Prin însăşi denumirea ei, “Legea cetăţeanului vulnerabil”, induce ideea de pauperitate, de lipsă de mijloace de trai, de neputinţa de a face faţă cheltuielilor necesare traiului de zi cu zi.
Această lege, într-un fel a umilinţei, survine în urma unor creşteri de preţuri la energie, curent, gaz, provocând o spirală a scumpirilor la toate serviciile, la toate produsele. Cauzele sunt multiple. Efectele se resimt nu doar la nivelul “cetăţeanului vulnerabil” adică sărac, ci şi în toate structurile economice. Nu doar cetăţeanul este vulnerabil.
Vulnerabilă este România. Lipsa reformelor, a măsurilor adecvate şi luate la timp, nu poate fi pusă exclusiv pe seama pandemiei. Nu din cauza pandemiei nu au fost ajustate pensiile, nu din cauza covidului nu s-a făcut o analiză a salariilor unor directori, a aparatului bugetar în general. Cazul directorului de bancă a statului care are un salariu de peste un miliard de lei vechi este edificator pentru incapacitatea guvernului de a echilibra veniturile. Dacă cele câteva milioane de cetăţeni care au pensii mici şi foarte mici sunt “vunerabili” cum pot fi numiţi cetăţenii care au pensii de mii de euro pe lună?
În câteva ţări în care inegalitatea socială era izbitoare, s-a revenit la punctul zero. Bulgaria poate fi un exemplu. Din multele variante propuse şi de stânga, de PSD, şi de dreapta, de PNL, de USR PLUS, niciuna nu s-a aplicat. :i nu se va aplica. În forme diferite, fiecare guvern de până acum s-a dovedit impenetrabil. Când PSD a vrut să dea mai mult, s-a opus PNL. Când PNL vrea să majoreze, votează împotrivă PSD. De unde opinia generală că toţi sunt o apă şi-un pământ.
Fiecare partid trebuie judecat în funcţie de ce face când este la guvernare, nu când face pe viteazul când este în opoziţie. Aşadar, în acest moment trebuie să urmărim ce face guvernul Cîţu, nu să ne uităm în spate ce au făcut guvernele Grindeanu, Tudose sau Dăncilă. Nici nu are prea mare importanţă ce a făcut guvernul Orban.
Acum întreaga responsabilitate îi revine guvernului Cîţu. Acest guvern trebuie să rezolve problema scumpirilor la care se estimează că milioane de cetăţeni nu vor face faţă.
Legea vulnerabilităţii sociale înseamnă până la urmă un sprijin de circa 800 de lei. De fapt, guvernul cu o mână îl bate pe cetăţeanul vulnerabil pe umăr, îl mângâie pe cap, iar cu alta îi ia bănuţii din buzunar. Ce dă guvernul anulează inflaţia.
Legea cetăţeanului vulnerabil este, pe fond, o cârpeală, aşa cum sunt nenumărate modificări operate de-a lungul timpului în alte două domenii vulnerabile, Educaţia şi Sănătatea. În schimb funcţionează fără cusur, legi date în domeniul serviciilor speciale, de exemplu. Cârpeli s-au făcut în domeniul cultural şi sportiv. Cetăţenii care fac sport de performanţă, cetăţenii care fac literatură, artă plastică, teatru, muzică, nu sunt mai puţin vulnerabili.
În faţa acestor neajunsuri structurale, în faţa acestor probleme de ordin social, cultural, financiar, guvernul este ca o cetate impenetrabilă. Aude, dar se preface că nu aude. Vede, dar închide ochii să nu vadă. Închis în carcasa lui, ca o broască ţestoasă, devine vulnerabil doar când este răsturnat pe spate. Pentru că burta este vulnerabilă, nefiind protejată de carapace. Poetul a surprins acest fenomen social foarte exact. “Când nu vom mai putea răbda,/ Şi foamea ne va răscula,/ Cristoşi să fiţi, nu veţi scăpa/ Nici în mormânt!”. Aici mormântul trebuie înţeles ca trecere în opoziţie.
Dar PNL se pregăteşte pentru o continuitate la guvernare de opt ani. Nu aşa procedează un guvern care vrea să conducă România două mandate. Nu prin legi ale vulnerabilităţii se ajunge la prosperitate, ci prin reforme structurale. Deci să aşteptăm “Legea reformelor structurale”. Când vezi că ţi se clatină casa nu-ţi pui perdele noi la geamuri, ci consolidezi fundaţia şi pereţii.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu