua şi a treia în
structurile guvernamentale? Nu se ştie.
În orice caz, avocata cu unghiile vopsite în
culorile naţionale, roşu, galben şi albastru, care deja s-a afirmat prin
refuzul de a purta mască, promite să fie o voce puternică printre parlamentari.
Este posibil să acopere vocile mai puţin zgomotoase
ale parlamentarilor PSD? Într-o primă perioadă, de acomodare, este posibil ca
AUR să iasă în evidenţă, însă cu timpul
adevărata opoziţie o va face, totuşi, PSD.
Despre algoritmul funcţiilor secundare, PSD va vorbi mai puţin, pentru
că atunci când a fost la guvernare a procedat la fel.
Autor:
Dumitru Păcuraru
Sursa:
Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu